79 matches
-
ei ipostaze: maternă, ocrotitoare, iubită, muză, tovarășe de viață, precum apare în poemul: „N-am știut că ești femeie”. Receptiv la farmecul feminin, poetul trăiește voluptatea unui erotism învăluit în căldura instinctuală, subliniată la nivelul moralității într-o veritabilă cură anagogică într-o refulare conștientă prin domesticirea instinctelor iubirea capătă un văl de nostalgie ca în poemul „Pomul speranței” (pag. 14) și „Te aștept” (pag. 15). Prozele se remarcă prin știința de a crea atmosferă prin notații ale amănuntului aparent nesemnificativ
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
sonice majore, poezie care se limpezește cu fiecare lectură, deci anamorfoza ei lirica poate transsubstanțializa orice suferință. Ne aflăm aici în aceste incantații sublime pe teritoriul cristalic al vocației perene a autoarei care neîncetat încearcă să și developeze stările ei anagogice fiindcă în acest teritoriu sacru melosul se întâlnește cu iubirea cristica și împreună consuna cu ceea ce din totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goana a autoarei către căutarea unei mântuiri sacralizata până la destin. Ce va deveni
CUVINE-SE CU ADEVĂRAT ACESTEI POEZII LAUDA NOASTRĂ NETRUFAȘĂ DE MARIAN CONSTANDACHE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370530_a_371859]
-
logice de viață și, simultan, a cultivat cu asiduitate sentimentul frumosului moral și artistic. De aceea se poate spune că romanul și-a îndeplinit cu brio funcțiile unei valori literare cu conținut epic autentic : funcția morală, funcția alegorică, funcția estetico-filosofică (anagogică), cât și funcția simbolică. Romancierul Virgil Stan atinge, prin romanul, Parfum de orhidee, propus publicului o cotă a maturității artistice, în sensul cel mai bun al contemporaneității. Referință Bibliografică: NOTE DE LECTOR - PROF. UNIV. DR. MIHAI PASTRAGUS - IASI / Stan Virgil
IASI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349844_a_351173]
-
nebun, avertismentul că piscina este goală. Aici, în acest plonjeu inițiatic, Mats Ek găsește forța originară a rebotezării vechilor povești. Scriind pe suprafața apei - cum îi place să spună - el nu mai repetă totuși istorii de suprafață; lecturile lui sunt anagogice. Dincolo de planul acesta al relecturării, al hermeneuticii literare - unde antecedentele similare sunt numeroase - descoperim ceea ce este pur și simplu Mats Ek; limbajul său. Am convingerea că nu reinterpretările sale, nu hermeneutica sa, nu gândirea sa regizorală - toate impecabile - fac unicitatea
Două legende ale dansului onorate cu titlul de Doctor Honoris Causa la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105823_a_107115]
-
sonice majore, poezie care se limpezește cu fiecare lectură, deci anamorfoza ei lirică poate transsubstanțializa orice suferință. Ne aflam aici în aceste incantații sublime pe teritoriul cristalic al vocației perene a autoarei care neîncetat încearca să și developeze stările ei anagogice fiindcă în acest teritoriu sacru melosul se întâlnește cu iubirea cristică si împreună consună cu ceea ce din totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goană a ... Citește mai mult Poezia doamnei Dorina Stoica ecumenizează acea parte a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
sonice majore, poezie care se limpezește cu fiecare lectură, deci anamorfoza ei lirică poate transsubstanțializa orice suferință.Ne aflam aici în aceste incantații sublime pe teritoriul cristalic al vocației perene a autoarei care neîncetat încearca să și developeze stările ei anagogice fiindcă în acest teritoriu sacru melosul se întâlnește cu iubirea cristică si împreună consună cu ceea ce din totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goană a ... X. OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
logice de viață și, simultan, a cultivat cu asiduitate sentimentul frumosului moral și artistic. De aceea se poate spune că romanul și-a indeplinit cu brio funcțiile unei valori literare cu conținut epic autentic : funcția morală, funcția alegorică, funcția estetico-filosofică (anagogică), cât și funcția simbolică. Romancierul Virgil Stan atinge, prin romanul, Parfum de orhidee, propus publicului o cotă a maturității artistice, în sensul cel mai bun al contemporaneității. Referință Bibliografică: ROMANUL PARFUM DE ORHIDEE, AUTOR VIRGIL STAN: Note de lector: prof.
