665 matches
-
poate spune despre întreaga pictură a lui Țuculescu, fără nici o precauție, că este o pictură nedatată. Cu alte cuvinte, că arta sa nu numai că nu trădează nici un semn de oboseală, dar este și una care nu poartă cu strictețe amprenta vreunui timp. Ceea ce pentru expoziție poate fi un viciu, pentru pictură, pentru expresia și pentru spiritul ei, este un imens privilegiu; semnul unei incontestabile calități. Însă cu toată această fugă din timp, cu această criptocronie, dacă formula nu este prea
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
folosește varianta în -ție (protecție, generație ș.a.m.d.). Desigur, substituția a fost impusă de modificări „oficiale” ale normei academice, dar faptul că regula s-a impus cu ușurință e semnificativ. Istoria și-a lăsat însă și de această dată amprenta: formele excluse în -țiune conotează o anumită ținută culturală antebelică, cu valori ambigue: învechită, ceremonioasă, elegantă, pretențioasă. Care este totuși situația actuală a variantelor în -țiune eliminate de normă sau plasate într-o poziție subordonată? O investigație în Internet poate
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
scopul nemărturisit al omului adus la putere de Vâșinski este de a ponegri tot ceea ce a fost semnificativ în România până la căderea ei sub stăpânirea tancurilor sovietice. Sigur, memoriile sunt un gen literar în care subiectivitatea își pune foarte puternic amprenta și în care prea adesea sunt scoase în evidență aspecte negative ale contemporanilor; dar, un Argetoianu, de pildă, cu tot cinismul de care dă dovadă și în amintirile sale, are și cuvinte de apreciere despre realitățile pe care le-a
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
fi dor de mine M-aș căuta Și mi-aș vorbi despre iubire Dacă aș fi „tu” N-aș ezita să mă iert Sau să îmi cer iertare Aș considera că, într-un fel sau altul, Toate problemele Au rezolvare. Amprentă Mi-e dor de tine, Cea care îmi cereai Un prosop curat, „Doar pentru față!” Iar eu îți zâmbeam Știind că-l am mereu Pus de-o parte Fin și albastru, Ca o filă de carte... Și chiar garsoniera Părea
Poezie by Flaviu Pre () [Corola-journal/Imaginative/3962_a_5287]
-
bine, că scena lipsind, nici decorul nu-i cu cine joacă, actorii atârnă de rol în regie proprie, în fine, pură improvizație să ai de unde pleca, fie și-n derivă, la scara pe roți. (Onești, sâmbătă, 6 ianuarie 2001) S-amprentez aceastî clipî Mi-e azi pe lângă zi, cu ce nu-i de rămas în ramă, că sprijin vocile care m-ating de la diminuare-n sus și las mai lesne ceva din ce luasem de necerut când se fac treptele să
Poezie by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/7639_a_8964]
-
modern, joc șăgalnic care, printr-o ironie a sorții, se perpetuează și acum, cînd autori contemporani repovestesc, recitesc, rescriu, sau, cu un termen mai snob, foarte la modă în alte părți, “revizitează” poveștile lui Perrault, devenite între timp clasice, dîndu-le amprenta modernității lor. Să nu uităm că Perrault a susținut, într-una din dedicațiile sale programatice, cea la Dorințele ridicole, că nu materia, subiectul (cîrnații de porc, visați de tăietorul de lemne cel sărac, în basmul cu pricina) au însemnătate într-
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
fanatici și țările care-i susțin să dicteze asupra celei mai mari democrații din lume. E adevărat, există în momentul acesta o serie de probleme reale legate de așa-numitul "Patriot Act". Nu e cel mai plăcut lucru să fii amprentat la graniță ori să ți se poată intercepta convorbirile telefonice și corespondența. Dar nu trebuie uitat că Statele Unite se află în stare de război. Nu e nici o metaforă la mijloc, ci descrierea riguroasă a unei stări de fapt. Or, deși
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
prin formele de guvernare". Pentru ca la adăpostul acestuia, sofismul să se înscrie con brio : , Ea (valoarea estetică) nu se află, însă, în stare pură, ci încorporată unei opere, unde polarizează niște valori auxiliare, unele dintre acestea putînd fi, într-adevăr, amprentate de spiritul epocii". Păi dacă nu se află ,în stare pură", ci într-o inevitabilă asociere cu ,valorile auxiliare", mărci ale epocii, firește că poate fi, că este frecvent ,influențată" de ele în mediul în care ia naștere plăsmuirea de
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
-l priviseși circumspect. La cassă, o femeie. Ce-are-n coș e scos la vedere: pătrunjel, o roșie, o ceapă, doi-trei morcovi, un ardei. Mașina nu-ș' ce zice-n limba ei și calculează fără greș; iar după, imprimă costul blidului de supă. Amprentă În nisiposu-ți suflet, poezia-mi e numai urma unor pași, la ora la care, jucăușă, aurora îmi prelungește,-n alburi, reveria. Înoți în lapții zărilor opace, iar nudul tău dizolvă-ntreg decorul; trecutului i-asculți, o vreme, corul ce zumzăie
