155 matches
-
descrierea și recunoașterea soiurilor de vi ă de vie. 1. Lăstarul tânăr. Observațiile se efectuează înaintea fenofazei de înflorit, la un număr de 10 lăstari tineri cu lungimea de 10-30 cm. Pentru acest organ vegetativ au fost stabiliți 5 descriptori ampelografici. 1.1. Forma vârfului lăstarului (cod OIV 001; UPOV 2; IBPRG 4.1.1.) se apreciază deasupra primei frunze desfăcute și poate fi închis (nivel de expresie 3 - soi de referință Vitis riparia), semideschis (nivel de expresie 5 - soi de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nota 1, rari - nota 3 (soi de referință 3309C), desime mijlocie - nota 5 (soi de referință 3306C), deși - nota 7 (soi de referință Riparia Scribner) și foarte deși - nota 9. 2. Lastarul adult. Pentru descrierea acestuia se folosesc 12 descriptori ampelografici OIV (tabelul 2.13.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, în treimea medie a lăstarului, la un număr de 10 lăstari și se referă la poziția lăstarilor pe butuc, culoarea nodurilor și internodiilor, perozitatea lăstarilor, distribuția cârceilor pe lăstar și lungimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soi de referință Pinot noir), lungi, circa 25 cm (nota 7 - soi de referință Chasselas blanc) și foarte lungi de peste 30 cm (nota 9). 3. Frunza tânără. Sunt examinate primele 6 frunzulițe de la vârful lăstarului, înainte de înflorit utilizând 6 descriptori ampelografici . 3.1. Culoarea feței superioare (cod OIV 051; UPOV 24; IBPRG 6.1.13.). Se analizează vizual, notându-se diferite nuanțe de culori și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Silvaner), verde cu pete ruginii (nota 2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3309), medie (nota 5 - soi de referință Riparia Scribner), mare (nota 7) și foarte mari (nota 9). 4. Frunza adultă reprezintă principalul organ vegetativ utilizat pentru descrierea și recunoașterea speciilor și soiurilor de viță de vie, întrunind 29 de descriptori ampelografici. Nivelurile de expresie ale caracterelor și soiurilor de referință sunt redate în tabelul 2.15. Observatiile se efectueaza de la legarea florilor pîna la intrarea în pârga a boabelor, la 10 frunze mari situate deasupra strugurelui în treimea mijlocie a lastarilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Gamay), medie (nota 5 - soi de referință Merlot), profundă (nota 7 - soi de referință Chasan) și foarte profundă (nota 9 - soi de referință Chasselas cioutat) . 6. Coarda. Pentru acest organ vegetativ al viței de vie au fost stabiliți opt descriptori ampelografici pentru descrierea și diferențierea soiurilor, dintre aceștia doi se referă la diametrul și lungimea internodiilor. Observațiile se efectuează după căderea frunzelor sau în perioada de repaus vegetativ, asupra a 10 internodii din treimea mijlocie a coardei. Nivelul de expresie a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
-se pe diametrul maxim al internodiilor. 6. Floarea (tipul florii) (cod OIV 151; UPOV 56; IBPRG 4.2.1.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2.3.) se măsoară de la punctul de inserție pe lăstar și până la vârful inflorescenței, stabilindu-se mai multe clase de variație (tabelul 2.17.). 8. Strugurele înglobează 7 descriptori ampelografici care stau la baza descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie. Descriptorii, împreuna cu expresia caracterului și soiurile de referință sunt prezentați în tabelul 2.18. 8.1. Numărul de struguri pe lăstar (cod OIV 201; UPOV -; IBPRG 6
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
6.2.8.) este caracter determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie, înglobând 21 de descriptori ampelografici. Observațiile se fac la maturarea strugurilor asupra a 100 boabe, câte 10 boabe situate în zona de mijloc a 10 struguri. 9.1. Mărimea bobului (cod OIV 220; UPOV 62; IBPRG 4.2.4.). Se determină prin măsurarea lungimii și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
stafidelor. 9.21. Gradul de separare a boabelor de pedicel (cod OIV 240; UPOV 38; IBPRG - 6.2.13.) reprezintă ușurința cu care se separă boabele de pedicel, exprimându-se în procente. 10. Sămânța întrunește un număr de patru descriptori ampelografici, care pot înlesni recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează asupra a 100 de boabe maturate fiziologic, provenite de la 10 struguri de la care se analizează câte 10 boabe din zona mediană a strugurelui. Descriptorii, expresia caracterului și soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
