155 matches
-
De menționat din această perioadă ampelografii A. Kraft și A. Bossahard care publică o lucrare de seamă intitulată "L'Ampelographie helvetique" precum și Müller - Thurgan, un filozof cunoscut prin studiile sale referitoare la găsirea mijloacelor de apărare împotriva bolilor criptogamice. Activitatea ampelografică cea mai intensă din această etapă, care încheie și perioada filoxerică, culminează în Franța, prin apariția marii ampelografii scrise de P. Viala și V. Vermorel în perioada 1901 - 1910 intitulată "L'Ampelographie universelle" în șapte volume, la care au lucrat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de cultură. În acest tratat, soiurile românești au fost prezentate de către Gh. Nicoleanu prin lucrarea sa intitulată "Introduction a L'Ampelographie Roumaine" (1900), fiind considerat primul ampelograf român. Sunt descrise pe larg 18 soiuri de viță de vie după schema ampelografică franceză, acestea fiind însoțite de planșe alb negru, în care diferitele organe vegetative erau prezentate în mărimea lor naturală. O contribuție deosebit de importantă la descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie a adus-o marele viticultor francez Louis Ravaz
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
forma și perozitatea frunzelor, forma și culoarea boabelor) și cantitative (mărimea frunzelor, a strugurilor și internodiilor) care prezintă variații puternice sub acțiunea mediului. În primele decenii ale secolului XX, după invazia filoxerei a existat, mai ales în Franța, o activitate ampelografică intensă în favoarea hibrizilor producători direcți, atât pentru crearea de noi soiuri franco-americane, cât mai ales pentru răspîndirea lor (L. Rouggeri, J. Boultes, P Castel, A. Carre, V. Villard, S. Bertille, H. Gaillard etc). În anul 1924 ia ființă la Paris
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
internațional, la care au aderat cele mai importante țări viticole. Scopul acestui organism a fost acela de coordonare a acțiunilor științifice, tehnice, economice și de stabilire a legislației în domeniul vitivinicol. Dintre măsurile mai importante luate de OIV în domeniul ampelografic au fost: întocmirea de fiecare țară, a unei ampelografii naționale, în care să se stabilească sortimentele regionale și locale, pe baze științifice ecologo - geografice, acestea venind în spijinul refacerii plantațiilor viticole (Congresul OIV de la Lisabona, 1938); elaborarea Registrului ampelografic internațional
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
domeniul ampelografic au fost: întocmirea de fiecare țară, a unei ampelografii naționale, în care să se stabilească sortimentele regionale și locale, pe baze științifice ecologo - geografice, acestea venind în spijinul refacerii plantațiilor viticole (Congresul OIV de la Lisabona, 1938); elaborarea Registrului ampelografic internațional, cu peste 500 de soiuri, elaborându-se și schema ampelografică a OIV-ului pentru descrierea soiurilor; măsuri de stăvilire a entuziasmului exagerat în favoarea hibrizilor producători direcți și orientarea cercetărilor în direcția ameliorării soiurilor nobile europene. Activitatea ampelografică, din perioada
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
naționale, în care să se stabilească sortimentele regionale și locale, pe baze științifice ecologo - geografice, acestea venind în spijinul refacerii plantațiilor viticole (Congresul OIV de la Lisabona, 1938); elaborarea Registrului ampelografic internațional, cu peste 500 de soiuri, elaborându-se și schema ampelografică a OIV-ului pentru descrierea soiurilor; măsuri de stăvilire a entuziasmului exagerat în favoarea hibrizilor producători direcți și orientarea cercetărilor în direcția ameliorării soiurilor nobile europene. Activitatea ampelografică, din perioada de după 1900, este reflectată în numeroasele cercetări efectuate pe plan național
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
