52 matches
-
subiectelor!) aflați(aflate) în tabără. Disponibiltatea și deprinderea la „delațiune” a multora devenise un fel de „întrecere socialistă” între lacheii nenumărați din „entuziasm proletar” care își ofereau serviciile pe mai nimic, gudurându-se cu spor la picioarele mărimilor zilei, iar amploaiatul a dovedit-o cu brio și imediat, cu un zel demn de o cauză mai bună: am fost împresurați „cât ai zice pește”, „încolonați” și duși însoțiți de doi milițieni și vreo trei paznici de la unitățile vecine taberei de vară
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Bongola_bongo_cha_cha_cha_cu_cantec_.html [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
noastre comunitare, altarului credinței și demnității strămoșești la care s-ar încolona, ca-ntr-o sfioasă și cucernică procesiune, toți urmașii noștri de-aici înainte ... I-ar fi costat cât „cheful” de-o seară la unul din barurile sau pensioanele amploaiaților ... Dar, n-au făcut-o!... A fost nevoit să corecteze această „atenție” apelând la unica sursă de subzistență, o pensioară, spunea într-o scrisoare: „nici cât a paznicului de la fabrica de cherestea de pe Luncă” iar pentru o măsură mai verosimilă
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Doi_ani_de_la_eternitatea_profesorului_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
contabilul spitalului care-ți va spune că ziua de spitalizare costă doar 1000 de dolari, în condițiile în care ai doar un pat. Nu că te-ai culca în două, ai fi fost gata să sari la “beregata” hirsutului și amploaiatului, ci că vrei să pui capul ca tot omul pe o pernă, să ai o pătură de învelit “juliturile” și să împiedici curentul să-ți zboare carabalâcul cu “pacient” cu tot, mai cotizezi deci, legal firește. Desigur, vrei și mâncare
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dependente_pierzanie_si_amenzi_in_las_vegas_xvii_.html [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
politice, economice și de reprezentare internațională. Industriile, căile și mijloacele de transport și comunicații, firmele de comerț, de avocatură, spitalele, școlile, presa periodică, Academia și cercetările popularizate, facultățile cu studenții și profesorii, liceele, revistele, editurile și scriitorii lor, alți noi "amploaiați", străini și autohtoni au participat la instalarea modernității în Principatele Unite, apoi în România. Ce costisitoare rămâne "Marea întregire a neamului" realizată cu aproape un an înaintea încheierii Primului Război Mondial! Ea fusese prefigurată continuu de vizionarii "de jos" și de filosofii
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
specialitate, poate servi drept garanție despre buna alegere și tractare a materiilor cuprinse în "Calendarul bunului econom". Alăturea cu agricultura, calendarul cuprinde o colecțiune aleasă de poezii, precum și una din cele mai nimerite novele populare. Comerciantul, industriașul, meseriașul, învățătorul, preotul, amploaiatul, ei toți află în "Calendarul bunului econom" învățături practice pentru trebuințele zilnice. "Calendarul bunului econom" se poate comanda la d-nii Iosif Drotleff et Comp. în Sibiu, cu prețul de 50 cr., adică ceva peste un franc. [6 octombrie 1876] TURCIA ["ÎN URMA
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dublă explicație: alături de noul vistier își păstra titlul și cel vechi; noul demnitar deținea rangul de al doilea vistier, un al doilea vistierdiacul de vistierie Aavram fiind atestat încă din anul 1490 (N. Stoicescu, op. cit. p. 226). Sameșii... și alți amploaiați În fiecare ținut exista câte un sameș numit de vistiernicul țării, cu atribuții fiscale. În hrisovul dat de Alex. Constantin Moruzi la 1804 se pomenește și despre sameși: „Și ca să rămână întru cea desăvârșită statornicie punerea la cale ce s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la Ungheni spre mânăstirea Chipriani până la gurile râului Bâcu, istoricii vorbeau despre stratificarea socială a teritoriului basarabean: „Boierii Moldovei din Basarabia au fost recunoscuți de Rusia drept clasă privilegiată. După boieri, pe scara claselor sociale vin boiernașii, clasă formată din amploaiații inferiori ai Moldovei și într-însa se înscriaupolcovnii, poslușnicii, velcăpitanii, velșetrarii... După boiernași veneau mazilii, clasă căreia i s-a recunoscut vechile drepturi și i s-a îngăduit a nu plăti bir pe cap de familie, de a fi scutiți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
