127 matches
-
întotdeauna un rol important în activitatea poștală. Pe lângă anularea mărcilor de pe scrisori, ștampila de zi aplicată pe trimiteri și documente poștale indică locul și data prezentării, expedierii, sosirii și predării trimiterilor. Necesitatea ei a apărut cu multă vreme în urmă. Anaforaua din 7 martie 1851, a Moldovei prevedea aplicarea pe scrisorile prezentate a unei ștampile cu numele orașului și data zilei. O ștampilă de zi solicitase mai mulți negustori din București, în 1852, considerând absolut necesară data poștei pe corespondența lor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
parte, ca țăranul să-și execute fără cusur obligațiile sale de clăcaș. Or, transporturile îl „răpeau” pe țăran de la îndatoririle sale față de proprietar. Era, deci, o contradicție de interese pe care boierii au încercat s-o rezolve în favoarea lor. În anaforaua din 2 ianuarie 1805, sancționată de către domnitor și care prelua, în această privință, dispozițiile hrisovului din 1766, se prevedeau la art. 17 următoarele: „cel care va fi dus cu chirie pentru alișverișul său, sau cu vreo altă trebuință a neguțitoriei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
făcute navigabile. Cercetările au stabilit că Siretul putea susține caice (de 5-6.000 oca) până la Călieni, iar Prutul până la Leova și pe mici porțiuni discontinui până la Bădărani (Iași). Principalele piedici în calea navigației le constituiau podurile, iezăturile și morile. Prin anaforaua Sfatului din 30 aprilie 1836, întărită de domn, s-a luat hotărârea să se redea navigației mai întâi Siretul, deoarece „înfățoșază mai puține greutăți întru plutire decât Prutul”. Sfatul și-a însușit propunerile clucerului Atanasiu. Deși Prutul urma să fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
comunitate care la acea vreme era destul de numeroasă. Prima mențiune documentară despre existența unei spițerii (farmacii) în târgul Vaslui o găsim într un hrisov dat de Mihail Sturza, domnul Moldovei, la 14 decembrie 1840, la Iași. Se precizează că în urma anaforalei Comitetului Sănătății (în care se arată că în târgul din ținutul Vaslui sunt îndeajuns de populate), întărește lui Iacov Verujinschi, dreptul de a deschide o spițerie în târgul Vaslui. Se precizează că spițeria, împreună cu lucrătorii ei, este scutită de orice
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
noi, prin aceasta Întregul canon euharistic devenind expresia integrală a unei conștiințe ecleziale vii, În care cultul legii vechi este receptat și folosit În contextul nou, al realității Împărăției lui Dumnezeu, prezente de acum În lume. Birkhat hamazon, „formă” a anaforalei liturgice de astăzi După A. Baumstark, Liturghia este un dat Într-o anume formă, experiat În valorile lui esențiale, dar este și rezultatul unei deveniri. În stabilirea originii anaforalei euharistice trebuie pornit de la cultul iudaic care a constituit structura pe
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
lui Dumnezeu, prezente de acum În lume. Birkhat hamazon, „formă” a anaforalei liturgice de astăzi După A. Baumstark, Liturghia este un dat Într-o anume formă, experiat În valorile lui esențiale, dar este și rezultatul unei deveniri. În stabilirea originii anaforalei euharistice trebuie pornit de la cultul iudaic care a constituit structura pe care s-a dezvoltat mai târziu canonul euharistic. Elementul generator care a stat la baza cultului iudaic și care, implicit, a influențat și formarea cultului creștin a fost binecuvântarea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
valoare ca și fiecare persoană În parte. „Dacă Împlinirea persoanei este de a se ține În sobor cu toții, Împlinirea lumii este de a deveni viața fiecăruia, căruia Dumnezeu i-a dăruit lumea ca viață”. Cina cea de taină, nucleu al anaforalei liturgice Cina cea de taină a fost fie o serbare a paștelui iudaic, fie o masă specială căreia Mântuitorul i-a dat un caracter religios, instituind În cadrul ei Sfânta Euharistie. Sfinții Evangheliști, descriind Cina cea de taină, punctează cele șapte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
Ceea ce a făcut Mântuitorul la Cina cea de taină nu a fost decât investirea cu o nouă semnificație a două acte ale cultului iudaic, acte de care El era sigur că le vor face ucenicii Săi și după Înălțarea Sa.” Anaforaua liturgică nu poate fi ruptă de originea ei, adică de cultul iudaic căci astfel și-ar pierde semnificația pe care o poartă dar În același timp trebuie sesizat și ce aduce În plus față de cultul iudaic, prin ea realizându-se
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
nu putea face cultul iudaic. Totodată trebuie observat faptul că structura cultului de astăzi este dată de schema generală a binecuvântării după cină, care cuprindea trei etape: binecuvântarea, mulțumirea și cererea, etape care definesc astăzi cele trei tipuri de rugăciune. Anaforaua liturgică În perioada apostolică Partea centrală a Sfintei Liturghii e constituită din Împlinirea poruncii Mântuitorului: „aceasta să faceți Întru pomenirea Mea”, Început care reprezintă de fapt centrul cultului creștin, și anume frângerea pâinii sau Sfânta Euharistie. După pogorârea Duhului Sfânt
