15 matches
-
pe principiul variațional. Refrenul A este compus din măsurile 1 până la 54. Tema inițială a refrenului - a1 apare la cele două viori și violă, într-o prezentare izoritmică, unde melodia este încredințată primei viori. Această temă are particularitatea că începe anacruzic, pe timpul al doilea, octavele harpei, constituind fundamentul armonico-ritmic cruzic. La prima sa apariție, tema este expusă în pp, iar la reluare (măsurile 9-14) apare ca un ecou, fiind notată più pp. Tema a2 se întinde între Animez și următorul a
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
de harpă. Tema a1 este reluată puțin modificat (măsurile 23-36), fiind prezentată simultan în două ipostaze diferite, dar asemănătoare: harpa expune cruzic o variantă augmentată ritmic, în flajolete, fiind dublată de violoncel și contrabas, iar restul orchestrei reia expunerea originală - anacruzică.Tema a1 este reluată identic de orchestră, noutatea apărând la harpă în măsurile 31-36, sub forma unor ghirlande sonore cu aspect de variațiune netematică. Tema a2 revine doar cu prima frază (măsurile 37-40). Elementul de noutate îl reprezintă trilul viorii
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
R. Jackendoff în Sonata în La major K. 331 de Mozart. În analiza acestora<footnote F. Lerdahl, R. Jackendoff, op.cit. pag. 65, 66 footnote>, tema variațiunilor din partea I ar oferi două posibilități de grupare (egal îndreptățite în viziunea autorilor): a) Anacruzic, începând a doua celulă melodică cu ultima optime din prima măsură (ex.3a) și continuând cu același tip de relații care vor fragmenta consecventul frazei. b) Cruzic, pe bara de măsură, în formă de bar, cu 2 motive de câte
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
textul original. Ex. 3: W.A. Mozart, Sonata în La major K. 331, p. I a) Ed. Peters 1904 b) Ed. Henle, Urtext (original) Interpretarea variantei a) implică scurtarea pătrimii de pe optimile 4-5 și, după separare, apropierea optimii finale (anacruzice) de timpul 1 următor. Varianta b) implică, în schimb, susținerea valorii pătrimii de pe optimile 4-5, cu diminuarea și scurtarea optimii finale a fiecărei măsuri (pe fiecare timp apare astfel un ritm trohaic), pentru a crea separarea, pașii pe timpi și
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
consecințe directe asupra rezultatului artistic, l-am întâlnit în Ediția Academică a operelor lui Bach, sub redacția lui Heinrich Germer (ed. Hofmeister Leipzig). Vom reproduce câteva exemple, pentru a arăta până la ce aberații a putut ajunge aplicarea dogmatică a concepției anacruzice, ca o idee fixă, în comparație cu Urtext-ul îngrijit de Kurt Soldan în 1937. Ex.4: J.S.Bach: Partita I Sib major, Allemande a.Urtext b.ed. Germer Allemanda se înscrie, prin definiție, într-o structură metrică de 4 timpi Împărțirea contra
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
major, Allemande a.Urtext b.ed. Germer Allemanda se înscrie, prin definiție, într-o structură metrică de 4 timpi Împărțirea contra naturii a măsurii de 4/4 în jumătăți (procedeu folosit de editor și în Preludiu), pentru a putea fragmenta anacruzic arpegiile frânte (distribuite arbitrar între cele 2 mâini) ca și dinamica - superfluă dar devenită obligatorie prin notare - modifică simțitor percepția interpretului. Ex.5: J.S.Bach: Partita I Sib major, Corrente a. Urtext b. ed. Germer În Corrente, arcuri de legato
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
în cadrul legăturii intime statornicită între ecoul rezonanței acordului de și pedala sonoră a aceluiași centru tonal, ce intervine în cea de-a cincea măsură a Pânzelor. Proiecția acestei pauze în debutul preludiului modifică structura metrică a discursului, generând o configurație anacruzică cu evidente conotații expresive la nivelul imaginii conceptuale. Astfel, se distinge o senzație de alunecare imponderabilă, alimentată în mod adițional prin aspectul metro-ritmic ambiguu al „motivuluidecor” și natura non gravitațională a scării hexatonale. Această trăsătură echivocă a expresiei motivice inițiale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pe parcursul rezonanțelor baudelairiene. În ceea ce privește concepția celor două motive tematice introductive, Debussy stabilește un raport de interrelaționare de tipul întrebare răspuns. Modalitățile prin care se realizează contrastul acestora sunt multiple. Astfel, la nivel morfologic acestea apar opuse prin natura cruzică, respectiv anacruzică, cu care sunt investite. Un alt aspect determinant îl constituie factorul agogic ce alternează, de asemenea, două entități antitetice: Très modéré Vif ( ). În același timp, distincția celor două unități