505 matches
-
triști, cât de frumoși! Țară bună dar câinită Până-n măduvă de plozi, Cum de te-ai lăsat ciuntită De nebuni și de nerozi? Țară vitregă și dragă, Trupul ți l-au descarnat, Țară ruptă și beteagă, Brațul drept ți-au amputat... Țară-n țară fără țară Te târăști și tu abia, Rănile nu îți cruțară, Ți-au smuls Basarabia... Referință Bibliografică: Țară-n țară / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 865, Anul III, 14 mai 2013. Drepturi de Autor
ŢARĂ-N ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Tara_n_tara_romeo_tarhon_1368511305.html [Corola-blog/BlogPost/354880_a_356209]
-
a fost pauza după moartea lui Stalin care a schimbat unele direcții. Dar asta, doar pentru moment. Deoarece panslavismul altoit cu diversiunea comunistă a făcut în secolul nostru mari eforturi ca ortodoxia să devină o putere în mâna imperialismului lor, amputându-i superba tradiție de a se dezvolta popular, în mijlocul națiunilor, întru afirmarea și emanciparea acestora, ca un duh al pământului țării respective și nu ca o dogmă adusă dinafară. Exportul de revoluție se baza, însă, exact pe o asemenea dogmă
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_biserica_din_eter_conclu_corneliu_leu_1330887561.html [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
că „excepțiile nefericite” ale sistemului, profesorii lipsiți de tact, de răbdare și de drag de meserie - care ne vor marca inevitabil, pentru totdeauna poate, copiii - n-au intrat în învățământ cu intenția de a-și limita elevii, de a le amputa aripile, de a le mutila valorile. Sunt și ei, profesorii, cum suntem cu toții, în caz că nu facem ceva radical: oameni sub vremuri, prizonieri ai unui "sistem" cu misiune confuză, înecat într-o birocrație în care forma a încetat demult să se
Al treilea părinte by https://republica.ro/al-treilea-parinte [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
de după moartea lui Stalin care a schimbat unele direcții. Dar asta, doar pentru acel moment de deruta. Deoarece panslavismul altoit cu diversiunea comunistă a făcut în secolul nostru mari eforturi că ortodoxia să devină o putere în mână imperialismului lor, amputându-i superbă tradiție de a se dezvolta popular, în mijlocul națiunilor, intru afirmarea și emanciparea acestora, ca un duh al pământului țării respective și nu ca o dogmă adusă dinafară. Exportul de revoluție se baza, însă, exact pe o asemenea dogmă
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1422320360.html [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
A ignorat, cu buna-stiinta sau poate fără știință, faptul că nimeni nu-mi poate impune o procedură administrativă pentru a-mi exercita un drept, cum este dreptul la exprimarea convigerilor religioase în spațiu public sau privat; nimeni nu-mi poate amputa dreptul la educație - iar educația este totală, nu este instrucție sau dresaj. Așadar, decizia este una nefericită. Câtă cultură sau oportunitate decizională propagă Curtea nu este greu de aflat. Probabil există, însă, nu o putem vedea din cauza îmbibării politicului în
Ora de RELIGIE în școli, SONDAJ. Ce spune profesorul Paul Iulius Negoiță by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102278_a_103570]
-
cancelarii între profesorii de religie și cei de alte specialități. E drept că omul este lup pentru om, dar lupii nu fac educație. Lupta de clasă s-a încheiat. Educatorii adevărați prin structura sunt altruiști. Dăruiesc și se dăruiesc. Nu amputează spiritual generații. Sigur că sunt și profesori de religie mai puțin potriviți, sigur că a existat o clipă de ațipire atunci cand decizia a trecut prin instanțe. Dar ce au toate aceste cu interesul educațional pe care il manifest eu, ca
Ora de RELIGIE în școli, SONDAJ. Ce spune profesorul Paul Iulius Negoiță by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102278_a_103570]
-