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
mai trebuiesc. Cândva nici ție nu-ți vor trebui. Dă-mi lucrarea să ți-o iscălesc, dacă mai crezi că Însemnele personalității mele, vor zdruncina cu ceva preceptele Consiliului. L-am privit cum Își desfăcea Însemnul personal pentru a-mi amprenta lucrarea. Un fascicol luminiscent ioniza abia perceptibil. Îl apropia cu Încetineala specifică ființei echilibrate din fața mea. Pecetea fototermică se așternea cuminte pe fiecare coală din lucrare. Apoi mi-a Întins lucrarea fără nici un cuvânt. S-a ridicat cu greutate și
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
muzicale, constituind o frescă cuprinzătoare. Remarcăm în această lucrare dispunerea concertantă a jocului instrumental, abundent în formule violonistice autentice. Marțian Negrea (1893- 1973), prin Cvartetul de coarde în mi bemol major op.17 (1949), ilustrează tipologia neoromantică de contingență folclorică. Amprenta subiectivului asupra formei muzicale tradiționale este determinată aici de motivarea romantică a mesajului artistic și de cromatica limbajului armonic. Fără nici o intenție abstractizantă, muzica cvartetului comunică simplu, direct și armonios esențe pure, românești, în starea lor intimă.
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
simple ne aduc față în față cu propriile noastre cuvinte, cu discursul care ne-a însoțit de-a lungul anilor. De ce n-am recunoaște în acest discurs chiar elementul esențial al conștiinței noastre, vocea pe care o auzim în minte, amprenta brutal individuală rezultat și origine a discursului public. dacă tac nu înseamnă nimic (din volumul Corpuri românești, în curs de apariție la Ed. Cartea Românească)
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
fizică sau juridică autorizată își are domiciliul sau, după caz, sediul, iar cifrele reprezintă numărul de ordine de înregistrare al mărcii la A.N.P.C. Marca de garanție proprie, care se gravează, în relief, pe vârful poansonului, se înregistrează și se amprentează la A.N.P.C. DUȘAN BAISKI
Agenda2004-16-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282311_a_283640]
-
autor al volumelor „Istoria civilizației române moderne“, „Istoria literaturii române contemporane“, „Critice“ și al unor monografii de valoare. De numele său se leagă înființarea cenaclului (și mai târziu a revistei) „Sburătorul“, unde a jucat rolul de îndrumător, punându-și astfel amprenta asupra literaturii interbelice. Este considerat cel mai mare critic pe linia lui Titu Maiorescu. El este creatorul unei noi doctrine, pe care a numit-o modernism. Joi, 17 iulie Asediul Vienei În anul 1683, armatele Imperiului Otoman, conduse de marele
Agenda2003-28-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281228_a_282557]
-
Județean Timiș, la finalul „mandatului scurt“ - Consiliul Județean Timiș a fost, în mandatul 2000-2004, autoritatea în care s-au produs multe schimbări în componență, atât în configurația generală, cât și în cea de conducere. Cât de puternic și-au pus amprenta aceste schimbări asupra actului de administrație? - Într-adevăr, dinamica a fost mare. În primul rând, pentru că după alegerile generale din 2000, cinci dintre colegii noștri au devenit parlamentari. Apoi, președintele Consiliului Județean, ales în 2000, domnul Ilie Sârbu, a devenit
Agenda2004-19-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282383_a_283712]
-
modul în care își lichidase victima. Cercul de suspecți s-a restrâns la A.I. , care lucrase la un cioban în zonă. Anchetatorii au primit un ajutor nesperat de la polițiștii din Topolovățu Mare. La începutul lunii octombrie 2003, aceștia l-au amprentat pe A.I. , aciuat de mai multe săptămâni prin comună, punându-i în vedere să părăsească localitatea. Amprentele i-au fost descoperite în locuința femeii. Între timp, la urechile anchetatorilor au ajuns mai multe vești despre A.I. De la Postul de Poliție
Agenda2004-20-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282427_a_283756]
-
Heidenturme) și Poarta Mare (Riesentor), pentru ca, în 1359, ducele Rudolf IV de Habsburg să pună piatra de temelie a impozantei catedrale gotice. Construcția edificiului s-a întins pe parcursul mai multor secole, particularitățile economice și sociale ale acestora punându-și adesea amprenta asupra arhitecturii. Astfel, lipsa de fonduri în cadrul bisericii a determinat întârzierea și chiar nefinalizarea tuturor turnurilor, care în planurile inițiale fuseseră concepute să atingă înălțimile maxime din acea vreme. Iată de ce singurul turn, cu o înălțime apreciabilă (137 metri), este
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
