490 matches
-
undă de șiretenie. Mișcarea capului, însă, părea să spună: “Adică voi credeți că nu v-am mirosit? Luați-vă gândul de la așa ceva, fiindcă asta înseamnă bucurie în mână străină”. În clipa următoare, i-am auzit glasul: ― Fiule, uite aici o anaforă. ― Da’ cine sunt cei care dau socoteală de îndeplinirea vreunei porunci domnești? ― “A înălțimii tale pre plecati slugi, Gheorghe Sturza vel logofăt,... un hatman și... un stolnic”. Acum, te-aș ruga să-mi citești din această anaforă, iar eu am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
uite aici o anaforă. ― Da’ cine sunt cei care dau socoteală de îndeplinirea vreunei porunci domnești? ― “A înălțimii tale pre plecati slugi, Gheorghe Sturza vel logofăt,... un hatman și... un stolnic”. Acum, te-aș ruga să-mi citești din această anaforă, iar eu am să ascult cu atenție, ca să văd ce povești i se pot spune lui vodă. ― N-am încotro, părinte. Iaca ce scriu slujbașii, dând socoteală lui vodă: “Preînălțate Doamne,” “ Din luminată poronca înălțimii tale, după cea de cătră
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
scrie la dumnealor epitropii sfintei mănăstirii Halchi, ca să i să trimită carte de egumenie”... “1787 iuni 11”. ― Acum se cade să vedem ce hotărăște vodă la 1787 iunie <după 11>, fiule. ― Apoi, părinte, din câte hotărâri voievodale luate în urma unor anafore am citit, nu cred să fi găsit vreo una în care vodă să-i contrazică pe trimișii lui să cerceteze o pricină... Și hotărârea ce urmează este la fel. Iat-o: “Io Alexandru Ioan Ipsilanti v(oe)voda Boj(ie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bem vinul acru în silă, pe nemâncate și ne grăbim să prindem trenul spre locul de unde am venit. Am reajuns cu bine la destinație, am mâncat cu poftă de lup - fiindcă de mult trecuse ora prânzului și nu mâncasem nici anaforă de atâta vreme. După masa copioasă, ne destindem oarecum mulțumiți de rezultat și-i pun o întrebare despre ceea ce ar urma să se întâmple în viitor - zicându i: - Și cam ce-ai vrea să faci, că în viață, ca să trăiască
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
transformărilor prin care trecea societatea moldovenească, a pătrunderii și răspândirii portului european, numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce numărul croitorilor de „haine nemțești” sporea. Avea loc un larg și dureros proces de recalificare. Într-o anafora a Sfatului Administrativ din 31 mai 1838 se arăta că „isnaful croitorilor creștini [...], după schimbarea portului în forma evropenească, meșteșugul lor fiind scăzut cu totul, au vroit a se desprinde în meșteșugul lucrării straielor evropene”. În perioada care face obiectul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
formată de unități (fraze, propoziții, acte de limbaj sau de enunțare) legate între ele (continuitate-repetiție), progresînd către un final (progresie)1. Noțiunea de "memorie textuală" permite analizarea următorului fapt: odată încodată în reprezentarea discursivă, o unitate textuală devine suportul eventualelor anafore (operație de reluare); entitățile textuale sînt tot atîtea potențiale antecedente de anafore. Noțiunea de "memorie discursivă" permite să adăugăm la aceasta faptul că propozițiile enunțate eventual anterior, cu altă ocazie, fac parte din memoria ce devine astfel un aspect al
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între ele (continuitate-repetiție), progresînd către un final (progresie)1. Noțiunea de "memorie textuală" permite analizarea următorului fapt: odată încodată în reprezentarea discursivă, o unitate textuală devine suportul eventualelor anafore (operație de reluare); entitățile textuale sînt tot atîtea potențiale antecedente de anafore. Noțiunea de "memorie discursivă" permite să adăugăm la aceasta faptul că propozițiile enunțate eventual anterior, cu altă ocazie, fac parte din memoria ce devine astfel un aspect al continuității textuale. Dar un enunț, în funcție de principiul pertinenței, este informativ doar dacă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și al cărei tratament este facilitat de structura sa internă și reluarea în paralel: "una din acele pălăriuțe...// într-un cuvînt, unul din acele sărmane lucruri...". Anaforicul "ceea ce... era" face trimitere la "șapca", apărută în poziție rematică în P1. Prin anaforă și combinarea cu "una din acele", șapca este ridicată la rangul de temă (temă-titlu) a frazei și a paragrafului. Avem de-a face aici cu două reformulări: "una din acele pălăriuțe (făcută cu de toate)" și "unul din acele sărmane
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acești bărbați redutabili mă incita și mă înspăimînta în același timp". Această concluzie nu este posibilă decît în măsura în care prima descriere (faptul F descris în p) nu a împiedicat-o deloc pe a doua și faptul G subliniat pentru ultima reformulare. Anafora unul din acei bărbați redutabili este posibilă și interpretabilă prin orientarea argumentativă generală. În concluzia acestei scurte analize, se observă care sînt raporturile între structura secvențială (aici descriptivă), stabilirea unei macrostructuri semantice și orientarea argumentativă a textului. Este, cel puțin