6.1.57.) se apreciază prin capacitatea butașilor lemnificați de portaltoi de a forma rădăcini adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25 - 30°C. 2.5.4. ALȚI DESCRIPTORI AMPELOGRAFICI Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, în vederea completării Listei descriptorilor ampelografici, propune și alți descriptori, care nu au fost introduși pînă la această dată, oficial în listă. 1. Descriptori pentru caracterele morfologice. 1.1. Rozeta. Observațiile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25 - 30°C. 2.5.4. ALȚI DESCRIPTORI AMPELOGRAFICI Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, în vederea completării Listei descriptorilor ampelografici, propune și alți descriptori, care nu au fost introduși pînă la această dată, oficial în listă. 1. Descriptori pentru caracterele morfologice. 1.1. Rozeta. Observațiile se fac după dezmugurit, la apariția vârfului frunzelor. Se examinează minimum 10 rozete, notându-se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
analiză a markerilor în identificarea soiurilor de viță de vie. Rezultatele obținute de grupul de lucru al proiectului GENRES 81, au stabilit unele neconcordanțe în ceea ce privește caracterele morfologice, însușirile agrobiologice și tehnologice ale unor soiuri care au fost studiate în cadrul colecțiilor ampelografice ale partenerilor. Nepotrivirile se refereau mai ales la modul de înregistrare a descriptorilor, a nivelului expresiei caracterului și a soiurilor de referință, precum și a unor definiții sau a momentului când se efectuează determinările. De exemplu, pentru caracterul morfologic al lăstarului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
apariția inflorecenței până la înflorit, iar OIV în timpul înfloritului. Definiția adoptată de UPOV cu indicația că pentru a putea observa partea corespunzătoarea a vârfului lăstarului, frunzele trebuie să se desfacă, a fost adoptată de OIV, realizându-se astfel armonizarea acestui descriptor ampelografic. Rezultatele obținute și concluziile au fost prezentate în ultima versiune a celei de a doua ediții a "Listei descriptorilor OIV pentru soiurile și speciile Vitis" grupului de experți OIV "Resurse genetice și selecția viței de vie" în martie 2007, iar
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
notații ale expresiei caracterului (cele care au fost modificate), soiurile de referință, desene și explicații necesare pentru fiecare caracter descriptor. De asemenea, lista a fost completată cu descriptori suplimentari și anume: 18 descriptori ampelometrici ale frunzei mature, trei pentru caracterele ampelografice, patru pentru rezistența la factorii biotici, doi descriptori pentru sistemele enzimatice și șase pentru markeri (SSR repetiția secvenței simple) în identificarea soiurilor de viță de vie De asemenea, cea dea a doua ediție a acestei liste cuprinde 14 descriptori primari
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de studiu a soiurilor de viță de vie, se bazează pe unele caractere botanice exprimate numeric, considerând că fiecare soi, poate fi definit printr-o valoare proprie caracteristică. Până în prezent, o atenție deosebită a fost acordată frunzei ca principal organ ampelografic, la care au fost măsurate lungimea și lățimea limbului, valoarea unghiurilor formate între nervuri, lungimea nervurilor, adâncimea sinusurilor etc. Primul care atrage atenția asupra relației care există între unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele și forma limbului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1. Determinarea valorilor ampelometrice ale frunzei Pentru obținerea mărimilor ampelometrice sunt necesare frunze adulte, sănătoase care nu prezintă nici un simptom de boală sau atac de dăunători, situate între nodurile 7-12 ale lăstarului. Se consideră că în această zonă variabilitatea caracterelor ampelografice este foarte mică (P. Galet, 1967; Erika Dettweiler, 1987). Numărul frunzelor care vor fi măsurate variază de la 10 la 30, dar pentru o certitudine cât mai mare a rezultatelor este indicat ca determinările să se realizeze pe un număr de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Aplicarea analizei în componenți principali în ampelografie Pentru folosirea metodei în diferențierea soiurilor de viță de vie se iau în considerare valorile medii ale unui număr de 30 de variabile care sunt indicate în “Lista minimă a descriptorilor necesari caracterizării ampelografice a soiurilor de viță de vie” propusă de Institutul de Viticultură de la Geilweilerhof din Germania (anul 1991). Acestea se referă la lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4); distanța dintre baza sinusurilor laterale și punctul pețiolar (UO); deschiderea sinusurilor laterale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dintre baza sinusurilor laterale și nervurile pe care se sprijină sinusurile (UN2, ON3); raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A). Spre exemplu măsurătorile ampelometrice efectuate la un număr de 15 soiuri autohtone de viță de vie studiate în colecțiile ampelografice ale SCDVV Iași și USAMV Iasi sunt redate în tabelul 2.47 (Liliana Rotaru, Țârdea C-tin, 2002 și Doina Damian și colab., 2011). Pentru prelucrarea statistică a datelor s-a folosit programul XL-STAT, care a fost elaborat de către dr.