pus acolo... inimă de scenograf“. Portretul, o artă l Personalități timișene, în Galeria Pro Arte Sculptorul Aurel Gheorghe Ardeleanu și-a asumat ca program cultural realizarea de busturi, efigii, portrete înfățișând personalități timișene, fie înscrise în istoria culturală a zonei, fie amprentând intens prezentul ei. Acestui context i se subscrie și noua sa expoziție, deschisă începând din această vineri, 4 februarie, la Galeria Pro Arte din Lugoj. Intitulată „Portretul, o lume. Personalități timișene“, ea cuprinde 16 creații, în care privitorii vor recunoaște ilustre
Agenda2005-06-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283355_a_284684]
-
într-un fel o altă trăsătură a europenismului, aceea de a fi un fel de distilerie de esențe preluate din toate părțile și asumate conform modelului propriu. Prima influență este cea a Romei antice: Europa există oriunde și-a lăsat amprenta Imperiul Român, chiar și acolo unde blazonul sau a fost mai degrabă batjocorit și maimuțărit, ori copiat strident și fără pricepere. Amprenta lumii române echivalează, pentru Valéry, cu un anumit sentiment al puterii, o putere impregnata de spirit militar, de
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
oamenii țin unii la ceilalți, sînt devotați unor cauze nobile, dispuși să facă sacrificii, tenace și cu credința în Dumnezeu. O imagine profund idilica, dar de un idilism nu numai nesupărător, ci chiar înduioșător de-a dreptul, căci el reprezintă amprenta stilistica, dar și de gîndire, a unei ființe extrem de calde, demne, si curajoasă într-un fel care nu exclude timiditate, încrezătoare la limita credulității, în bine și în oameni, cu un optimism aproape naiv, și totodată o forță interioară remarcabilă
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
care deja le știm din descrierile anterioare: marea „verdeflegmă”, argintiu-albastrul depărtărilor, rugina ghetei abandonate pe mal. Trimiterea la Jakob Boehme e mai mult decât evidentă: misticul german e cel care a identificat măreția Creației dumnezeiești în felul unic de a amprenta realitatea, în formele, însușirile și semnăturile lăsate asupra facerilor sale. În Signatura Rerum („Semnătura tuturor lucrurilor”), Jakob Boehme a vorbit într-un limbaj pe care Stephen Dedalus și l-a apropriat până în cele mai mărunte inflexiuni: „Tot ceea ce e vorbit
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
colorează fantast, iar bizareriile unor personaje excentrice sunt întâmpinate deopotrivă cu mirare și stăpânire de sine. Istorisirea se condimentează cu faptul neașteptat, într-un volum de un rafinament al expunerii valorificând metaforic firescul ori absurdul unor întâmplări în stare să amprenteze viața. Capabil să susțină mai multe tipuri de lectură - o istorie a creșterii și maturizării, o povestire despre Polonia ultimilor 50 de ani, o țesătură filosofic-ingenuă -, volumul Eram singur și fericit oferă cititorilor varietate, artă a povestirii și bucuria dezvăluirii
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
Pîrvan-Jenaru își propune deci să configureze în această carte o „viziune unitară asupra profilului intelectual și moral al lui Mihail Sebastian, așa cum se conturează acesta din reacțiile la orientările spațiului cultural în care se mișca, din lecturile care i-au amprentat evoluția, din preocupările pentru definirea profilului noii generații și, implicit, a locului său în cadrul acesteia și, mai ales, din gusturile literare, din principiile estetice care i-au orientat demersurile interpretative” (p.8). Așa se și explică și faptul că o
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
sistematic niște cetățeni ai altor state, care, în baza unor acorduri internaționale, au ajuns în țările dvs., și pe care altă dată îi încurajați de aparenta dumneavoastră susținere inclusiv că sunt bine veniți să trăiască în țările unde ei sunt amprentați, unde li se distrug locuințele și de unde sunt obligați să plece doar pentru că sunt țigani? De ce nu reacționați și acum, domnilor, cu aceeași intransigență ca pe vremuri, când vă permiteați să ne dați lecții, să ne jigniți și să ne
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
chiar de o parodie veselă a stalinismului integral. Din nefericire, "văduva" nu e "veselă", iar opereta de la București se înfundă în impasul tragicului cotidian". Text datat "decembrie 1986". Oare cît timp, Doamne, sentimentul de patrie al românilor va mai purta amprenta de sînge a stalinismului? *** Nu o dată, Virgil Ierunca devine "splendid ca o ironie". Prin mijlocirea instrumentului ironic, irealizarea stilistică tratează cum se cuvine irealizarea valorilor, atît de numeroasă în epoca noastră de compromisuri și compromiteri, încît riscă a-i compune
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]