155 matches
-
ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto). Tot aici se înființează și o colecție cu specii americane utilizate ca portaltoi (Vitis riparia, Vitis rupestris și Vitis solonis) și hibrizi direct producători (Taylor, Elvira, Herbemont, Cuninghan, Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă sunt relativ puține, dar foarte multe dintre ele au o reală valoare științifică. Chiar în anul apariției filoxerei, N.R. Danielescu, publică un studiu referitor la cele mai productive soiuri românești și anume Coarnă neagră, Coarnă albă, Razachie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor înmulțite pe cale vegetativă, necesitatea ameliorării soiurilor autohtone prin selecție, introducerea soiurilor străine, numai a celor mai valoroase, în condiții de climă și sol similare cu cele din țara de origine. Până la declanșarea primului război mondial, s-a intensificat activitatea ampelografică în mai multe provincii ale țării. Astfel, în 1912, Gh. Nicoleanu, reușește să oprească plantarea hibridului Delaware care venea din Transilvania. În același an la Iași are loc un Congres viticol, în care s-a pus problema refaceriii viilor și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a soiurilor de struguri pentru ținutul Transilvaniei și separat pentru soiurile de vin, de desert și de masă. În anul 1913, M. Ambrozi publică o lucrare cu privire la metodele de plantare, întreținerea viilor, alegerea portaltoilor și stabilirea sortimentelor, întocmind o schiță ampelografică pentru 12 soiuri românești și 27 străine, care erau folosite la refacerea viilor. Această perioadă se încheie cu apariția unui tratat practic de viticultură a lui D. Anastasiu, în care sunt indicate soiurile corespunzătoare condițiilor climatice din Transilvania. Această perioadă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe plan mondial și apoi însușit de O.I.V, a constituit un eveniment deosebit pentru dezvoltarea ulterioară a viticulturii românești. Se poate afirma că această etapă a fost foarte propice evoluției ampelografiei pe baze științifice, deoarece acum se înființează colecții ampelografice, plantații viticole experimentale, începe procesul de ameliorare a sortimentului viticol prin crearea de noi soiuri, apar lucrări și reviste științifice de specialitate, se scriu cărți, ampelografii, monografii, se intensifică activitatea de cercetare în domeniul vitivinicol, prin apariția institutelor de cercetare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viticol prin crearea de noi soiuri, apar lucrări și reviste științifice de specialitate, se scriu cărți, ampelografii, monografii, se intensifică activitatea de cercetare în domeniul vitivinicol, prin apariția institutelor de cercetare. Astfel, în anul 1925, a fost înființată prima colecție ampelografică, de către I.C. Teodorescu, pe lângă catedra de viticultură a Academiei de Înalte Studii Agronomice (actuala USAMV București), în care au fost plantate 205 soiuri vinifera, hibrizi direct producători și soiuri de portaltoi. În același timp iau ființă câteva colecții didactice pe lângă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la Drăgășani (I. Șlepeanu). Baza materială pentru studiul soiurilor de viță de vie se îmbogățește prin înființarea de noi plantații viticole experimentale la Cotnari, Valea-Călugărească, Murfatlar și Diosig, (I.C.Teodorescu și Gh. Constantinescu 1939), precum și prin apariția de noi colecții ampelografice la Drăgășani și Miniș, punându-se astfel bazele științifice ale studiului comportării soiurilor în areale diferite de cultură, aceasta reprezentând în același timp începutul ecologiei viticole. Rezultatele cercetărilor efectuate cu privire la comportarea soiurilor de viță de vie au înlesnit întocmirea, în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și I.H. Colțescu, iar în anul 1936 apare "Legea pentru apărarea viticulturii". Pentru promovarea rezultatelor cercetărilor științifice și acțiunilor de îndrumare tehnică în viticultură, sub conducerea lui I.C.Teodorescu în perioada 1937-1949, este redactată revista "România viticolă". Lucrările cu caracter ampelografic, de până în anul 1944, sunt diversificate, cuprinzând rezultate științifice ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile de viță în regiunea viticolă Pietroasa-Buzău"), ecologie viticolă, metodologii ampelografice. O nouă orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță pentru România", în care autorul recomandă reducerea numărului de soiuri la cel mult 12 pentru struguri de masă în raport cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