situează pe Ion Ghica printre ctitorii Teatrului Național, această instituție fundamentală de promovare a culturii autentice printre români. Incidentul cu I.L. Caragiale, tânărul dramaturg pe atunci care, în 1879, îl cheamă la duel pentru că, la cererea opiniei publice, i-a amputat din textul Nopții furtunoase, rămâne demonstrația confruntării unor oameni de geniu. Opera economică și mai ales cea literară, din care se desprinde, cuceritoare, corespondența cu Vasile Alecsandri, l-au transformat pentru posteritate pe Ion Ghica în scriitor clasic. Președinte al
Georgeta Filitti conferențiază despre ”ION GHICA, un ctitor al teatrului românesc” la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105788_a_107080]
-
penal și relaxări ale legislației. Aceasta este cheia în care trebuie privite încercările disperate ale majorității de a schimba prin ordonanță codul penal și a face grațieri în masă: nu numai că instituțiilor statului (poliție, parchet, judecători) le vor fi amputate absolut toate instrumentele de lucru, dar le va fi intimidata și dorința de a aplica legea. În judecată lor, a aleșilor, voi, cei care respectați în fiecare zi regulile, vă plătiți taxele, aveți două alegeri de făcut: fie rămâneți fraierii
Banalizarea națională a infracțiunilor by https://republica.ro/banalizarea-nationala-a-infractiunilor [Corola-blog/BlogPost/339211_a_340540]
-
din mâncarea, băutura, hainele de care dispun ei acolo. - Bine dar, ei sunt de-acuma duhuri, nu mai mănâncă, nu mai beau, nu mai au trebuință de haine... - Eu aș zice să nu ne grăbim. Când unui om i se amputează un picior, o anume perioadă de timp el simte mâncărimi în piciorul care-i lipsește! Nimic din ce se petrece în jurul nostru nu este întâmplător. La fel cred că un om trecut dincolo, va avea o anume perioadă senzația de
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_0.html [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
nașterii Luceafărului nostru: „Se apropia ziua de 15 Ianuarie, în care se împlinea un veac de la nașterea lui Eminescu, piscul poeziei noastre. Bănuiam noi cum avea să fie sărbătorit evenimentul în patrie de către kulturnicii regimului. Anume: poetul urma să fie amputat de toată lirica lui filosofică și redus la partea întâi din Împărat și proletar (și numai la acest fragment), din care să apară ca un revoluționar marxist, cu acte în toată regula... Dar dacă în țara lui poetul urma să
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
la număr de-a lungul mandatului nu steagurile, ci voturile, iată doar o mică parte dintre personajele cvasiprezente zilele trecute în piesă bulevardieră intitulată simplu „Stația România” - una dintre multele drame, de fapt, ale unui popor, căruia i se tot amputează pe zi ce trece demnitatea și certitudinile - , niște bolnavi deloc închipuiți însă cu lecția foarte bine învățată la școala molierescă a Harpagon-ului carpato-danubiano-pontic de tip securisto-penal. Societatea românească, dacă a ajuns la stadiul dezastrului moral și economic în care
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_presedinte_cu_repetit_magdalena_albu_1341924486.html [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Când dureri se-nchid în mine, muguri sterpi se-ascund de ploi Florile-și omoară pruncii și rămân copacii goi. Firul ierbii nu-ndrăznește să mai nască-n rădăcini, Amorțit de-atâta iarnă, amputat de-atâtea vini... Norii nu vor să mai plouă peste verde și ne uită Primăverile albastre... și nici cerul nu ascultă Cum mai cerne câte-o umbră dintr-un gând de busuioc, Ce-a uitat să înverzească. Și-am rămas
UN VIS DE TINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_vis_de_tine_violetta_petre_1366194723.html [Corola-blog/BlogPost/345862_a_347191]
-
păr cârlionțat, din care și acum mai păstrez o șuviță. Nu mai știu ce s-a ales de el. Liza, nemțoaica, murise tânără, că nu voise să se opereze la mână. Medicii i-au spus că e necesar să-i amputeze brațul drept, din umăr ... și ea a refuzat. Când s-a decis, totuși ... a fost prea târziu. După aceea, mereu au stat chiriași acolo. Ultima casă a fost locuită de tanti Mimi, infirmieră la Spitalul de nebuni, din sat. Avea