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei structuri de suprafață îi corespund mai multe reprezentări semantice; de pildă sintagma "căutarea jurnaliștilor" poate reprezenta fie investigația întreprinsă de jurnaliști ca agenți ai căutării, fie investigația organelor în drept care cercetează un caz de dispariție, răpire a unor jurnaliști). ANAFORĂ (în opoziție cu CATAFORĂ) După domeniul de utilizare (stilistică sau sintaxă), teremenul de anaforă își schimbă sensul. În stilistică desemnează repetarea unui cuvînt sau grup de cuvinte la începutul unor versuri sau fraze succesive. În sintaxă, elementul anaforic trimite la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
jurnaliștilor" poate reprezenta fie investigația întreprinsă de jurnaliști ca agenți ai căutării, fie investigația organelor în drept care cercetează un caz de dispariție, răpire a unor jurnaliști). ANAFORĂ (în opoziție cu CATAFORĂ) După domeniul de utilizare (stilistică sau sintaxă), teremenul de anaforă își schimbă sensul. În stilistică desemnează repetarea unui cuvînt sau grup de cuvinte la începutul unor versuri sau fraze succesive. În sintaxă, elementul anaforic trimite la contextul lingvistic anterior (pronumele la nume, termenul generic "problemă", "fapt", "chestiune" la paragraful precedent
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este echilibrată de progresia rematică a predicatelor, i.e. a evenimentelor); iii) de non contradicție (a reprezentărilor despre lume); iv) de relație (sau de congruență a faptelor reprezentate de lumea textuală). COEZIUNE Unitate sintactico-semantică a textului bazată pe criterii precum izotopia, anafora, continuitatea presupozițională, care promovează o suită de secvențe la rangul de text (vezi supra). COMPETENȚĂ (corelat cu performanța) În lingvistica generativă competența este reprezentată de posibilitatea vorbitorilor unei limbi de a înțelege și construi un număr infinit de fraze, în timp ce
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ia o formă circulară sau sinusoidală, în spirală sau atectonică; relativizarea tuturor convențiilor scenice - tehnici compoziționale în creația lirică: secvențe poetice în relație de opoziție, de simetrie (simetrie conceptuală/simetrie formală) sau de recurență (repetiția cu rol compozițional: refrenul, laitmotivul, anafora, epifora etc.), tehnica paralelismului, a contrapunc tului etc. Structura (fr. composition, lat. structura - „construcție, ordine“) unei opere literare vizează modul de configurare a universului ficțional, a viziunii artistice, după o logică internă. Aceasta structurează elementele esențiale ale textului literar, determinând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până simți că nu mai poți. (Gellu Naum); Ningea, ningea, ningea peste Colentina / demult, demult... (M. Cărtărescu) - anaforă (repetiție sintactică: prezența unui cuvânt/a unei sintagme la începutul mai multor versuri/enunțuri): Măcar câteva crâmpeie, / Măcar o țandără de curcu beie, / Măcar nițică scamă de zare (T. Arghezi); MANOLE: Frica, Mira. Frica de drumul pe care mă găsesc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
au impus cele specifice principalelor centre creștine: Ierusalim, Antiohia, Cezareea Capadociei, Alexandria, Roma. Cartea a opta din Constituțiile Apostolice (sfârșitul secolului al IV-lea) cuprinde așa- zisa Liturghie clementină, În care ni s-a păstrat cea mai extinsă și clară anafora din primele secole creștine. După partea cosmologică, antropologică, istorică și hristologică a rugăciunii euharistice, urmează anamneza unde sunt Încadrate și cuvintele de instituire, care nu sunt Însă identice cu niciunul din referatele biblice. Imediat după această anamneză urmează invocarea Duhului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
așezat. Peste patru ani va avea aceleași vedenii, iar neliniștea ei va dura o lună întreagă", anacronia are o întindere de o lună și un orizont de patru ani. ¶Bal 1985; Chatman 1978; Genette 1980; Mosher 1980. Vezi și ORDINE. anaforă. Vezi AMBREIOR. analepsă [analepsis]. O ANACRONIE care se întoarce în trecut în raport cu momentul "prezent"; o evocare a unuia sau a mai multor evenimente care s-au întîmplat înainte de momentul "prezent" (sau momentul cînd relatarea cronologică a unor secvențe de evenimente
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pentru a avea semnificație, trebuie ancorate Într-un anumit context spațio-temporal; acestea sunt numite expresii contextuale. Contextualitatea include expresiile deictice, implicatura (prin care se obține un adaos de informație care este inferată pe baza unor presupoziții de fundal, neexprimate) și anafora (referirea la informațiile exprimate anterior În discurs). Prin stilul de comunicare formală, se evită ambiguitatea, incluzându-se În enunț informațiile despre context, adică exprimând explicit referenții, presupozițiile și cunoștințele de fundal care, În comunicarea contextuală, rămân neexprimate. Alegerea unuia din