ROMANUL PARFUM DE ORHIDEE, AUTOR VIRGIL STAN: NOTE DE LECTOR: PROF. UNIV. DR. MIHAI PĂSTRĂGUŞ [Corola-blog/BlogPost/370544_a_371873]
-
logice de viață și, simultan, a cultivat cu asiduitate sentimentul frumosului moral și artistic. De aceea se poate spune că romanul și-a îndeplinit cu brio funcțiile unei valori literare cu conținut epic autentic : funcția morală, funcția alegorică, funcția estetico-filosofică (anagogică), cât și funcția simbolică. Romancierul Virgil Stan atinge, prin romanul, Parfum de orhidee, propus publicului o cotă a maturității artistice, în sensul cel mai bun al contemporaneității “. Această notă de lector a fost publicată în revistele „Moldova Literară” din Iași
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343103_a_344432]
-
mei la neoprotestantism, luându-mă cu ei la Adunările Domnului, începeau să mă fascineze predicile penticostale și interpretarea orală & liberă, a pasagiilor evanghelice, subîntinse de un nou tip de retorică: una ce învăța să depistez cvadruplul înțeles (literal, figurat, moral & anagogic) al textelor sacralizate. Mă tenta oratoria naivă, simplă a cuvântătorilor rurali contaminați de duhul reformist. Poezia cultă aveam s-o cunosc la școală. A nu se uita că, pe vremea liceirii mele, Blaga și Barbu, recent "reabilitați", nu figurau încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în apocalipsa unei biografii personale. Toată biografia creștinului capătă un sens din perspectiva botezului întru Hristos. Acest tip de hermeneutică teleologică va fi proiectată asupra istoriei vechiului Israel sau a întregii umanități căzute. Părinții Bisericii vor aplica o lectură spirituală (anagogică) memorialului iudaic al izbăvirii. „Egiptul” devine metafora captivității idolatre, „exodul” reprezintă eliberarea de patimi și botezul curățitor, iar „Canaanul” este imaginea paradisiacă a întoarcerii acasă. În tradiția patristică, succesul alegoriei - care nu este o metodă hermeneutică, ci o exigență a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la Irineu și Hipolit fără să elimine irevocabil caracterul istoric al personajului. Întâmplător sau nu, întâlnim la el trei sensuri ale figurii Anticristului: 1) istorico‑eshatologic, în contextul polemicii cu păgânul Celsus; 2) moral, în contextul polemicii cu ereticii; 3) anagogic, de asemenea în contextul antieretic, dar în cadrul unei exegeze realizate la solicitarea membrilor comunității creștine (Comentariu la Evanghelia după Matei). Origen ne introduce într‑un context teologic și exegetic cu totul diferit de cel întâlnit până acum. Potrivit definiției lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe mulți vor amăgi»”. Origen prezintă mai întâi sensul literal, acceptat de cei care simpliciter intelligunt: anticriștii vor pretinde că sunt Cristos însuși, prin minunile săvârșite și prin discursurile mincinoase. Apariția lor este situată într‑un viitor nedefinit. Cealaltă interpretare, anagogică, este rezultatul confruntării pasajului de la Mt. cu 1In. 2,18: „...precum ați auzit că vine anticrist, iar acum mulți anticriști s‑au arătat; de aici cunoaștem noi că‑i ceasul de pe urmă”. Cele două pasaje vorbesc de „mai mulți anticriști
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
hermeneutului și, prin acesta, a celor care ascultă sau citesc cuvintele sale. Această „cristificare” rezidă în unirea sufletului celui care se apropie de Evanghelie cu însuși sufletul Evangheliei veșnice, Cristos. În acest cadru teologic cu totul special trebuie situată interpretarea anagogică a figurii Anticristului pe care o propune Origen. Interpretarea sa pornește de la imaginea templului de care vorbește Mt. 24,1‑2. Edificiul exterior, vizibil, al templului este Vechiul Testament, care trebuie dărâmat „pentru a clădi templul cel dumnezeiesc și mistic al
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe zidirea lor «dându‑se pe sine drept Dumnezeu». În orice vreme, cuvintele ereziilor, anticriștii se arată stând în templul Scripturilor și vrând prin ele să‑și ademenească ascultătorii, ca și cum fiecare dintre acestea ar fi Dumnezeu Cuvântul în Scripturi”. Interpretarea anagogică este aplicată și pasajului de la Mt. 24,15 (care trimite la Dan. 9,27), referitor la faimoasa abominatio desolationis stans in loco sancto (Com. Mt. ser. 42). În opinia lui Origen, abominatio desolationis este falsum verbum, iar locus sanctus este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care le vom prezenta succint. În această privință, cel puțin teoretic, autorul Vulgatei se prevalează de tradiția alexandrină, care distinge trei sensuri posibile în orice pasaj scripturistic: un sens literal sau istoric, un sens moral și un sens alegoric sau anagogic. În Epistola 120, adresată unei văduve pe nume Hebydia, în 407, Ieronim expune această teorie, pornind de la Prov. 22, 20‑21, unde se spune: „Și scrie‑ți‑le de trei ori, pentru sfat și cunoaștere, pe tăblița inimii tale [...] pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ceea ce savanții moderni numesc nivelul „istoric” al exegezei lui Theodoret: profeția este decodată pornind de la anumite date ale istoriei, capabile, în același timp, să confirme validitatea sa. Comentariul la Daniel oferă, de asemenea, foarte frumoase exemple pentru nivelul „metaforic” sau anagogic. Același simbol al celor „patru fiare” de la Dan. 7, reprezentând, la primul nivel de interpretare, cele patru imperii puternice care au dominat lumea rând pe rând, simbolizează, la nivel anagogic, de această dată, vanitatea tuturor lucrurilor, caracterul derizoriu și perisabil
