101 matches
-
Comportamental, se prezintă ca „un tip de urbanitate”, chiar dacă, periodic, mai încurcă traseul prin oarece localuri de noapte „după cunoscutu-i obicei la luarea lefii”. Cam atâta știm despre omul care, în debutul nuvelei, se află împreună cu „mai mulți prieteni” - amploiați în administrație - „la masa lor obicinuită într-o berărie”, unde „stau de vorbă (...) despre chestiunile la ordinea zilei”, cea mai incitantă dintre ele vizând „nenorocirea unui coleg, vechi impiegat, reputat până mai zilele trecute ca un funcționar model, ca om
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
nimic feroce, spăimos, de căpcăun administrativ capabil să inspire coșmaruri fizice ori metafizice. Dimpotrivă, este un tip simpatic și chiar puțin populist în comportament: descinde fără pic de morgă într-o berărie oarecare, „se apropie cu bunăvoință” de cei trei amploiați, cere voie, civilizat, să se așeze la masa lor și face glume aluziv-politice cu schepsis: „Ei! dacă ar fi toți mânuitorii de bani publici ca Anghelache (...) n-ar mai trebui inspectori finanțiari! Tot vrea guvernul să facă economii - ne-ar
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
mod normal, ar fi trebuit să le facă gratis. Dar principialitatea le-a dispărut brusc atunci când, obligați să rezolve o problemă, n-au avut nici o tresărire când a fost să scoată mâna din buzunar spre a-i "unge" pe aceiași amploiați. Absența unor mecanisme sociale limpezi, ambiguitatea în care se scaldă întreaga administrație a României nu doar că permit, dar și încurajază acest comportament. Dacă la nivelul gesticulației europene putem lăsa impresia unui mecanism funcțional, în străfundurile vieții de zi cu
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
nu la capătul ce dă pe Pod, ci la celălalt, care se afundă în mahalaua Buzeștilor. Leagănul prunciei mele s-a nimerit sub acoperișul unei înjghebări pricăjite, la care n-au tras pașii vreunei odrasle boierești, ci pașii unui deșucheat amploiat la RMS, une tique. Așa cum îmi promisesem, deși văd un început de zi cam cețos, plec în oraș. Pășesc sigur, fără a atinge caldarâmul cu vârful bastonului. Intru la Athénée, îmi las la garderobe demi-paltonul cu guler de jder, cum
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Elena Brădișteanu Miezul verii, căldură mare, cum ar fi zis Caragiale, apă caldă și puțină; nici nu mai poate fi vorba să obții un pahar cu apă de la gheață, de la vreun amploiat cu care ai treabă. Aștepți resemnat la un ghișeu, pînă cînd un funcționar plictisit și obosit, te îndrumă spre un altul; poți să treci astfel pe la trei-patru ghișee, pînă să-ți rezolvi problema. Începe vacanța parlamentară, efervescențele politice se vor
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
dus pînă în Cotroceni, unde jurnalistul în cauză, un ins spînatec, gălbui, care graseia cînd se aprindea la vorbă, mărunțel și iute în mișcări, nu-i stăteau deloc bine ochii în cap, probabil se plictisea de moarte în compania unui amploiat prostit de vorbăria lui ori privirea îi alunecase din obișnuință profesională, era și de mirare cum nu i-a făcut de petrecanie Cocoș, cu un ins ca el nu era bine să faci nici măcar cinci pași împreună că te vinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
obligi așa să ia legătura cu șeful său, oricine are un șef!, șeful pe care îl caută înnebunite trei birouri fără să-i dea de urmă. Iar dacă i-ai fi spus inspectorului, om isteț de altfel, cum erau toți amploiații Serviciului, de asta era sigur, nici chiar George Stan, singurul care umbla cu pistolul la el zi și noapte, nu se putea spune că e nătărău, dacă i-ar fi spus că "se dorește ca domnul să simtă că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
atît de importantă l-ar fi dat afară din casă pe nenorocitul ăsta de șef de spioni. Și nu oricum, ar fi chemat slugile să-l scoată cu picioare în dos pe ușa de la bucătărie. "Europa! Trăim în Europa!" Toți amploiații care mulg Țara de lefuri bune nu găsesc altceva de spus cînd sînt la strîmtoare decît că "ei trăiesc în Europa!" Care Europă! Ce-i aceea Europa?! O ficțiune, o invențiune patentată, un joc de umbre pe pînză, asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o chestiune omenească, o slăbiciune, recunosc, dar omenească! Aș fi putut foarte bine să fi rămas afară, cu ceilalți, să beau o bere, să mă las privit pe furiș, cu admirație, nu în toate zilele pîrliții ăia de subofițeri ori amploiați pot să se afle în preajma unui prinț, aș fi putut nici să nu mă duc. Dar m-am dus. M-am dus și am mers pînă la capăt, am ascultat tot, am privit tot. Și locotenentul Georgescu mi-a întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