apare subliniată în mod radical de aspectul structural al configurației melodice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intervalică ce se distinge ca excepție de la norma preferinței manifestate de Debussy pentru evoluția prin intervale mici, avansând de această dată printr-un mers predominant prin salturi (2M, 3m, 4p, 7m). Plasarea pauzei prelungite în spațiul măsurii introductive (determinând aspectul anacruzic al afirmației tematice) va fi investită cu o funcție expresivă esențială la nivelul imaginii conceptuale, prin aportul său în crearea unei atmosfere meditative, ce izvorăște din tăcere. Astfel, intenția de non-pregnanță a afirmației muzicale va rezulta din efectul acestei implicite
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
strategică a pauzelor în cadrul discursului determină întreruperea deliberată a cursivității de succedare a frazelor, confirmând existența unui scenariu prestabilit. Dintr-un punct de vedere strict morfologic, pauza îndeplinește o funcție structurală prin plasarea sa anticipativă în raport cu unitatea frazelor, determinând aspectul anacruzic al exprimării acestora. La nivelul ideii conceptuale, aceasta este investită cu semnificații profunde astfel încât noțiunea de pauză „trăită”, depășind stadiul unei simple teorii, devine o condiție imperativă în contextul fenomenologic al actului interpretativ. Contrastul puternic generat de alternanța planurilor dinamice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secunde prin proiecția „în oglindă” a celei dintâi. Cea de-a doua micro unitate b’ reeditează prima subunitate a motivului anterior, adițonând în sens ascendent primele trei sunete ale acestuia (do, re, fa), cu menținerea aceluiași profil ritmic din cadrul expresiei anacruzice inițiale ( ). A treia micro-unitate c’ extrage cele trei sunete mediane ale aceluiași prim motiv (re, fa, sol), conservând configurația intervalică 232 (3m + 2M), dar modificând inițial sensul avansării. Sunetul re va îndeplini ulterior funcția schimbării sensului de evoluție. Ultima micro-unitate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonor similar celui anterior. Redarea interpretativă a indicațiilor dinamice ce vizează intensificarea sonoră (marcată cu pp succedat de cresc.) va trebui apreciată în raport cu amplificarea implicită a sonorității de discurs generată de aglomerarea țesăturii (dublarea acordurilor). Reeditarea unității tematice conservă structura anacruzică a motivelor, juxtapuse de această dată unei pedale armonice inițiale de do# major cu septimă mică. Paul Roberts indica înlocuirea penultimului sunet - fa# -, conținut de linia melodică a arabescului măsurii 6, cu , argumentând modificarea solicitată cu mărturia unei copii a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vor ,,exersa”: o figurație armonică în care apare o notă străină, o armonie neașteptată, schimbarea direcției melodice, o modulație în care trebuie trezit interesul pentru o nouă tonică, momentele culminante ale frazelor, schimbarea pulsațiilor, cu succesiunea unor motive cruzice sau anacruzice. Toate acestea impun momente de dilatare al tempoului. În unele lucrări, asemenea momente sunt echilibrate, cu momente „pasagere” (scurte punți de legătură, figurații pe o aceeași treaptă armonică, fără a aduce noutăți), în care tempoul se comprimă imperceptibil, permițând o
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
secundară expusă la vioară. Scurtă și dramatică, tema I debutează cu o secundă mică, si- do, ceea ce-i imprimă o caracteristică modală, frigică, impresia tonală fiind consolidată abia în secvențele ulterioare, descendente. Dramatismul acestei secunde frigice este accentuat de ritmul anacruzic și de insistența pe aceeași treaptă. Pasajele în arpegii ce figurează acorduri alterate fac trecerea către tema secundară; expusă în omonima majoră, tema are o nuanță modală, sexta eolică alternând cu cea majoră. Sincopele asimetrice deplasează constant accentele, transformând ritmul
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
pe aceeași treaptă. Pasajele în arpegii ce figurează acorduri alterate fac trecerea către tema secundară; expusă în omonima majoră, tema are o nuanță modală, sexta eolică alternând cu cea majoră. Sincopele asimetrice deplasează constant accentele, transformând ritmul punctat într-unul anacruzic. Vioara principală (notată în partitură: „Solo”) introduce, la măsura 45, o temă care va reapărea în repriză, asociată cu tema principală. Profilul melodic, definit de salturi mari (duodecimă, terțiadecimă, cvintadecimă) asociat unui ritm întrerupt de pauze, dă un aspect de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]