492 matches
-
și cel puțin un simpozion - este limba de lemn care considerăm că neapărat trebuia să figureze în D. Noua ediție a D-ului cuprinde o substanțială "remaniere"și la capitolul "sensuri noi"la articolele existente în ediția primă precum acord, anaforă, diastratic, macrostructură, stare etc. Credem însă că chiar o seamă dintre noile intrări ar trebui să fie îmbogățite de ex. la insulă s-a adăugat, în ediția a II-a, pe lîngă accepția din gramatica generativă, sensul de Insulă lingvistică
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
zar de zahăr... Primind din mîna lui, o mînă cum n-am mai văzut mai frumoasă decît la episcopul Gherasim Safirin, ale căruia degite lungi ivorii, cu unghii ca migdalele înguste, serveau binecuvîntarea suav iconografic, bucata de zahăr, ca o anaforă pură, Odobescu m-a prins de un dești, care voia să-i scape. - Cum îți zice? m-a întrebat Odobescu. - Teodorescu, i-am răspuns. - Cum așa, Teodorescu?... M-am gîndit. Cu sfială: - Teodorescu N. Ion. - Așa îți zice la școală
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
spre exemplu, Liliana Năstase, Jurista de la B1-TV), pentru a respecta neutralitatea, sau echidistanța față de diverse puncte de vedere. Pe această cale s-ar putea evita distribuția, rămasă polară și nedreaptă, a Anatemei, într-o singură parte (Traian Băsescu) și a Anaforei, doar în partea opusă (Dan Voiculescu) . P.S. Când Libertatea se convertește în Libertinaj și în Libertinism, atunci, „volens-nolens”, adică pe știute sau pe neștiute, Necesitatea, ca o complementară fidelă a Libertății, se convertește și ea în Fatalitate și în Fatalism
Antena 3, ANAF-ul 2 şi Anatema 1 (II) [Corola-blog/BlogPost/94071_a_95363]
-
renunța la structura bazată pe separarea activităților. Începând cu data de 1 mai 2001, s-a aprobat o nouă structură organizatorică a CNPR prin înființarea a 10 direcții regionale de poștă și 6 sucursale specializate. GLOSAR și ABREVIERI aba adiafor anaforă ban begăbei) beilic(beylik) beșliu bicigaș caftan cal de olac capuchehaie cariolă castor căminar cărucer centiron ciuhe civit cneaz contraci cotun cumpănă stofă groasă de lână, prelucrată la piuă. nepăsător. raport scris adresat domnitorului de către un mare dregător. mare dregător
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a luminat instantaneu. Atunci i-am observat ochii. Albaștri. Nu albastrul acela clar si transparent al cerului în diminețile de vară, ci albastrul mării. Nuanțe schimbătoare. Un bleu vert, de fapt.” Sau: „Cireșe amare, flori amare. Și zâmbete. Tot amare.” Anafora, simplă sau dezvoltată e și ea prezentă: „Cine (s.n.) este Mihu? Știi, întrebarea asta mi-am pus-o și eu de multe ori, din momentul în care viețile noastre s-au intersectat. Cine este Mihu, dincolo de bărbatul înalt, ușor grizonat
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cosmică, piu, piu, piu... patrie, piu, eu sunt pui, eu sunt vierme... Priviți, am învățat mersul târâș la ce bun să te imaginezi fluture? Anii 80. Și ei își spălau reciproc creierele. Asta da sfințenie! Duminica, la primărie, se da anafora pe cartelă. Binecuvântarea clasei muncitoare o rostea tovarășul prim, secretarul citea omagiul conducătorului iubit, directorul ținea un spici despre neprihănita inimă a statuilor, părintele Tatu binecuvânta sfânta virilitate, erecțiile lui Vladimir Ilici Lenin ridicau mausoleul în fiecare an cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor. Elemente de interculturalitate Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Tăiată de un fluviu adânc, bătrân,/ Ce pe-a lui spate văluroase pare/ A duce insulele ce le are-n el -/ O vale cât o țară e grădina/ Castelului Miradoniz". Am subliniat repetițiile "reziduale" (codri, vechi), dar voi semnala și anafora, repetiția la început de vers a substantivului "vale", ca și faptul că poetul, ca să zic așa, nu se mai stăpânește și acumulează, dă naștere la noi și noi repetiții. "Munte" reprezintă repetiția "modulată" a lui "munți", de dinainte, "negre" a
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
fost la adunări de sectanți, i-am primit în casă. 171. Am ucis oameni, cu voie sau fără voie. Poate din și din cauza mea, a murit cineva. 172. M-am căsătorit cu evreu, turc, catolic, sectant etc. 173. Am dat anafora pe jos. 174. Cred în vise. Ceea ce fac a doua zi este în funcție de cele ce visez. 175. Am cântat și am ascultat cântece lumești și sectare. 176. Am jucat și am mers la discoteci și alte petreceri anormale. 177. Am
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
