155 matches
-
producție, precum și în vederea realizării sortimentelor viticole pe areale și podgorii; studierea rezistenței biologice la factorii biotici și abiotici. 1.2. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR AMPELOGRAFICE PE PLAN MONDIAL Ampelografia a fost introdusă ca știință în anul 1661 de către Philip Iacob Sachs. Descrierea ampelografică a soiurilor de viță de vie s-a desfășurat un timp îndelungat în cadrul altor științe, cum au fost științe naturii, botanica, științele aplicate la agricultură. De la descrieri simple, bazate pe observații întâmplătoare, la descrieri din ce în ce mai complexe și mai complete bazate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
etape de dezvoltare și anume (Ampelografia RSR vol.I): +etapa ampelografiilor locale și regionale, în care descrierea se baza pe caracterele morfologice ale soiurilor din diferite regiuni istorice (de exemplu Ampelografia Andaluziei). Această etapă durează până în secolul XIX; +etapa colecțiilor ampelografice, când se înființează colecții în diferite țări, iar descrierea soiurilor se baza numai pe caracterele morfologice; +etapa ampelografiilor universale, în care sunt descrise toate soiurile întâlnite pe glob pe baza cercetărilor efectuate atât în țara de origine cât și în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
agrobiologice și tehnologice, pentru a stabili gradul de adaptabilitate a acestora în diferite areale de cultură, cât și pentru o zonare corectă a acestora; +etapa actuală, o etapă dinamică, în care soiurile de viță de vie sunt concentrate în colecții ampelografice universale în localități geografice cu condiții climatice diferite. În aceste colecții sunt conservate resursele genetice existente, de la un moment dat pe glob, sub formă de material biologic tipic soiului, sănătos, evitându-se astfel, disparițiile unor genotipuri vechi, ancestrale. Prin dezvoltarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
scantiana (Varro, 116 - 27 î.e.n.), Methymna, Thados, Lageos etc. (Vergiliu, 71 - 19 î.e.n.). Un aport deosebit la dezvoltarea cunoștiințelor din domeniul ampelografiei l-a avut Collumella (2 î.e.n. - 65 e.n.), fiind considerat primul ampelograf. În opera sa, acesta pe lângă descrierile ampelografice ale soiurilor face referire și la însușirile biologice, precum și la sistemele de tăiere convenabile ce trebuiesc folosite. Din operele scriitorilor antici se constată că încă din acea epocă existau un număr impresionant de soiuri de viță de vie, denumiri care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau soiul Arricella mitida cu Fetească albă. Scrierele ampelografilor cunosc o perioadă de stagnare în evul mediu, ca urmare a unor transformări de ordin intelctual sau religios, informațiile despre vița de vie fiind puține sau neînsemnate. Primele scrieri cu caracter ampelografic, sunt cele ale lui Petrus de Crescentus din Italia (secolul XIV) care în opera intitulată " Opus ruralium commodorum" după treizeci de ani de studiu și cercetări efectuate în călătoriile sale, descrie patruzeci de soiuri de viță de vie cu denumiri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descrie douăzeci de soiuri de viță de vie din Saxonia. Majoritatea autorilor din această perioadă, cu preocupări în domeniul ampelografiei, fac referiri fie la soiuri deja cunoscute, fie au adăugat alte câteva soiuri noi, fără însă a le descrie. Rezultate ampelografice deosebite se înregistrează la începutul secolului al XVIII-lea, după ce Botanica își pune la punct bazele sistematice datorită lucrărilor lui M. Malpiglii, P. Magnol, J. Ray, aplicate în practică de Tournefort (1700) și desăvârșite de C. Linée (1753), iar mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
bazată pe idei evoluționiste, motiv pentru care nu a rezistat în timp. Se poate concluziona că, în această perioadă, conținutul lucrărilor din domeniul ampelografiei nu s-a îmbogățit prea mult, ca urmare a lipsei metodelor științifice de investigație Înființarea colecțiilor ampelografice, ca bază de studiu și cunoaștere a soiurilor de viță de vie, reprezintă un salt calitativ în consolidarea ampelografiei ca știință. Colecțiile ampelografice reprezintă perioada modernă a cercetărilor din acest domeniu și își are începuturile în anul 1807 în Spania
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ampelografiei nu s-a îmbogățit prea mult, ca urmare a lipsei metodelor științifice de investigație Înființarea colecțiilor ampelografice, ca bază de studiu și cunoaștere a soiurilor de viță de vie, reprezintă un salt calitativ în consolidarea ampelografiei ca știință. Colecțiile ampelografice reprezintă perioada modernă a cercetărilor din acest domeniu și își are începuturile în anul 1807 în Spania, când apare lucrarea "Ensaye" (încercare) a lui Simón de Roxas Rubio Y Clemente, tradusă ulterior în limba franceză (1814) și germană (1817) în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mare de soiuri de viță de vie și de varietăți întâlnite în diverse țări viticole, a impus rezolvarea unor probleme precum cea legată de sinonimii. În vederea rezolvării acestei situații, au început să se inițieze acțiuni de înființare a unor colecții ampelografice de nivel universal pe de o parte și editarea unei serii de ampelografii regionale și locale. Astfel, în anul 1817, Chaptal înființează prima colecție ampelografică națională pe lîngă pepiniera grădinii Luxembourg din Paris care cuprindea aproximativ 2500 de soiuri de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