măsură. Vreme de multe săptămâni el nu făcu decât să stea la masa lui de lucru din mica încăpere dosnică a sfatului și să aducă la zi evidențele contabile ținute până atunci deficitar din toate punctele de vedere de către diverși amploiați ocazionali. Mai târziu, când activitatea de la birou se dovedi insuficientă, începu să verifice gestiunea fiecărui magazin al cooperativei în parte, descoperind o grămadă de nereguli și de lipsuri, pe care le aduse conștiincios la cunoștință șefilor de la sfat și de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu ești în stare să-l recunoști nici pe taică-tu, dacă ar intra în la tine în birou!... îl înjură directorul pe ochelarist, fără să-i mai asculte explicațiile chinuite. Un bese-n cizme!... îl categorisi el râzând pe amploiat, conducându-l pe Sever înainte pe coridor și urcând după aceea scările la primul etaj și intrând într-un birou unde o secretară tânără bătea de zor ceva la mașină. V-a căutat de la radio, îi dădu de veste secretara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
balconul tău./ - Frumoasă purtare! Bine șade, zău!/ Să șezi toată noaptea sub balconul meu!/ - Ci ia lasă gluma, dă-te iute jos/ și dă-mi o guriță, angel radios!” Sublinierea îmi aparține și face inutile orice alte comentarii. Rică Venturiano, „amploiat judiciar”, „student la Academie” și „redactor la Vocea patriotului naționale”, era, întru totul, un om al cărților vremii lui! Acesta e, deci, Ștefan Cazimir. Să revenim la Epistolă către Odobescu. (Carte compusă din douăsprezece capitole, publicate în urmă cu câțiva
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
balet de măturători ce păreau să curețe orașul cu penelul, fără grabă și cu tușe poantiliste. Încă de pe atunci, Barcelona Începea să se umple de automobile, iar În dreptul semaforului de pe strada Balmes am văzut postate, pe ambele trotuare, cvadrigi de amploiați cu pardesie cenușii și privirea Înfometată, mîncînd din ochi un Studebaker ca și cînd ar fi fost vorba de o cupletera În halat de noapte. Am urcat pe Balmes pînă la Gran Vía, trecînd de semafoare, tramvaie, automobile și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
acesta de către jupân Dumitrache se face într-un număr mare de cuvinte jignitoare, dovadă a disponibilității extraordinare de care dispune limba română pentru a exprima disprețul față de o persoană: „niște papugii ... niște scârța-scârța pe hârtie!”, „un ăla ... un prăpădit de amploiat”, „bagabont”, „un bagabont de amploiat”, „un coate-goale”, „mațe-fripte”, „moftangiu”, „pungaș”. Sunt cuvinte de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
face într-un număr mare de cuvinte jignitoare, dovadă a disponibilității extraordinare de care dispune limba română pentru a exprima disprețul față de o persoană: „niște papugii ... niște scârța-scârța pe hârtie!”, „un ăla ... un prăpădit de amploiat”, „bagabont”, „un bagabont de amploiat”, „un coate-goale”, „mațe-fripte”, „moftangiu”, „pungaș”. Sunt cuvinte de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
provenit din lat. matium și adjectivul fripte format prin conversiune de la verbul a frige provenit din lat. frigere. Din punct de vedere semantic cuvintele amintite denumesc: ocupația de funcționar în care este încadrat tânărul de către jupân Dumitrache: scârța-scârța pe hârtie, amploiat, sărăcia: coate-goale, mațe-fripte, un prăpădit, josnicia, înșelătoria, neseriozitatea: moftangiu, pungaș, papugiu. Din replicile lui jupân Dumitrache se conturează o antiteză clară între lumea negustorilor și cea a funcționarilor către care el privește cu dispreț. Valoarea depreciativă a cuvintelor prin care
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
orbul găinii”! Vor trece cu viteză en fanfare prin „furcile caudine” și vor poposi în cele din urmă în conclavul în care pătrunseseră deja cu „greutate” (cum altfel, decât în spiritul exigențelor fără cusur ale atâtor probe și teste, susțin amploiații, sau prin „fandare” și „jocuri de glezne” dau ghes părerii, detractorii !?) cei deprinși cu „unsul” rotițelor unui mecanism pretins aseptic, dichisit, asamblat cu minuție, dotați cu o răbdare de invidiat, inși titrați cu multe diplome de masterat și doctorat, cu
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