discuțiile altora, desi nu-mi folosea și îi deranjam. 182. Am intrat în Sfanțul Altar. 183. Am moștenire și n-am îngrijit pe cei care mi-au dat-o. 184. Nu mi-am căutat sănătatea după datorie. 185. Am luat anafora și agheasma, desi mâncasem sau băusem apă după miezul nopții. 186. Am râvna nesocotita, habotnicie( post mult încât poate m-am și îmbolnăvit, milostenie fără socoteală încât suferă cei din casă etc.). 187. Nu m-am rugat totdeauna cu fața
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
de Lamennais, autorul pastișei biblice Paroles d’un croyant, scriere cu o largă și astăzi inexplicabilă celebritate europeană. După modelul Lamennais, fraza lui Heliade atinge o artificialitate extremă. Ea actualiza oratoria secolului al XVIIIIea, cu sintaxa ei atent studiată, cu anaforele și epiforele succedîndu-se în cadență obositoare; erau completate de numeroasele figuri „biblice”, transpuse în epocă romantică (numele proprii, simbolurile, sinecdocele tocite de uz, hiperbolele, cuvintele ortografiate cu majusculă etc.). Ca și în proza oratorică a secolului al XVIII-lea, ritmul
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
atât mai perversă, se sugerează în Cobalt, cu cât ea se insinuează, pe tonuri șoptite, aproape senzuale, în fapte banale. Cea mai deconcertantă nu e monotonia tematică (formula expresionistă legitimează și încurajează obsesiile), ci combinatorica stilistică extrem de previzibilă. Inflația de anafore, comparații, metafore și alte construcții simetrice, de parcă poetul șiar pune în scenă disperarea în forme fixe, e susținută de o un vocabular expresionist leneș. Oriunde te-ntorci, aceeași proliferare de organe bolnave și de eviscerări strict decorative: „mâinile erau un
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]
-
bog-lero nu ar fi decât iterația daco-rom. doamneler, iar hoja, lero, dolerija o atestare a daco-rom. hoi leronda lerului doamne (G. Dem. Teodorescu, Poesii populare, p. 43). Formule care pot fi explicate ca supraviețuiri ale aceluiași glosem celtic: lair - plus anafora de adstrat creștin Doamne/ Bog. Între clasa sacerdotală a geto-dacilor și druizii celților s-au făcut numeroase apropieri. Ca și druizii, preoții getodacilor au avut un cult misteric cu caracter noocratic și inițiatic, scrierea tabuistică, sacrificii umane și ritualuri de
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
suprem, zeu’, ca în cazul lat. domine sau daco-rom. doamne. Revenind la colinde și la sintagma lerui ler, putem concluziona acum că ea traducea un ’Domnu-i doamne’, sau ’doamne doamne’, o invocație căreia adstratul latin i-a subliniat sensul cu anafora lat. „doamne”, rezultând lerui ler doamne. De remarcat că în colindele noastre religioase, deci mai recente, regăsim demonstrată toată această tautologie de adstrat în formule ca: „Domn, domn ș-a nost domn”, sau „Domnule, domn din cer”, etc. Așadar, ler
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
remarcat că în colindele noastre religioase, deci mai recente, regăsim demonstrată toată această tautologie de adstrat în formule ca: „Domn, domn ș-a nost domn”, sau „Domnule, domn din cer”, etc. Așadar, ler poate fi echivalentul precreștin al lui doamne, anafora de adstrat creștin nefăcând decât să-i sublinieze lexemului remanența sacrală, cea care descinde din miturile despre Llyr, zeul celt al apelor și al furtunii, o divinitate extrem de importantă pentru orice cult agrar. În marginea acestei concluzii, putem opina și
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
pe Antim, definind, tocmai datorită contrastului asumat, calitatea artistică a temperamentului său rămîne forța discursului moralizator, cu care sînt denunțate vituperant moravurile decăzute ale contemporanilor - de cele mai multe ori, referirile sînt chiar la cei prezenți, accentuîndu-se latura kairotică a enunțării -, iar anafora și interogația retorică marchează stilistic acest tip de expresie: "Dară ce voiu să zic de nesimțirea cea mare a oamenilor acestui veac? Toți pătimesc, toți sînt în scîrbe, toți suspină supt jugul cel greu al nevoii". Merită evidențiate atît crescendo
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
atît crescendo-ul tensional, rezultat din acumularea, prin juxtapunere, a trăsăturilor negative generalizate ce sînt invocate, cît și adecvarea răspunsului dat la interogația formulată. Plasticitatea constantă a limbajului, reliefarea personalității proprii, intuirea inefabilului, alegoria, comparația, definițiile lirice, imaginile poetice sau anafora sînt doar cîteva dintre instrumentele literare utilizate de Antim și care situează indiscutabil textul Didahiilor în cîmpul artistic. Ca și în cazurile cele mai notabile ale începuturilor literaturii române - cronicar, D. Cantemir, I. Budai-Deleanu -, opera lui Antim, deși subordonată inițial