În vederea rezolvării acestei situații, au început să se inițieze acțiuni de înființare a unor colecții ampelografice de nivel universal pe de o parte și editarea unei serii de ampelografii regionale și locale. Astfel, în anul 1817, Chaptal înființează prima colecție ampelografică națională pe lîngă pepiniera grădinii Luxembourg din Paris care cuprindea aproximativ 2500 de soiuri de viță de vie, achiziționate din toate departamentele Franței. O altă colecție importantă se înființează în sudul Franței în localitatea La Dorée de către contele A. Odart
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Franței. O altă colecție importantă se înființează în sudul Franței în localitatea La Dorée de către contele A. Odart, care cuprindea circa 1000 de soiuri, iar ampelograful L.B. de Bernard, înființează în aceiași perioadă în localitatea La Calmette încă o colecție ampelografică cu aproximativ 1000 de soiuri. Se poate spune, că a fost o epocă a colecțiilor ampelografice care s-au extins apoi în toată Europa. Meritul lui A. Odart, este acela de a edita în anul 1841, principala sa operă, completată
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
A. Odart, care cuprindea circa 1000 de soiuri, iar ampelograful L.B. de Bernard, înființează în aceiași perioadă în localitatea La Calmette încă o colecție ampelografică cu aproximativ 1000 de soiuri. Se poate spune, că a fost o epocă a colecțiilor ampelografice care s-au extins apoi în toată Europa. Meritul lui A. Odart, este acela de a edita în anul 1841, principala sa operă, completată și reeditată în anul 1845 sub titlul de "Ampelographie universelle", în care sunt descrise cele mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în Germania, Johan Metzer (1827), publică cel mai mare tratat de ampelografie din epoca sa, în care soiurile sunt diferențiate în primul rând după caracterele tari. În anul 1828, Johan Metzer, propune o clasificare luând în considerare mărimea boabelor. Activitatea ampelografică din această perioadă cunoaște o dezvoltare continuă în Austria, unde se înființează un număr mare de colecții universale și naționale, se editează ampelografii sau atlasuri de descriere a soiurilor de viță de vie. Un reputat ampelograf austriac, Franz Trummer (1855
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de soiuri de viță de vie aflate în colecția școlii de viticultură din Marburg, identificând circa 1500 de sinonime. În clasificarea sa, el se bazează pe caracterele morfologice ale bobului, respectiv forma și mărimea. O contribuție însemnată la dezvoltarea studiilor ampelografice din această perioadă și-au mai adus și oamenii de știință italieni. Astfel, A. Targinoni - Tozzetti, editează un dicționar botanic (1825) în care publică 86 nume de soiuri. B. Mendola, realizează o colecție celebră în Favara și colaborează la elaborarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
A. Targinoni - Tozzetti, editează un dicționar botanic (1825) în care publică 86 nume de soiuri. B. Mendola, realizează o colecție celebră în Favara și colaborează la elaborarea ampelografiei italiene (1862). În Rusia, P.A. Pallas în anul 1828 pune bazele colecției ampelografice universale de la Grădina botanică Nikitin din Crimeea, iar F.A. Kolenate (1846) elaborează prima lucrare ampelografică în adevăratul sens al cuvântului, în care descrie un număr de 48 de soiuri din Georgia și Azerbaidjan, atribuindu-le denumiri locale și latine, descriindu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
B. Mendola, realizează o colecție celebră în Favara și colaborează la elaborarea ampelografiei italiene (1862). În Rusia, P.A. Pallas în anul 1828 pune bazele colecției ampelografice universale de la Grădina botanică Nikitin din Crimeea, iar F.A. Kolenate (1846) elaborează prima lucrare ampelografică în adevăratul sens al cuvântului, în care descrie un număr de 48 de soiuri din Georgia și Azerbaidjan, atribuindu-le denumiri locale și latine, descriindu-le după caracterele morfologice și epoca de coacere, prezentând în același timp și aria lor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aria lor de răspândire. F.A. Kolenate este considerat primul autor rus care studiază originea viței de vie cultivată. Se poate concluziona, că în perioada de dinaintea apariției filoxerei, cunoștințele despre soiurile de viță de vie s-au îmbunătățit prin înființarea colecțiilor ampelografice în diferite țări ale lumii și editarea unor ampelografii. Totuși studiile privind clasificarea soiurilor de viță de vie, pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-au bazat mai ales pe caracterele morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