limba franceză intitulată "Ľ étude des fleurs et du pollen chez les principales varietés roumanes du vigne", în care descriu 20 de soiuri autosterile cu identitate sigură a denumirii, trei cu denumire probabilă și cinci soiuri aflate numai în colecțiile ampelografice, aducând în acest fel o contribuție deosebită la îmbunătățirea asocierii biologice ale soiurilor în plantațiile viticole. Constantinescu Gh. (1940) prin teza sa de doctorat "Studiul comparativ al varietăților Braghină și Negru vârtos", pe baza caracterelor florii, evidențiază existența în cadrul acestora
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Teodorescu (1939), T. Martin și M. Neagu (1941) ajung la concluzia că aceasta nu permite să se folosească ampelometria cu suficientă certitudine drept mijloc de recunoaștere a soiurilor. Se poate concluziona că în perioada dintre cele două războaie mondiale, activitatea ampelografică a fost intensă, o parte din realizările înregistrate stau astăzi la baza alcătuirii sortimentelor pe areale de cultură și podgorii. Perioada de după cel de al II-lea război mondial, este cea a refacerii viticulturii, de extindere a suprafețelor viticole și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cercetărilor asupra soiurilor de viță de vie, știința viticolă românească afirmându-se din ce în ce mai mult. Primele lucrări științifice care apar în primii ani de după război (1945 - 1950) au mai mult un caracter tehnico - organizatoric, cu rol de popularizare și mai puțin ampelografic. Un accent deosebit se pune în această perioadă pe alcătuirea sortimentelor, publicându-se lucrări științifice cu nuanțe ampelografice, respectiv, "Bazele de constituire a unui sortiment pentru producerea vinului de masă" (T. Martin, 1944), " Problema sortimentelor în viticultură și repercusiunile ce
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
apar în primii ani de după război (1945 - 1950) au mai mult un caracter tehnico - organizatoric, cu rol de popularizare și mai puțin ampelografic. Un accent deosebit se pune în această perioadă pe alcătuirea sortimentelor, publicându-se lucrări științifice cu nuanțe ampelografice, respectiv, "Bazele de constituire a unui sortiment pentru producerea vinului de masă" (T. Martin, 1944), " Problema sortimentelor în viticultură și repercusiunile ce le exercită asupra comerțului de vinuri" (Gh. Constantinescu, 1945) și "Ampelografia și uvologia" (C. Vartic, 1945), "Manualul de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Bulencea, 1947), în care sunt informații și despre soiurile de viță de vie. De asemenea, se publică articolul " Ce este și cum trebuie să fie Ampelografia" la Cluj în revista "Agricultura" de M. Oprean (1947). În popularizarea cunoștințelor privind caracterele ampelografice și însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie un rol important l-a avut revista "Grădina, via și livada", care a facilitat publicarea unor rezultate științifice ale cercetărilor din acest domeniu. Studii numeroase asupra soiurilor din diferite
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la nivelul principalelor regiuni viticole: Blaj (1946), Murfatlar (1948), Iași (1957), Miniș (1957), Valea Călugărească (1967), Ștefănești-Argeș (1957) și ulterior Bujoru (1977). Această acțiune a condus la elaborarea unor lucrări științifice de sinteză cu rezultatele obținute de cercetători în colecțiile ampelografice proprii. O primă lucrare de sinteză a fost "Studiul însușirilor tehnologice ale soiurilor de viță de vie roditoare" elaborată de Gh. Constantinescu și Elena Negreanu în anul 1957, în care s-a urmărit procesul de maturare al strugurilor, însușirile mecanice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viticol, dar și a specialiștilor din unitățile de producție. O retrospectivă a dezvoltării viticulturii în perioada anilor 1950-1960, arată că a fost una fructuoasă sub aspectul complexității și a numărului de publicații viticole în general și a celor cu conținut ampelografic în special. Activitatea ampelografică s-a intensificat atât ca număr de publicații, dar mai ales ca valoare științifică, după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora prin confirmarea lor de către marea producție viticolă. Începând