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
o mare libertate de improvizație În ceea ce privește formularea rugăciunilor, În stabilirea lecturilor biblice, dar și În introducerea unor imnuri religioase. Cu timpul s-au precizat anumite idei principale care trebuiau abordate, Într-o anumită ordine, În cadrul rugăciunilor, s-au generalizat anumite anaforale liturgice alcătuite de personalități marcante ale vieții bisericești și, mai apoi, În diverse regiuni, s-au stabilit chiar formule fixe ale slujbei individualizându-se tradiții liturgice. Între acestea s-au impus cele specifice principalelor centre creștine: Ierusalim, Antiohia, Cezareea Capadociei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
clară și precizează că prefacerea se face prin lucrarea Duhului Sfânt. De la sfârșitul secolului al IV-lea ni s-a păstrat cea mai veche Liturghie creștină. Este vorba de Liturghia numită a Sfântului Iacob, fratele Domnului. O caracteristică generală a anaforalei acestei Liturghii este extensiunea ei deosebită. Anul 313 marchează Încetarea persecuțiilor Împotriva creștinilor și Începutul unei epoci de mare Înflorire În istoria Bisericii. În această perioadă are loc o unificare a ritualurilor liturgice marcată de alcătuirea, pe baza tradițiilor vechi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
va purta numele. Deoarece nu există mărturii concrete de la contemporanii, istoricii, biografii și panegiriștii acestui Sfânt Părinte cu privire la alcătuirea Liturghiei, autenticitatea acesteia a fost contestată, dar s-a demonstrat că rugăciunile sacerdotale ale Liturghiei și, În primul rând, anaforaua liturgică aparțin Sfântului Ioan Gură de Aur care, preluând o tradiție mai veche, le reformulează cu propriile sale cuvinte. Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur a cunoscut și În continuare o dezvoltare În ceea ce privește așa-numitele „acțiuni fără cuvinte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
o dezvoltare În ceea ce privește așa-numitele „acțiuni fără cuvinte” (intrarea În biserică, sărutarea păcii, frângerea și Împărtășirea) până În sec. XIV când patriarhul Filotei prin Diataxa sa fixează oarecum rânduiala Liturghiei, deși anumite modificări vor avea loc și după aceea. Anaforaua liturgică astăzi Anaforaua liturgică arată că Sfânta Liturghie este, În esența ei, un act de mulțumire prin participarea noastră la mulțumirea lui Hristos. Astfel se Împlinește sensul Liturghiei de Înălțare a Bisericii În Împărăția lui Dumnezeu. Liturghia cea mai des
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
ceea ce privește așa-numitele „acțiuni fără cuvinte” (intrarea În biserică, sărutarea păcii, frângerea și Împărtășirea) până În sec. XIV când patriarhul Filotei prin Diataxa sa fixează oarecum rânduiala Liturghiei, deși anumite modificări vor avea loc și după aceea. Anaforaua liturgică astăzi Anaforaua liturgică arată că Sfânta Liturghie este, În esența ei, un act de mulțumire prin participarea noastră la mulțumirea lui Hristos. Astfel se Împlinește sensul Liturghiei de Înălțare a Bisericii În Împărăția lui Dumnezeu. Liturghia cea mai des săvârșită În Biserica
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
participarea noastră la mulțumirea lui Hristos. Astfel se Împlinește sensul Liturghiei de Înălțare a Bisericii În Împărăția lui Dumnezeu. Liturghia cea mai des săvârșită În Biserica Ortodoxă astăzi este cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, care i-a dat anaforalei o structură treimică, În cinstea Sfintei Treimi. Astfel anaforaua are trei părți: marea rugăciune euharistică, memorialul recunoscător al lucrării lui Hristos și epicleza, care, păstrând adresarea către Tatăl, sunt Închinate fiecăreia dintre persoanele Sfintei Treimi. Acestora li se adaugă o
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
sensul Liturghiei de Înălțare a Bisericii În Împărăția lui Dumnezeu. Liturghia cea mai des săvârșită În Biserica Ortodoxă astăzi este cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, care i-a dat anaforalei o structură treimică, În cinstea Sfintei Treimi. Astfel anaforaua are trei părți: marea rugăciune euharistică, memorialul recunoscător al lucrării lui Hristos și epicleza, care, păstrând adresarea către Tatăl, sunt Închinate fiecăreia dintre persoanele Sfintei Treimi. Acestora li se adaugă o a patra parte, dipticele, care Îmbrățișează Întreaga Biserică. Ca
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
trei părți: marea rugăciune euharistică, memorialul recunoscător al lucrării lui Hristos și epicleza, care, păstrând adresarea către Tatăl, sunt Închinate fiecăreia dintre persoanele Sfintei Treimi. Acestora li se adaugă o a patra parte, dipticele, care Îmbrățișează Întreaga Biserică. Ca urmare anaforaua liturgică se Încheie cu un ecfonis care exprimă unitatea În slăvirea lui Dumnezeu spre care trebuie să tindă Biserica: „și ne dă nouă cu o gură și o inimă a slăvi și a cânta preacinstitul și de mare cuviință numele