enumeră și mai explicit, punând alături și pe strângătorii lor. Chiar dacă ne repetăm, arătăm că târgurile cum au fost și Vasluiul, Bârladul și Hușii, în fruntea consiliului local aveau un președinte, șoltuzul, și consilierii - pârgarii, iar în afara acestora mai exista amploaiatul domnesc - uriadnicul, un dispunătoriu local și orânduitor al vieții locale, pe care Melchisedec îl identifica cu ceea ce se știe că era dregătorul domnesc, mai târziu ispravnicul, mai întâi un fel de polițai al târgului sau „căpitanul de târg" reprezentant al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea". Între slujitorii domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță Vodă pomenește și pe „Vornicul de târg", termen care însemna „toți amploaiații Domniei", un delegat al Vornicului cel mare, care priveghea o anumită activitate (justiția de exemplu, urmărind pe făcătorii de rele, adunatul gloabelor, plata cu capetele celor vii a prădăciunilor) și având în subordine alți servitori: globnicii, deșugubinarii. Vornicul de Huși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pripășarii, să nu aibă a judeca pe acei oameni, nici să-i prade, nici gloabă sau tretină să ia..." Justiția avea globia sa, hătmănia, episcopia și chiar mânăstirile aveau globnicii și dreptul de a globi în satele lor. „În vechime amploaiații, neavând salarii de la stat, și le formau ei prin gloabe felurite toate autoritățile globeau mai mult sau mai puțin, mai drept sau mai nedrept - fiecare după caracterul moral al funcționarilor", scrie Melchisedec în „Cronica Hușilor”... Toate aceste autorități își aveau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un șef („Ursu căpitan de braniște", în Cartea Domnească a lui Grigore Ghica din anul 1737), iar toți lucrau sub ordinele Comisului celui mare. Pârcălabii de ținut și ispravnicii. În cartea dată sub Miron Barnovschi pentru limitarea abuzurilor săvârșite de amploaiații domnești prin sate se atrage atenția: „s-au jăluit (proprietarii satelor) pre pârcălabii de ținuturi că le intră în sate de le pradă vecinii și-i ciobotesc fără ispravă". Instituția este mult mai veche. Cronicarul Ureche înșirând atribuțiile boeriilor fixate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vreo necuviință. Pe la 1755, la Iași, exista un Turcagi- aga, care, împreună cu autoritățile locale, cerceta și punea la cale cazurile ce se întâmplau între turci și locuitorii țării (Descrierea Moldovei, f. 178). Când era vreo reclamație asupra turcilor, Turcagiaga trimitea amploaiații săi pe la ținuturi să facă cercetare, împreună cu ispravnicii. Dăbilarii erau funcționarii care se ocupau de strângerea dabilelor sau a birurilor domnești: „Și voi toți dăbilari, care veți umbla cu toate slujbele Domniei mele printr-acel târg" zice Georgie Ghica în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la Bârlad și deșugubinarilor din ținutul Fălciului... să aveți a lăsa în pace satele Sfintei Episcopii de Huși"... Telal Bașa era funcția care se ocupa de publicitatea în vânzări a bunurilor. „Pe la începutul veacului al XIX-lea așa se chema amploaiatul ce publica mezaturile", spune Melchisedec. „Când era să se scoată de vânzare vreo moșie, Marele vornic scria lui Telal Bașa ca să publice mezatul pe ulițele capitalei în curgere de 40 de zile". Publicația se făcea și la reședința ținutului, unde
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se ordonă acestora să nu se atingă de ușurul de pe menționatele moșii ale Episcopiei. La 8 iulie 1758 Inochentie scoate și de la Scarlat Ghica Vodă o nouă carte către ușurgii spre a apăra de ei moșiile Episcopiei. Vătaji mari erau amploaiații administrativi care se ocupau cu cercetarea certurilor dintre locuitori; prindeau hoții și tâlharii și-i trimiteau la Domnie. Oprindu-i pe deșugubinari și globnici, pe dăbilari și pe vătajii cei mari de a mai „învălui" satele Episcopiei, cartea lui Alexandru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care mai în urmă s-au numit ocolași, privighetori, subprefecți", spune cercetătorul. Din cărțile domnești cercetate rezultă că locuitorii plăteau în bani, în produse, sau în muncă - la pârcălabi și globnici, deșugubinari și podvodari, olăcari și conăcari, tot felul de amploaiați, dabile și angarale, care de care mai diverse: - zloți, zlotul însemna 30 parale și era plata prevăzută în aur, dar și în argint care au circulat la noi în secolele XV-XVIII și au fost polonezi, turcești, ungurești, tătărăști; - lei, fiecare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mitrofan, uriadnicului, șoltuzului și pârgarilor din Huși să lase în pace satele și scutelnicii episcopiei și să nu-i mai învăluiască „pentru jold și podvedi și pentru toate câte sunt pe alți locuitori de acolo". Printr-o altă carte, aceiași amploaiați de la Huși erau înștiințați că domnia „s-a milostivit și au dat și au miluit Sfânta Episcopie de acolo cu niște poslușnici, cum au fost de la alți domni de mai înainte: doi cojocari, doi văcari, un curălariu, un olariu, un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satele Episcopiei erau apărate de gloabe și de deșugubine mai mici, cum erau bătăile și certurile dintre locuitori care erau lăsate judecății Episcopiei - episcopului ori protopopului -, dar cercetarea faptelor mari, a omorurilor, furtișagurilor și tâlhăriile treceau în cercetarea și globirea amploaiaților