țări ale lumii și editarea unor ampelografii. Totuși studiile privind clasificarea soiurilor de viță de vie, pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-au bazat mai ales pe caracterele morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai important organ ampelografic. Perioada care a urmat acestei etape, este cea în care își face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
s-au bazat mai ales pe caracterele morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai important organ ampelografic. Perioada care a urmat acestei etape, este cea în care își face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei, activitatea este îndreptată către studiul vițelor americane, în vederea folosirii lor ca portaltoi, dar și a vițelor europene pentru refacerea rațională a viticulturii. În
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vițelor europene pentru refacerea rațională a viticulturii. În această etapă apare necesitatea muncii colective a colaborărilor internaționale a specialiștilor, perfecționarea metodelor de studiu, descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. O primă manifestare internațională cu influență deosebită asupra activității ampelografice viitoare, a fost Congresul de la Viena din anul 1873, când s-a hotărât printre altele, stabilirea unei sinonimii a soiurilor cunoscute în diferite țări sub alt nume, luându-se ca bază denumirea de origine; editarea unui catalog ampelografic general, cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
asupra activității ampelografice viitoare, a fost Congresul de la Viena din anul 1873, când s-a hotărât printre altele, stabilirea unei sinonimii a soiurilor cunoscute în diferite țări sub alt nume, luându-se ca bază denumirea de origine; editarea unui catalog ampelografic general, cu completarea ulterioară a acestuia cu date rezultate din studiile ulterioare; ordonarea catalogului definitiv al soiurilor după un sistem natural pe familii sau urmând o clasificare artificială după caracterele morfologice, care să permită recunoașterea și determinarea lor. La acest
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu date rezultate din studiile ulterioare; ordonarea catalogului definitiv al soiurilor după un sistem natural pe familii sau urmând o clasificare artificială după caracterele morfologice, care să permită recunoașterea și determinarea lor. La acest Congres s-a ales o Comisie ampelografică internațională, care s-a întrunit an de an, până în 1882. La sesiunea din Budapesta din anul 1879 au fost puse bazele unui formular internațional unic pentru descrierea soiurilor de viță de vie. În perioada filoxerică a existat o preocupare susținută
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
s-a întrunit an de an, până în 1882. La sesiunea din Budapesta din anul 1879 au fost puse bazele unui formular internațional unic pentru descrierea soiurilor de viță de vie. În perioada filoxerică a existat o preocupare susținută în activitatea ampelografică, remarcându-se ampelografi cunoscuți și recunoscuți în întreaga lume. Astfel, C. Oberlin (1986 - 1900), considerat unul din marii ampelografi ai timpului său, înființează o colecție ampelografică personală la Beblenheim și studiază clasificarea soiurilor după forma și mărimea boabelor, poziția staminelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie. În perioada filoxerică a existat o preocupare susținută în activitatea ampelografică, remarcându-se ampelografi cunoscuți și recunoscuți în întreaga lume. Astfel, C. Oberlin (1986 - 1900), considerat unul din marii ampelografi ai timpului său, înființează o colecție ampelografică personală la Beblenheim și studiază clasificarea soiurilor după forma și mărimea boabelor, poziția staminelor și pubescența frunzelor. În anul 1897, R. Goethe, elaborează o operă clasică privind strugurii de masă. Puillat V., una dintre cele mai proeminente figuri ale ampelografiei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
boabelor, poziția staminelor și pubescența frunzelor. În anul 1897, R. Goethe, elaborează o operă clasică privind strugurii de masă. Puillat V., una dintre cele mai proeminente figuri ale ampelografiei universale, publică în 1868 descrierea sumară împreună cu sinonimia soiurilor din colecția ampelografică personală. De asemenea, propune un sistem de clasificare a soiurilor (1879), în funcție de epoca de maturare a strugurilor, alegând ca referință soiul Chasselas doré, față de care stabilește patru epoci de maturare. Un aport deosebit la cunoașterea soiurilor italienești a fost adus
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]