elaborarea Registrului ampelografic internațional, cu peste 500 de soiuri, elaborându-se și schema ampelografică a OIV-ului pentru descrierea soiurilor; măsuri de stăvilire a entuziasmului exagerat în favoarea hibrizilor producători direcți și orientarea cercetărilor în direcția ameliorării soiurilor nobile europene. Activitatea ampelografică, din perioada de după 1900, este reflectată în numeroasele cercetări efectuate pe plan național și regional, asupra soiurilor de viță de vie cultivate în diferite areale viticole. Rezultatele obținute au condus la elaborarea de studii, lucrări științifice dar și a mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și cea a seminței, forma, mărimea și lobia frunzelor. Ampelografia URSS, elaborată în șase volume în cadrul Institutului Unional de Cercetări Viticole și Oenologice din Magaraci, în perioada 1946-1956, are concentrată în ea toate cercetările privind studiul soiurilor, de la istoricul cercetărilor ampelografice, la sistematica familiei Vitaceae, originea viței de vie din cultură, morfologie, anatomie, metode de descriere botanică și studiul agrobiologic al soiurilor de viță de vie. În ceea ce privește sistematica este remarcabilă contribuția lui A.M. Negrul (1936 - 1938) care abordează o clasificare a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
În Cehoslovacia, J. Blaha publică în anul 1950 o Ampelografie de popularizare, însoțită de planșe color. În Ampelografia Ungariei, editată în două părți în perioada 1955 - 1960, de către P. Csepregi și J. Zilai, autorii folosesc pentru descrierea soiurilor o schemă ampelografică completă apropiată celei folosite în prezent. Ampelografia soiurilor de viță de vie din Jerez și Andaluzia occidentală, întocmită de G. Fernandez (1956), descrie 30 de soiuri după caracterele morfologice, acordând importanță mare diagramei foliare și mai puțin caracteristicilor tehnologice. O
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și forma boabelor ca și după absența semințelor. În România, în perioada 1958-1970 sub conducerea academicianului Gherasim Constantinescu s-a editat Ampelografia R.S. România, în opt volume, la care au colaborat numeroși specialiști, cercetători, ampelografi recunoscuți. Informațiile științifice cu caracter ampelografic dar și cele practice reieșite din aceste lucrări, au influențat pozitiv evoluția ulterioară a ampelografiei ca știință. Ele au contribuit la cunoașterea gradului de variabilitate existentă în cadrul speciei Vitis vinifera L., au înlesnit procesul de ameliorare a soiurilor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a soiurilor de viță de vie, prin cunoașterea însușirilor valoroase ale acestora și utilizării lor ca genitori în lucrările de creare de noi soiuri, facilitând în același timp schimbul de material biologic între diferitele țări. Se poate aprecia că, activitatea ampelografică este orientată către cea de crearea de noi soiuri bazată pe temeiuri științifice, care au condus la obținerea de soiuri de viță de vie valoroase din punct de vedere al însușirilor agrobiologice, tehnologice și al gradului de rezistență la factorii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor de viță de vie, precum și stabilirea apartenenței acestora la un anumit grup sau sortogrup au fost și sunt probleme importante ce rămân în sarcina specialiștilor ampelografi. Descrierea speciilor și varietăților aparținând genului Vitis a constituit subiectul a numeroase lucrări ampelografice. Din cauza pericolului de confuzie și de eroare datorită diversității listelor de trăsături dinstinctive, metodologia de descriere și diferențiere a soiurilor de viță de vie s-a îmbunătățit prin unificarea normelor de lucru folosite pe plan internațional, prezentate în lucrările "Descriptors
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lucru folosite pe plan internațional, prezentate în lucrările "Descriptors for grapes" (1983) elaborată de IPBRG, în prezent Biodiversity și "Codes des caracteres descriptifs des varieties et especes de Vitis" (1984) elaborată de OIV în colaborare cu UPOV. descriptori pentru caracterele ampelografice ale soiurilor; descriptori pentru însușirile agrobiologice; descriptori pentru însușirile tehnologice. Descriptorii sunt codificați prin cifre, iar codurile sunt atribuite prin compararea cu soiuri de referință, astfel încât fiecărui soi i se poate întocmi o fișă ampelografică codificată, fișe care pot fi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu UPOV. descriptori pentru caracterele ampelografice ale soiurilor; descriptori pentru însușirile agrobiologice; descriptori pentru însușirile tehnologice. Descriptorii sunt codificați prin cifre, iar codurile sunt atribuite prin compararea cu soiuri de referință, astfel încât fiecărui soi i se poate întocmi o fișă ampelografică codificată, fișe care pot fi prelucrate în sistem informațional, deschizându-se astfel o nouă etapă în cercetare, în ampelografie, denumită ampelografie descriptiv informațională. Fiecare descriptor contribuie la elaborarea unui pașaport însoțit de o scurtă explicație a sistemului de codificare, facilitându