domnești, cum rezultă dintr-o carte domnească dată la 1654, în timpul lui Georgie Ștefan Voievod: „.. .să nu-i învăluiți de globe de bătut sau de părături ca să fie în pace, numai de se vor face niscare „morți de om" sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și globă. Săvârșea locuitorul fapta - bătaia, cearta, furtul sau tâlhăria - venea slugerul hătmănesc sau slujitorul domnesc să cerceteze, aplica pedeapsa - amenda sau despăgubirea datorată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cerceteze abuzurile și să le îndrepteze": „Deci și dumneata, aflându-te dregătorul acelui ținut, să dai ajutorul ce va avea trebuință omul Arhiereului"... - pentru că preoțimea era degradată moral, în primul rând din cauză că era tratată neomenos chiar de guvern și de amploaiații săi, fiind supuși la felurite dabile ca și enoriașii, aceștia din urmă, dar mai cu seamă țăranii, îi tratau fără respectul cuvenit, domnul indica ispravnicilor ca ei înșiși să-și schimbe felul de comportare față de fețele bisericești: „însuși dumneata să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
folos preoților ca „să se aleagă din copiii poporănilor, cari se vor socoti vrednici", ca să aibe anagnosti la biserici, scutiți de birurile domnești; - dorința morală a preoțimii de a fi ospitalieră, să nu fie abuzată de autorități slujbașii domnești și amploaiații ispravnicilorcare pretindeau „ca preoții să-i găzduiască în timpul petrecerii lor pe acolo": „dumneta să aperi casăle preoților de această supărare a musafirilor"; - deoarece unii protopopi în loc să „lovească" abuzurile „cu asprimea legii și a le curma", găseau în ele prilej de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de boierie, supuși străini, staroști), ținerea cărților de citit și a gazetelor, eliberarea pașapoartelor, intrarea și ieșirea din țară a cetățenilor și a fețelor bisericești, trecerea supușilor străini peste hotare. Departamentului lucrărilor publice i se reglementau atribuțiile cu privire la plata lefurilor amploaiaților săi, i se defineau competențele slujitorilor proprii, se prevedea organizarea unei școli de ingineri și arhitecți, însărcinările pe care le aveau în ce privește lucrările șoselelor și a podurilor, paza lor și rolul cantonerilor, păvăluirea și șoseluirea orașelor ținutuale, lucrarea podurilor și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca să scrii ceva. Se vede treaba că nimerisem exact în ziua când ceilalți unu la sută cu mintea ciobită se adunaseră, chemați de o voce misterioasă din tării, în parcul din preajma blocului meu. Câtorva, care aveau fețe de funcționari, de amploaiați deprinși cu scrisul și socotitul, le-am arătat podul palmei și le-am explicat că, neavând carnetul la mine, mi-aș fi notat ideea care tocmai mi se învârtea prin cap în palmă. Cu condiția, bineînțeles, să-mi împrumute pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
copiii noștri, țărănimea română cufundată în datorii și căzută în ghearele crâșmarilor și cămătarilor; văd preoțimea română lovită peste față cu palma minciunii celei mai scârboase, văd învățătorimea în cătușele de fier ale supunerii oarbe în fața căpeteniilor districtuale (prefecții n.n.), amploaiații români cu frica în spate, scurt, dușmanii noștri au ce vedea în Bucovina. Și dacă pe toți românii acestei țări ne judecă după unii puțini, atunci au drept când ne văd în zbuciumările morții.” * În articolul „Românismul de ieri și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
politice: a) propaganda: antimilitaristă, naționalistă maghiară, monarhistă rusă, ucraineană, bulgară (Societatea „Dobrogea” și acțiunea ei), antidinastică, emigrări; b) Acțiunea minorităților: unguri, sași, germani, ucraineni, bulgari și ruși. 3. Chestiuni profesionale: muncitori (doleanțe și nemulțumiri); mișcarea profesorilor, institutori și învățători; mișcarea amploaiaților comerciali și industriali; mișcarea comercianților; mișcarea funcționarilor publici. 4. Chestiuni economice: mișcarea proprietarilor și chiriașilor; mișcări și nemulțumiri pentru scumpirea traiului; criza financiară; lipsă de lucru; chestiunea agrară. Datele obținute trebuiau să identifice dacă revendicările politice, sociale, economice sau profesionale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a păcăliturii” este deajuns să se pună capăt pentru totdeauna succesiunii de minciuni, insolenței . Oricărei nașteri, chiar a copilului mort, i se declară cauzalitatea civilă, prin extensie și a unei conspirații, etc . De două decenii, niște panglicari delapidează naivitatea unor amploaiați fără autoritate sau cu un trtecut pătat, posibil victime ale șantajului . Luați aminte domnilor edili ! Preferații dumneavoastră sunt așezați cu toată solicitudinea în fruntea urbei ca cetățenii ei de onoare ! Sunt considerați de aceeași calitate morală, sunt colegii de noblețe
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]