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de vie. Astfel, prin tehnicile moderne de diagnoză biochimică au fost puse în evidență existența unor dependențe între diferitele sisteme enzimatice (λ esterază, gluconat - oxalacetat transaminaze etc.) și anumite caractere ampelografice, originea genetică și cea geografică probabilă a soiurilor. Prin tehnici de electroforeză au putut fi identificate soiuri de viță de vie pornind de la anumite organe vegetive sau componente ale acestora: boabe maturate (Drawert și Görg, 1947; Wolfe, 1976, 1977; Schwenneesen
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
au fost introduse în procesul de producție. Problema se pune în cazul celor cu origine necunoscută, asupra cărora există numai ipoteze cu privire la provenieța lor, aria de răspândire, etc (Poenaru I, 1970). De asemenea, în cazul soiurilor de viță portaltoi metodele ampelografice de identificare a acestora nu pot fi folosite decât în plantațiile portaltoi nu și după altoire. Cele mai multe varietăți de viță de vie provin inițial din semințe, fiecare fiind reprezentată de un amestec individual de alele parentale, combinate din nou accidental
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sinonimele soiurilor, contribuind astfel la identificarea și diferențierea genotipurilor studiate. Rezultate notabile au fost obținute în Italia de către Zulini și colab., 2005, privind variabilitatea fenotipică și cea genotipică a soiului autohton Picolit, care a fost studiată prin folosirea alături de descriptorii ampelografici și ampelometrici, a markerilor microsateliți AFLP (Amplified Fragment Length Polymorphism-polimorfismul lungimii fragmentelor de amplificare). De la vițe bătrâne (30 - 100 ani) au fost recoltate 39 de probe, din care numai două vițe prezentau diferențieri morfologice. Din probele fără diferențe, 35 prezentau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
României (25 ha) prezintă flora și vegetația pe provincii istorice și pe etaje de vegetație. Aici se găsesc specii de plante spontane importante din punct de vedere științific și practic. Secția didactico experimentală (4,2 ha) cuprinde colecția pomologică, colecția ampelografică, pepiniera de trandafiri, colecția fitotehnică, laboratoare de cercetare și de microproducție. Secția dendrologică (20 ha )cuprinde colecții de arbori și arbuști indigeni și exotici grupate pe genuri și în funcție de cerințele ecologice ale plantelor, urmărindu-se valorificarea superioară a potențialului staționar
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
reducerii daunelor provocate de boli, dăunători și buruieni concomitent cu reducerea dependenței culturii față de resursele energetice; - concentrarea și refacerea fondului de germoplasmă la unele specii de pomi și arbuști fructiferi; - determinarea performanțelor bioproductive și calitative ale soiurilor studiate în cadrul colecțiilor ampelografice în vederea utilizării acestora în procesul de ameliorare a viței-de-vie; - reintroducerea în sortimentul viticol a unor soiuri vechi, autohtone importante, cu calități agrobiologice și tehnologice deosebite care au fost neglijate odată cu trecerea anilor; - crearea de soiuri de legume românești și străine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
a celor aflate într-un stadiu avansat de degradare biologică din cauza vârstei înaintate și/sau infectării cu organisme dăunătoare, trebuie să constituie obiective permanente pentru specialiștii în viticultură. La nivel european se pune problema existenței în România a unor colecții ampelografice cu soiuri vechi, autohtone, pe cale de dispariție, dar și a obținerii unor genotipuri noi, valoroase, adaptate actualelor condiții climatice. Scopul principal al proiectului este acela de a dezvolta și moderniza colecțiile de material viticol existente și de a reînființa noi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
unor suprafețe sigure, garantate legal și securizate. Unitățile viticole mandatate să găzduiască colecții de germoplasmă trebuie să aplice și să respecte politicile specifice pentru: - achiziția/colectarea germoplasmei viticole; - documentarea materialului biologic existent/achiziționat/transferat în colecție (acte de proveniență, descriptori ampelografici și ampelometrici, caracterizare moleculară); - asigurarea securității și integrității fitosanitare și genetice a materialului viticol; - proceduri și practici culturale adecvate pentru menținerea viabilității plantelor și pentru mentenanța colecției. Menirea colecțiilor de germoplasmă este nu numai să garanteze autenticitatea materialului existent, dar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]