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
specialiștilor din unitățile de producție. O retrospectivă a dezvoltării viticulturii în perioada anilor 1950-1960, arată că a fost una fructuoasă sub aspectul complexității și a numărului de publicații viticole în general și a celor cu conținut ampelografic în special. Activitatea ampelografică s-a intensificat atât ca număr de publicații, dar mai ales ca valoare științifică, după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora prin confirmarea lor de către marea producție viticolă. Începând cu anul 1970, îmbunătățirea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
varietăților de vinifera este în jur de 7000, din care mai puțin de 400 prezintă importanță economică (P. Galet, 2000). De aceea cea mai mare parte a resurselor genetice de viță de vie sunt cantonate în prezent doar în colecții ampelografice. Numărul mare de soiuri, polimorfismul accentuat manifestat de soiurile de viță de vie existente în cultură, numărul mare de caractere folosite, complexitatea acestora precum și neluarea în considerare a însușirilor agrobiologice, tehnologice și agrofitotehnice, constituie elemente de confuzie și erori în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și Dettweiller, 1992), lipsind însă un consens asupra numelui acestora. De aici necesitatea identificării și diferențierii tuturor soiurilor și genotipurilor de viță de vie prin diferite metode, care să permită standardizarea informațiilor la nivel internațional, conservarea resurselor genetice în colecții ampelografice și prevenirea riscului de dispariție a acestora. În prezent sunt înregistrate în Catalogul internațional al soiurilor de Vitis vinifera în jur de 18500 de nume de soiuri și 23000 de sinonime (Erika Maul, 2003). În principiu numele date soiurilor de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de gust, savoare, culoarea boabelor sau forma frunzelor, strugurilor și boabelor). Soiurile vechi și cele extrem de răspândite sunt cunoscute sub diferite nume (sinonime), ceea ce constituie o problemă majoră. De cele mai multe ori același soi se regăsește sub diferite denumiri în colecțiile ampelografice, sau se poate întâmpla ca același nume să definească diferite soiuri (omonime). De exemplu: soiul româneasc Fetească albă se întâlnește sub mai multe sinonime: Păsărească în Moldova, Leancă în Ardeal sau Leönyka pentru maghiarii din Transilvania; Coarnă albă se întâlnește
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
litere (de exemplu Olimpia - Olimpiada etc). Asupra acestora trebuie intervenit pentru stabilirea unui nume pentru a fi autorizate la înmulțire și comercializare. În același context al sinonimiilor și omonimiilor se includ și denumirile greșite ale unor soiuri existente în colecțiile ampelografice, sau faptul că unele soiuri se cultivă în alte zone sub diferite denumiri, de exemplu soiul Riesling se cultivă în Africa de sud, sub denumirea de Johanniesberg, iar soiul Gamay se cultivă în California sub denumirea de Napa Gamay. Din aceste considerente
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se cultivă în alte zone sub diferite denumiri, de exemplu soiul Riesling se cultivă în Africa de sud, sub denumirea de Johanniesberg, iar soiul Gamay se cultivă în California sub denumirea de Napa Gamay. Din aceste considerente este imperios necesar ca descrierea ampelografică a unui soi să fie însoțită și de toate sinonimele cunoscute ale soiului respectiv. Sinonimiile și greșelile de denumire ale soiurilor de viță de vie, reprezintă principalele obstacole într-o rețea internațională de conservare a germoplasmei viticole. Studiile efectuate în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unui soi să fie însoțită și de toate sinonimele cunoscute ale soiului respectiv. Sinonimiile și greșelile de denumire ale soiurilor de viță de vie, reprezintă principalele obstacole într-o rețea internațională de conservare a germoplasmei viticole. Studiile efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie unificate, pentru a avea un management eficient al germoplasmei viticole. Pentru aceasta sunt necesari următorii pași: întocmirea unei liste de sinonime pentru toate soiurile, lucru deja efectuat de către O.I.V. care a elaborat " Lista internațională a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]