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prezența sau absența semințelor) și altele care prezintă o variabilitate foarte pronunțată (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, densitatea perilor, mărimea boabelor și a strugurilor). În Franța la INRA - Montpellier, a fost creat un program special pentru gestionarea colecției ampelografice de pe domeniul Vassal (Roux, 1933) ce cuprinde 5200 clone și 2100 soiuri), care facilitează identificarea unui soi prin metoda descriptorilor. Acest program a fost întocmit pentru un număr de 75 de caractere cuprinzând 275 niveluri de expresie, iar un soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
întocmit pentru un număr de 75 de caractere cuprinzând 275 niveluri de expresie, iar un soi necunoscut poate fi identificat prin compararea lui cu fișele informaționale a altor soiuri existente deja în programul calculatorului. Odată cu evoluția geneticii, a informaticii, studiile ampelografice cunosc alte dimensiuni, capătă mai multă acuratețe. Astfel, dezvoltarea informaticii, prin avantajele pe care le oferă, a permis elaborarea unor noi modele matematice în diferențierea soiurilor de viță de vie. În actualitate revine metoda ampelometrică ca bază de studiu a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ACP (Vignau, 1988), analiza cluster - AC (gruparea/clasarea numerică ierarhică) (Schneider și Zeppa, 1988), analiza factorială discriminantă - AFD (Fisher și Mahalanobis, 1936). Aceste metode permit pelucrarea datelor pe calculator, monitorizarea gestiunii computerizate a soiurilor de viță de vie din colecțiile ampelografice existente. Rezultatele obținute în descrierea și diferențierea soiurilor de viță de vie au condus la stabilirea a 18 descriptori ampelometrici, care completează lista descriptorilor OIV. Beneficiind de succesele înregistrate pe plan mondial de dezvoltarea biologiei moleculare, cercetările în domeniul ampelografiei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descriptori biochimici și șase descriptori genetici. Biologia moleculară cunoaște în prezent o evoluție rapidă, cu rezultate spectaculoase în ceea ce privește clasificarea soiurilor de viță de vie, a identității genetice și a gradului de înrudire a soiurilor. 1.3. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL AMPELOGRAFIC ÎN ROMÂNIA Cultura viței de vie în România a fost practicată cu multe secole înaintea erei noastre. Există dovezi cum că o parte din soiurile cultivate astăzi, au origine ancenstrală, iar altele au rămas de la daci, sau de la romani. Preocupările
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ÎN ROMÂNIA Cultura viței de vie în România a fost practicată cu multe secole înaintea erei noastre. Există dovezi cum că o parte din soiurile cultivate astăzi, au origine ancenstrală, iar altele au rămas de la daci, sau de la romani. Preocupările ampelografice în țara noastră au loc mult mai târziu comparativ cu țările vest - europene. În etapa de dinaintea apariției filoxere au existat puține publicații privind cunoașterea soiurilor de viță de vie, neputându-se vorbi de o știință viticolă românească. Este perioada, când
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Coarnă roșie, Fetița, Gordina etc. Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice, iar unele alcătuiesc sortimentele viticole tradiționale pentru unele podgorii renumite (de exemplu pentru podgoria Odobești, soiurile Galbenă și Plăvaie). Primele lucrări mai specializate cu caracter ampelografic, sunt cele ale lui P.S. Aurelian (1874), în care descrie mai multe soiuri de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice, iar unele alcătuiesc sortimentele viticole tradiționale pentru unele podgorii renumite (de exemplu pentru podgoria Odobești, soiurile Galbenă și Plăvaie). Primele lucrări mai specializate cu caracter ampelografic, sunt cele ale lui P.S. Aurelian (1874), în care descrie mai multe soiuri de viță de vie și M.C. Obedenaru (1876) care a publicat la Paris o lucrare în care au fost prezentate 23 de soiuri de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
urmare a evenimentelor istorice care se petrec aici. Sub dominația imperiului habsburgic se manifestă interesul viticultorilor pentru soiurile străine, în special pentru cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se petrec aici. Sub dominația imperiului habsburgic se manifestă interesul viticultorilor pentru soiurile străine, în special pentru cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se manifestă interesul viticultorilor pentru soiurile străine, în special pentru cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]