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
beau paharul pe nerăsuflate. Cogâlc, cogâlc, s-a dus. Imediat lângă mine se află consăteanul poet Andrei Burac și nu se cade să-l întârzii. I-o fi și lui "o" sete. Paharul devine în acest caz de folosință colectivă. - Anafora lor de americani! suduie Nichifor, fratele tatei atunci când a ajuns paharul și la el. - Ce ai cu americanii? îl întreb. - Anafora lor, ei au despărțit frate de frate! Din via tatei n-am băut vin niciodată. Must, da. Îmi amintesc
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
cade să-l întârzii. I-o fi și lui "o" sete. Paharul devine în acest caz de folosință colectivă. - Anafora lor de americani! suduie Nichifor, fratele tatei atunci când a ajuns paharul și la el. - Ce ai cu americanii? îl întreb. - Anafora lor, ei au despărțit frate de frate! Din via tatei n-am băut vin niciodată. Must, da. Îmi amintesc. La adusul strugurilor pe bătătură, tata ne îndemna pe noi copiii, să-nvârtim de-un lemn-pârghie de jur împrejurul teascului ca să strivim boabele
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
ci acolo așa, o bucățică - dar și-aceia mai la o margine de tarla - face o cerere la președintele colhozului și dacă el, președintele colhozului îți aprobă cererea, aiasta-i bine, dacă nu, rămâne nu. - La noi încă-i colhoz, anafora lor de americani! răbufnește unchiul Nichifor bătând cu pumnul în masă, pumnul de la mâna cea bună, cea sănătoasă, vie. Dintre toți frații tatei, doar Nichifor mai trăiește. În beci are pregătit un poloboc cu vin negru care va fi împărțit
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
-i descoperi locul central și de a rezolva criza liturgică în care se află întreaga Biserică. Pentru conștientizarea atât a slujitorilor, sacerdoților, cât și a credincioșilor asupra importanței și locului Euharistiei, se impune revenirea la rostirea rugăciunilor, cel puțin a anaforei, cu voce tare, implicarea creștinilor în viața Bisericii și săvârșirea tuturor celorlalte Sfinte Taine în strânsă legătură cu Jertfa Euharistică. Sfânta euharistie nu trebuie redusă, așa cum se întâmplă adesea, nici la funcția unei simple rugăciuni „de pomenire” a celor vii
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
din satul apropiat Ungureni, existent și astăzi, care și-a găsit loc, prin căsătorie sau prin cumpărare, în moșia răzășească Filipeni. în recensământul din 1774, între cei 7 scutiți de bir este înscris Ion Hălmaciu, vornic în Filipeni, iar o anafora din 1803 vorbește de popa Andrei care slujea la biserica ridicată de boierii Rosetti, biserică mutată apoi în satul Lunca, la 1840, însă locuitorii nu mai păstrează nicio amintire despre existența unui loca de cult. Locul care se cheamă „La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceste obiective au fost deja îndeplinite (apa și Monumentul Eroilor de la biserica din Lunca, iar biserica nouă din Fruntești era în faza de turnare a bolții la 21 august 2009, când autorul a fost în documentare în satul Fruntești. O „anafora” (raport către domnitorul țării) târzie, din 1803, în legătură cu un procesă dintre răzeșii din Fruntești și moșierul Rosetti în care sunt înregistrate actele doveditoare, se referă și la documentul din 5 iulie 7256 (1748) în care este amintit „feciorul popii lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ei era vornică sau vataman. Așa cum am arătat [vezi: supra], bejenarii s-au așezat în diferite locuri pe moșia Filipeni: în Știubiana, în Slobozia, în Dobreana și în lunca Dunavățului, dar nu formaseră pe deplin satul numit Lunca. Într-o anafora (raport către domnie) din iunie 1839, în care sunt înregistrate actele răzeșilor din Fruntești, cu pretenții asupra moșiei Dobreana, este înscrisă la punctul 17 - un izvod (inventar) din 26 martie 1818, iscălit de medelnicerul Boghici, cuprinzător de 588 lei ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 588 lei ce s-ar fi împlinit de la dumnealui Iordache Roset pentru niște stupi și de la bejenari ce i-au fost luat Roset, mai însemnând 422 lei ce ar fi fost rămași să împlinească pentru niște dijmuiri. Izvodul din anafora nu amintește satul Lunca, nu era constituit la 1818, deși câteva case erau în lunca Dunavățului. Chiar după ce sediul comunei s-a mutat în Lunca, după reforma administrativă din 1865 datorată lui Al. I. Cuza, nu avem primari și notari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]