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
să tindă Biserica: „și ne dă nouă cu o gură și o inimă a slăvi și a cânta preacinstitul și de mare cuviință numele Tău”. În concluzie, dacă În primele secole creștine improvizația era un factor important În cadrul dezvoltării anaforalei liturgice, astăzi, datorită fixării formularelor liturgice, nu mai putem accepta improvizația În cadrul slujbelor bisericești. Eventualele modificări ale formularelor liturgice pot apărea numai În cazul În care sunt absolut necesare și numai cu aprobarea Sfântului Sinod. Spre exemplu, În ultimul timp
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
nu mai putem accepta improvizația În cadrul slujbelor bisericești. Eventualele modificări ale formularelor liturgice pot apărea numai În cazul În care sunt absolut necesare și numai cu aprobarea Sfântului Sinod. Spre exemplu, În ultimul timp apare tot mai imperioasă nevoia rostirii anaforalei cu voce tare pentru a nu transforma credincioșii În simpli spectatori ai Sfintei Liturghii. De altfel, Sfântul Ioan Gură de Aur arată că „tot poporul binecredincios, laolaltă cu ceata preoțească, În picioare și cu mâinile ridicate aduc Înfricoșătoarea Jertfă”. La
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
erau încorporate finalități politice conservatoare. Schimbările ce aveau să se producă în sensul secularizării conținutului învățământului, antrenat de apariția abecedarului, au fost prevestite încă din pragul secolului al XIX-lea, și încă de nimeni altul decât de mitropolitul Moldovei. În anaforaua sa din 1800 asupra Academiei Domnești din Iași, Iacob Stamati contestă venerabila dogmă pedagogică a exclusivismului religios al educației, însămânțând germenii unui patriotism utilitarist ca finalitate educațională: atribuțiile școlii trebuie extinse dincolo de sfera strict religioasă, astfel încât învățăturile să cuprindă nu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
București: Institutul de Științe ale Educației. CC al PC (b) al URSS (1953). Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice. Ediția a III-a. București: Editura pentru Literatură Politică. Codrescu, Th. (1871). Uricariul. Cuprinzĕtoriŭ de Hrisoave, Anaforale si alte Acte, din suta a XVIII si XIX. Volumulu I. Edițiunea a II-a. Jassy: Tipografia Buciumului Românu. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populațiunei României [din decembrie 1899]. Rezultate definitive. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Comisia Națională
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a D-lui Prof. Univ. Iulian Teodorescu, Imprimeria Văcărești, 1922. 2. Bauer (general de), Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie, publiés à Francfort et Leipzig, chez Henry-Louis Broenner, 1778 (Ac. rom. 2997). 3. Codrescu Th., Uricariul, cuprinzătoriul de hrisoave, anaforale și alte acte, din suta a XVIII-a și a XIX-a (publicat de -), partea a II-a, Iași, tip. "Buciumului român", 1852 (Ac. rom. 116900). 4. Costin Miron, Descrierea Moldovei și a Țării Românești, trad. de B. P. Hașdeu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
erau încorporate finalități politice conservatoare. Schimbările ce aveau să se producă în sensul secularizării conținutului învățământului, antrenat de apariția abecedarului, au fost prevestite încă din pragul secolului al XIX-lea, și încă de nimeni altul decât de mitropolitul Moldovei. În anaforaua sa din 1800 asupra Academiei Domnești din Iași, Iacob Stamati contestă venerabila dogmă pedagogică a exclusivismului religios al educației, însămânțând germenii unui patriotism utilitarist ca finalitate educațională: atribuțiile școlii trebuie extinse dincolo de sfera strict religioasă, astfel încât învățăturile să cuprindă nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
București: Institutul de Științe ale Educației. CC al PC (b) al URSS (1953). Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice. Ediția a III-a. București: Editura pentru Literatură Politică. Codrescu, Th. (1871). Uricariul. Cuprinzĕtoriŭ de Hrisoave, Anaforale si alte Acte, din suta a XVIII si XIX. Volumulu I. Edițiunea a II-a. Jassy: Tipografia Buciumului Românu. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populațiunei României [din decembrie 1899]. Rezultate definitive. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Comisia Națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pornind de pe hotarul de mai târziu al târgului Tecuci și ajungând, spre miazăzi, până la sud de satele Fundeni și Piscu. Spre exemplu, pe baza actelor privind sate de la nord și de la sud de teritoriul comunei noastre (zapise, mărturii, planuri hotarnice, anaforale etc.), am putut constata că aprox. 15 sate cu moșiile lor se înșiruie pe cursul apei Bârladului întocmai unei salbe ale cărei verigi de legătură se constituie din colțurile moșiilor respective, foarte bine conservate pentru latura estică, concretizându-se într-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]