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cand_alegem.html [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
care ea, Diva, fusese o vreme convinsă că merita să moară, dacă nu, să ucidă. Degerase sigur, dar nu mai era în stare să gândească, să-i pese că ... după ,,salvare” urma spitalul, unde un chirurg bețiv avea să-i amputeze degetele de la mâini și, poate, și de la picioare. Picioarele Divei, pentru care plătea consecventă rata de asigurare. Nu tușea încă, nu făcuse febră, strănuta doar și era tot mai convinsă că întâmplarea aceea nu ținea de ea ca persoană, doar
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Fragment_de_roman_femeie_in_fata_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Am învățat acum să-ți număr pașii E multă vreme de când ai plecat. Aștept ca să revii cât mai devreme În timpul meu ce-acum e amputat. Plecarea ta, motiv de supărare Dar nici când vii nu sunt prea bucuros. Fiindcă eu știu că uneori mai doare Purtarea lor ce nu-i deloc frumos. Când vine timp sau vremea de plecare Îmi obosește deseori chiar gândul. Și
URMA PAȘILOR TĂI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1469160859.html [Corola-blog/BlogPost/370634_a_371963]
-
ghidă ne-a condus la Piața Eroilor, un frumos ansamblu de statui ai regilor Ungariei și ne-a prezentat pe scurt istoria lor. In fața statuii lui Matia Corvin, a început o pledoarie înflăcărată contra tratatului de la Trianon, care a amputat Ungaria. Eu am sărit ca arsă și am zis că această pace a fost o pace justă, căci românii constituiau majoritatea populației din Transilvania. Ea a replicat că așa o fi acum, dar la epoca respectivă nu era așa. Eu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/mesajul-unei-romance/ [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
Te-ai spulberat în vânturi, ți-ai păcălit privireaCând te-ai pierdut de tine, ți-ai încălcat menireaCu aroganța minții, te-ai scurs printre păcate,... XXVIII. HOINAR, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 1474 din 13 ianuarie 2015. Destinu-și amputează, pe caldarâm de vise, O nebunie-ntreagă, în zbatere totală, Își tânguie firescul cu porțile închise, Își sfâșie trăirea cu forma ireală. Respiră printr-o stampă a Căilor Lactee, Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele, Răvășitor, e Phoenix din
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
exaltă dăltuirea Cu-amprenta dulce-amară ce-alungă efemerul. Se-amuză-n nebunia-i, cu vise zgribuite Pe gheață azvârlite, de-o mână de iluzii, Se amăgește-n patimi, prin treceri răvășite, O minte îi degajă mănunchi de deziuzii. Citește mai mult Destinu-și amputează, pe caldarâm de vise,O nebunie-ntreagă, în zbatere totală,Își tânguie firescul cu porțile închise,Își sfâșie trăirea cu forma ireală.Respiră printr-o stampă a Căilor Lactee,Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele,Răvășitor, e Phoenix din
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
cultură uniformizează și nu mai poate evidenția elitele sociale, politice, culturale ori, se pare, chiar asta se și dorește! Ar fi ușor de explicat. O societate lipsită de repere și modele, în care sănătatea este decimată, cultura este uniformizată și amputată prin nerecunoașterea valorilor ce au existat și există cu adevărat, în care învățământul și educația sunt încătușate de mulțimea unor reforme importate și neadaptate la specificul național, în care biserica este împroșcată cu noroi - după ce, timp de două secole a
REVISTE – IMPACT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1438728188.html [Corola-blog/BlogPost/380225_a_381554]
-