23 februarie 1866, dau buzna în dormitorul din Palatul Domnesc, obligând pe Alexandru Ioan Cuza să semneze actul abdicării) și Ieșirea de serviciu (firește, capitol „de închidere romanescă“, relevând „un prizonier“, Alexandru Ioan Cuza, scos din Palatul Domnesc pe ușa „amploiaților mărunți și a slugilor“, urcat apoi într-o berlină și trimis în exil, chiar din statul modern întemeiat de el, România, după cum încă se mai știe, în Heidelberg-Germania, unde și-a aflat obștescul sfârșit la 15 mai 1873). În „tipologia
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
luat prizonier“, din dormitor, de lângă iubita-i, prințesa Maria Catargiu-Obreovici, și l-au scos din Palatul Domnesc“, nu pe „intrarea principală“, ci prin „ieșirea de serviciu“: «„Este ieșirea de serviciu“, îl lămuri șeful escortei, căpitanul Costiescu. „Pe aici intră numai amploiații mărunți și slugile... Și ies oameni ca dumneata.“ Arestatul se abținu să răspundă. [...] După intrarea prizonierului în cupeu, căpitanul Costiescu urcă pe capră și porunci scurt: „Mână birjar ...!“» (p. 245); de la Palatul Domnesc din București, escorta îl duce pe Alexandru
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
ce plătește comuna Pitești, acest leagăn al libertății, legea care modifică art. 8 din legea biletelor ipotecare și, în fine, s-a luat în discuțiune și considerațiune legea care suprimă un oarecare număr de subprcfecturi și îndoiește aproape lefile acestor amploiați neprețuiți în manipularea liberelor alegeri. Ni se pare că această din urmă lege va încerca câteva dificultăți, fiindcă chiar majoritatea actuală nu pare a găsi justificat acest spor nepomenit în lefile unor funcționari care nu s-au recomandat prin nimic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trimiși; în Teleorman domnește firma Chirițescu-Pișca, iar suprefecții bat oamenii pentru a le scoate mită, numindu-i "stupi neretezați"; în fine, în capitală chiar un ziar denunță că un ofițer de gardiști a luat mită pentru a muta pe un amploiat polițienesc la București și despre același ofițer se mai relatează că a sfănțuit o sută de oameni punând la loterie un papagal pe care nu-l are, și asemenea sfănțuieli, comice prin stupiditatea bestială a celor ce le comit, se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
regulă pentru sine toate drepturile, și, vorbind verde, el consideră statul, dar mai cu seamă bugetul, ca pe-o vacă care trebuie mulsă atât de energic și atât de mult pe cât e cu putință. Afară de personalul judecătoresc și de câțiva amploiați administrativi, esperți în ale serviciului și absolut necesari, se schimbă, la fiecare schimbare de minister, personalul întreg din toate ramurile administrației publice și toate locurile se ocupă, fără nici o escepție, de cătră amici, rude, partizani și coreligionari politici ai ministerului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
octombrie 1880] ["SE ȘTIE CĂ APARATUL... Se știe că aparatul întreg al statului nu le servește roșilor decât pentru falsificarea alegerilor. Dacă s-a răscumpărat drumul de fier una din considerațiile nemărturisite pentru care s-a făcut e că toți amploiații vor atârna de stat, deci vor trebui să-și dea voturile după comandă. Dacă se mănține amovibilitatea judecătorilor e pentru ca aceștia, în fața decretului de punere în disponibilitate, să voteze vrând-nevrând pentru oamenii guvernului; dacă administrația e compusă, cu puține escepții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fără riscul de a fi trași la răspundere. În fine, regulamentul telegrafic din 1858 prezenta multe îmbunătățiri, dar rămânea totuși cu multe deficiențe. Se declara, bunăoară, că „secretul depeșilor este inviolabil, cu mărginirea dritului de inspecție a autorităților și a amploiaților competenți”. Funcționaarii austrieci aveau astfel posibilitatea să afle toate secretele politice, economice etc. pe care le conțineau depeșele. Regulamentele menționate n-au fost respectate nici chiar de către guvernul țării, care, printr-o circulară din 19 ianuarie 1859, a introdus atâtea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Celor cu o pregătire satisfăcătoare din cea de-a doua treaptă, li s-a adăugat la salariu, la fiecare două luni de serviciu, câte 100 lei, până ce au ajuns la limita de 600 de lei, când au fost considerați ca „amploiați”. Tinerii elevi, intrați ca funcționari la această instituție, au fost de la început neplăcut impresionați de situația privilegiată de care se bucurau funcționarii austrieci. Aceștia aveau un regim juridic cu totul special, similar aceluia al supușilor străini. În plus, funcționarii austrieci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]