13 matches
-
care le facem în mod comparativ, ca și pentru precizarea funcțiilor artistice ale bufonului în teatru lui Hugo, este necesar să înțelegem prin interpretare acest personaj din dramaturgia scriitorului francez.Este vorba de :Cromwell, Marion Delorme și Le roi s`amușe ... În Cromwell, întâlnim în loc de un singur bufon, patru, aceștia sunt:trick, Giraff, Gramadoch și Elespuru. De fapt actul trei al dramei,- cel mai important- este denumit Bufonii. Cei patru bufoni se distrează pe seama stăpânului lor. Cu toate că aceștia cunosc bine planurile
FUNCŢIA BUFONULUI ÎN TEATRUL LUI VICTOR HUGO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Functia_bufonului_in_teatrul_lui_victor_hugo.html [Corola-blog/BlogPost/342540_a_343869]
-
1953 "Maigret se trompe" - 1953 "Maigret à l’école" - 1954 "Maigret et la jeune morte" - 1954 "Maigret chez le ministre" - 1954 "Maigret et le corps sans tête" - 1955 "Maigret tend un piège" - 1955 "Un échec de Maigret" - 1956 "Maigret s’amușe" - 1957 "Maigret voyage" - 1957 "Leș Scrupules de Maigret" - 1958 "Maigret et leș témoins récalcitrants" - 1959 "Une confidence de Maigret" - 1959 "Maigret aux assises" - 1960 "Maigret et leș vieillards" - 1960 "Maigret et le voleur paresseux" - 1961 "Maigret et leș braves gens
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
sărut pe guriță.” „Bată-vă picioare moi, Că nu pot juca cu voi Că eu dau să vă-ndreptați, Voi mai tare vă strâmbați.” „Haida,fată, la ogor! -Ba, mamă, ochii mă dor! Hai, copilă, la jucat! -Stai, mamă, c-amuș mă gat!” „Câte fete sunt-n sat Pe toate le-am sărutat. Dacă mai ținea săpatul, Aș fi sărutat tot satul.” Trage-n struna cea mai groasă Să joace cele frumoase; Trage-n struna cea subțire Să joace cele copile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prezența la Veneția a marelui bariton Felice Varesi (cel care dăduse viața rolului titular din opera Macbeth în 1847) Verdi i-a sugerat lui Piave, poetul rezident al teatrului La Fenice, să adapteze piesa lui Victor Hugo Le roi s‘amușe -“una din cele mai mari creații ale teatrului modern“, după cum declara marele compozitor. Piesa lui Victor Hugo era considerată lèse majesté și interzisă de a fi reprezentată. Cenzorul austriac De Gorzkowski sublinia într-o scrisoare din 1850 că subiectul piesei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
constituit campionul realismului psihologic. Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul ca personajul central al piesei lui Hugo nu este o ficțiune, ci a fost un om în carne și oase. De altfel multe din personajele piesei Le Roi s’amușe au în spatele lor personaje reale ale epocii lui Francisc I. Însuși regele Francisc I, așa cum apare el în piesa este în fapt o dublură a regelui istoric. Arbitru al elegantei, el nu ezită să se travestească în haine de cerșetor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
încerca de mult timp să compună o operă pe acest subiect, încercare rămasă din păcate nefinalizata până la sfârșitul vieții sale. El era pe punctul să înceapă lucrul la operă Regele Lear, când a citit piesa lui Hugo Le Roi s’amușe. Din scrisorile lui Verdi rezultă că el vedea în Triboulet un personaj demn de Shakespeare. Verdi a abandonat proiectul cu Regele Lear și a început lucrul la operă La Maledizione considerând probabil realizarea acestei lucrări drept un test important pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
esteților și moraliștilor este următoarea: "Rien n'est sérieux dans cette ville, disent-ils. Leș femmes y șont légères. Leș hommes le șont peut-être encore davantage. On y trăite leș plus graves affaires de la même façon que l'on s'y amușe" [Hoffet, p.68]. În opinia curentă, parizienii sunt pentru englezi, nemți sau americani oameni ușuratici, de moravuri libere și puțin serioși. O mulțime de lucruri decurg din aceste caracteristici. 96 E.Marc Lipiansky scoate în evidență în mentalitatea franceză spiritul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și să-și întoarcă botul din calea lor... Înaintau destul de greu. Lumina începuse să scadă. În cele din urmă, moș Pavel a coborât din sanie, luându-l pe murg de căpăstru... „Să știi cî s-o făcut di chindii șî amuș sî înopteazî. Cini știi cum om mai agiungi noi acasî, băietu’ tati’?” - așa îi vorbea bătrânul murgului, conducându-l cu grijă. În scurtă vreme, s-a lăsat întunericul. În toată stihia din jur, singurele semne după care se putea orienta
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
vieții care-l punea la grele încercări. -După câte văd, ești tare necăjit, zise Crângul, încercând un dialog cu Omul. -Așa este, sunt tare necăjit, am mulți copii, de mâncare nu prea mai am ce să le dau, vine iarna amuș, lemne nu am, și tot așa ... Când vin necazurile, te gândești în ce parte s-o iei, dar răspuns, pace nici că primești. -Și dacă tot stai așa supărat, crezi că ai să găsești un răspuns? l-a mai întrebat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
o lucrătură făcută de vreo mână fermecată din ațe de diverse culori. Picioarele subțiri și mici erau încălțate în opinci meșteșugite din piele de pisică sălbatică. Când vorbea, cânta iar când mergea, dansa. -Ehei! dacă ai oleacă de răbdare, vin amuș! zise craiul, în timp ce trăgea înspre el poarta. Dar... ce dor te-a trimis aici? Aracan-di-mini șî di sărăcia me!, văicărindu-se întruna întrebă bătrânul, în timp ce își netezea câteva fire de păr alb, sub nas, în chip de mustață. -Până te
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
privit la femeie și repede și-a dat seama că este fosta lui pacientă de la Pomârla și cea cu inelul bulibașei... ― Apăi, bunule, am vinit cu ficioru’ meu sî videm di târguieli pintru nuntî. SÎ Însoarî, mânca ț’-aș. Iaca amuș Îi toamnî șî giucăm la nuntî. ― Ce face bulibașa, pe care l-am operat? ― Numa’ suflețălu’ matali ceal bun șî mânuțâli aiestea - i-a cuprins țiganca palmele Într-ale ei - l-o adus la viațî. ȘÎ noi Încî nu ț-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
esteților și moraliștilor este următoarea: "Rien n'est sérieux dans cette ville, disent-ils. Leș femmes y șont légères. Leș hommes le șont peut-être encore davantage. On y trăite leș plus graves affaires de la même façon que l'on s'y amușe" [Hoffet, p.68]. În opinia curentă, parizienii sunt pentru englezi, nemți sau americani oameni ușuratici, de moravuri libere și puțin serioși. O mulțime de lucruri decurg din aceste caracteristici. 96 E.Marc Lipiansky scoate în evidență în mentalitatea franceză spiritul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
doar elitele educate să fie preocupate de înnoirea volcabularului, de atenuarea accentelor specifice, de concordanța cu limba literară românească, în timp ce oamenii obișnuiți au păstrat, în limbajul comun, încă multe arhaisme sau structuri gramaticale importate. Când un român de peste Prut spune "Amuș îți dau un sunet" pentru "Te sun eu imediat înapoi", el pune în evidență o realitate culturală și lingvistică care nu are absolut niciun motiv să stârnească ilaritate sau bășcălie valahă dizolvantă. Nu e, în egală măsură, argument că ar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]