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
oferă, de asemenea, foarte frumoase exemple pentru nivelul „metaforic” sau anagogic. Același simbol al celor „patru fiare” de la Dan. 7, reprezentând, la primul nivel de interpretare, cele patru imperii puternice care au dominat lumea rând pe rând, simbolizează, la nivel anagogic, de această dată, vanitatea tuturor lucrurilor, caracterul derizoriu și perisabil al oricărei acțiuni omenești: „Prin statuia pe care o vede în vis Nabucodonosor, [profetul] ne arată vanitatea lucrurilor prezente și lipsa lor de consistență. Nimic nu este trainic, nimic nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
13‑20; Mc. 8,27‑30; Lc. 9,18‑21. . Origen vorbește de Anticrist ca „minciună” într‑un foarte scurt pasaj din Com. In. 32, 17, 213‑217. Acest pasaj este consacrat în bună parte diavolului și semnificației morale și anagogice a acestuia. . Com. In. 1, 1, 33. . Asupra caracterului cristologic al exegezei origeniene, vezi, mai ales, F. Bertrand, Mystique de Jésus chez Origène, Paris, 1956, și H.U. von Balthasar, Parole et mystère chez Origène, Paris, 1957. . Personaj neidentificat; să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
experiență. Avem sub ochii noștri împlinirea celor vestite: strângerea dărilor, cumplita sărăcie a maselor și toate celelalte, lucruri care ni se întâmplă în fiecare zi. Noi vedem toate acestea” (cartea 7, PG 81, 1429C). . Iată un alt exemplu de interpretare anagogică despre a patra fiară: „Se cuvine să precizăm că nu fiara în întregime a fost dată focului, ci numai «trupul său». Într‑adevăr, de vreme ce «fiara» simbolizează întregul imperiu, în care există, pe de o parte, cei care trăiesc în credință
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
generis de comunicare, comuniune și revelare a unui altceva care le transcende. Cu siguranță, nu este vorba de o simplă decriptare, analizare și hermeneutizare a artisticului, a esteticului prin teologic, ci de o buna așezare a lor într-un exercițiu anagogic firesc, într-o perspectivă interdisciplinară novatoare, în vederea comprehensiunii profunzimii sale simbolice. Prin urmare, miza acestei lucrări este una majoră: să fundamenteze această nouă disciplină și să justifice existența ei în cadrul unei pluridisciplinarități deconcertante: teologie, filosofie, estetică și istoria artei. Înainte de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
am prezentat În stadiul acesta mai degrabă de șantier, În ideea că ele pot reprezenta un punct de plecare Într-o dezbatere, fără să am deloc de altfel pretenția că ele sunt funcționale și consistente. De la o interpretare de tip anagogic la o interpretare de tip analogic Ruxandra Cesereanu: Întrebarea pe care mi-o pun acum este dacă am putea vorbi nu doar despre anarhetip, ci și despre anarhetipologie. Ar putea fi lansată, oare, o nouă metodă, o nouă formulă conceptuală
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sună bine, ca să zic așa. Există o sugestie de anvergură În el. Sfiala ce Înconjoară experimentul trebuie depășită. Aș mai spune că Într-o cercetare a imaginarului ar trebui să avem În vedere o trecere de la o interpretare de tip anagogic la o interpretare de tip analogic. Corin Braga: Bănuiesc că analogic este și acel demers psihanalitic pe care l-am invocat deja, demersul lui Bion, care Își propunea să evite interpretările de tip freudian, jungian sau a oricăreia dintre marile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am invocat deja, demersul lui Bion, care Își propunea să evite interpretările de tip freudian, jungian sau a oricăreia dintre marile școli. Pacientul este lăsat să vorbească, iar psihanalistul Își propune În mod programatic nu să Îi dea un sens anagogic, să dea o interpretare, să spună, de exemplu, „aici e un conflict oedipian latent Între tine și tatăl tău”. Dimpotrivă, atitudinea analistului constă În a intra alături de pacient În mintea acestuia și a Încerca să se identifice cu el, Încât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 113. 209 Ibidem, p. 114. 210 Ioan Petru Culianu, op. cit., pp. 234-235. Lăcrămioara Berechet interpretează numele Cucoaneș, "în limbaj indirect, propriu textelor ezoterice dublu codificate", ca Fiu al Stăpânului (s.a.), cheie care în registru anagogic semnifică Macrantropul (s.a.), Fiul Domnului, Eroul, MahaVira cel care alege desăvârșirea în spirit și se retrage în singurătatea Sinelui" (Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 27.). 211 Matei Călinescu, op. cit., pp. 70-71. 212 Ibidem, pp. 72-73, nota 30. 213 Ibidem, pp. 72-74
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Origen, susține existența a trei niveluri ale scriiturii, materială, psihică și spirituală, ceea ce înseamnă, după cum explică el, că avem o semnificație literală (și, ca atare, istorică), una tropologică prin care urcăm de la realitățile sensibile către cele spirituale, și una anagogică sub care se ascund semnificațiile misterelor viitoare. Unele cărți sacre sunt străbătute de un tip de semnificație, altele de alt tip; în Apocalipsă predomină semnificația anagogică și, din acest motiv, continuă autorul, este extrem de greu să faci exegeza acestei cărți
Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]