fiind consacrată amintirii tatălui meu, Moise Balaci, cunoscător al limbii germane, rănit pe frontul de răsărit și vindecat miraculos în Germania, unde a fost trimis tocmai datorită faptului că s-a rugat de un medic german să nu i se amputeze picioarele la spitalul din Odessa. Altă carte de sonete a apărut tot la Editura Dacia XXI din Cluj Napoca, intitulată „Epistole din Sebiș”, consacrata mamei mele dragi: „Fiindcă știam să cânt și iubeam cartea/ Mama preot voia să-i fiu în
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
care își balansa funcționarea „etică și estetică” pentru a paradigmă istorică care nu exista decât în mințille celor „aerieni”, creatori oportuniști (de voie de nevoie, ce mai contează?) și din „birourile” „înțesate” de „gânditori și guriști” ai cugetelor și vorbelor amputate de adevărul și vigoarea vorbelor inspirate (de)dintr-o realitate înconjurătoare frenetică, contradictorie, apăsătoare, de multe ori violentă. Centrala de propagandă a partidului unic și filialele sale din teritoriu căzneau zilnic să fabrice pe bandă rulantă modele, pentru a acoperi
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_i_.html [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
specificități aparținând altor culturi și zone de civilizație nu au dat “buzna” năpustindu-se și întronându-se ca atare ci preluarea acestora s-a făcut cu cap, acomodând și adaptând prin inserție organică, tălmăcită într-un limbaj propriu elementele străine, “amputându-le” exprimările de formă și conținut radicale care deranjează și supără ochiul, face respingător mesajul decolorându-l și înstrăinănu-i destinația, minimalizându-i expresia, pecetea măiestriei artistice. Chiar dacă, probitatea și structura produsului de consum și de însușire estetică este adesea și
JOCURI DE NOROC ŞI CÂTE CEVA DESPRE ALTELE ÎN LAS VEGAS(VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jocuri_de_noroc_si_cate_ceva_despre_altele_in_las_vegas_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/366900_a_368229]
-
a fi creionat conștiința ca pe o Penelopă tristă și îndurerată care coase așteptarea pe pânza eternă , fără speranță, a înfrângerii umane . Prin Hegel, speranța perfecțiunii umane a iluminismului ducea, inevitabil, către filosofia contemporană filosofului ; prin Nietzsche această speranță era amputată , iar nihilismul lui anunța ca „mal du siecle”al culturii timpului său . Evoluția „conștiinței de sine” din”Fenomenologia spiritului” a fost identificat arbitrar cu o „gândire asupra morții”, de către Jean Hyppolite în”Etudes sur Marx et Hegel”, Paris, 1965, p.
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_constiinta_nefericita_a_lui_hegel_traita_prin_gandirea_epocii_de_b_fundoianu.html [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
să renunțe așa tam-¬nesam la mâna-i venerată. „Mai bine mor odată cu ea. La ce-i bună viața fără onoare?" mai mormăi el în timp ce traversa îngândurat holul de trecere din fața caselor de bilete. Mâna pe care voiau s-o amputeze îi adusese noroc. Avea în sfârșit o întâlnire decisivă, după o sumedenie de alte întâlniri ratate. Își găsise în cele din urmă jumătatea. Acceptase. Azi venea cu bagaje cu tot să i se alăture pentru toată viața. „Iar doctorii voiau
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1463100781.html [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
a fi creionat conștiința ca pe o Penelopă tristă și îndurerată care coase așteptarea pe pânza eternă , fără speranță, a înfrângerii umane . Prin Hegel, speranța perfecțiunii umane a iluminismului ducea, inevitabil, către filosofia contemporană filosofului ; prin Nietzsche această speranță era amputată , iar nihilismul lui anunța ca „mal du siecle”al culturii timpului său . Evoluția „conștiinței de sine” din”Fenomenologia spiritului” a fost identificat arbitrar cu o „gândire asupra morții”, de către Jean Hyppolite în”Etudes sur Marx et Hegel”, Paris, 1965, p.
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_constiinta_nefericita_a_lui_hegel_prin_gandirea_epocii_lui_b_fundoianu.html [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]