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
că, s-ar putea, sunt șanse, ar fi posibil, probabil, uneori, de obicei, adesea, frecvent Reținere, rezervă față de un punct de vedere Exprimarea îndoielii sau a reținerii de a adopta un punct de vedere clar aparent, se pare, relativ etc. Anaforă Utilizarea repetată și excesivă a pronumelor mai degrabă decât referințele directe, lucru ce face mai dificil de urmărit conținutul el, ea, asta, primul, ultimul, altul, ei, ele Utilizarea cuvintelor și expresiilor din acest dicționar oferă cercetătorului posibilitatea de a identifica
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
realizarea transcripturilor interviurilor și focus grupurilor, am făcut analiza frecvenței categoriilor de imprecizie. Distribuția lor pe categorii de participanți este prezentată în tabelul 11. 1. Tabelul 11.1 - Frecvența categoriilor de imprecizie pe grupe de participanți Observăm că patru categorii anafora, aproximare, cantitate nedefinită și posibil / probabil au cei mai numeroși termeni de imprecizie folosiți de subiecți în răspunsurile lor. Am utilizat numai aceste categorii în dezvoltarea pe mai departe a studiului. Cu ele am construit graficul de distribuție din figura
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu un surplus de umoare neagră. Titlul general al scrierilor sale dramatice este Istoria Țării Rumânești. Starea Țării Rumânești pă vremea streinilor și a pământenilor. Comedia Starea Țării Rumânești (scrisă prin 1831) are două compuneri anexe: Povestea huzmetarilor și Obșteasca anafora a boierilor pentru prăvilele Măriei Sale. În jurul anului 1828, G. izvodește cea mai închegată și mai dură dintre piesele lui, Barbul Văcărescul, vânzătorul țării. Tânguirea și blestemul norodului, din final, emană o forță întunecată, amenințătoare. Prin 1845 așterne pe hârtie, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
cunoscute ale unui jurnal, conținutul este practic un "macu lator" pentru toate textele publicate. Mesajul este același, dar marcat de variațiuni în jurul acelorași teme. Tendința către repetiție este inevitabilă și se manifestă la Cioran în mai multe moduri: reformulări, autocitări, anafore. Pentru că a spus deja totul, nu mai poate deci decît să reitereze, sau să se disimuleze în spatele unor instanțe discursive diferite, sub acoperirea cuvintelor atribuite altuia. La Cioran este, așa cum am mai spus, mai degrabă vorba de o aventură pronominală
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile. Atât selecțiile paradigmatice, cât și combinările sintagmatice sunt guvernate de factorul intenționalitate, determinant în comunicările din sfera politică. Din această perspectivă, limbajul politic poate fi supus unor transformări (de conservare, complicare, simplificare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care nu mai are rol ornamental, devenind semnificativă și cognitivă. Metafora se definește printr-un transfer de semnificație și o tranzacție între contexte eterogene. d) Amplificarea este un alt procedeu retoric constând în afirmația elaborată. Amplificarea include procedee precum: repetiția, anafora, epifora și acumularea. e) Repetiția unui sunet, a unui cuvânt, a unei structuri, marchează insistența asupra unei idei și prezintă valențe eufonice remarcabile. f) Anafora constă în folosirea unui pronume care are același referent cu un termen anterior. În accepție
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Amplificarea este un alt procedeu retoric constând în afirmația elaborată. Amplificarea include procedee precum: repetiția, anafora, epifora și acumularea. e) Repetiția unui sunet, a unui cuvânt, a unei structuri, marchează insistența asupra unei idei și prezintă valențe eufonice remarcabile. f) Anafora constă în folosirea unui pronume care are același referent cu un termen anterior. În accepție retorică, anafora definește repetarea unui cuvânt sau a unei expresii la începutul unor propoziții succesive. Relația anaforică are la bază principiul echivalenței semantice. g) Epifora
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și acumularea. e) Repetiția unui sunet, a unui cuvânt, a unei structuri, marchează insistența asupra unei idei și prezintă valențe eufonice remarcabile. f) Anafora constă în folosirea unui pronume care are același referent cu un termen anterior. În accepție retorică, anafora definește repetarea unui cuvânt sau a unei expresii la începutul unor propoziții succesive. Relația anaforică are la bază principiul echivalenței semantice. g) Epifora procedeu retoric care constă în repetarea aceluiași cuvânt sau expresii la sfârșitul unor propoziții succesive. h) Acumularea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]