1,799 matches
-
Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1958-1963), devine asistent la Institutul Pedagogic (1963-1969), trecând ca asistent la Facultatea de Filologie din Iași, unde în 1990 va fi conferențiar. Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca (1978). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, „Ateneu”, „Cronica”, „Folclor literar”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Muzeul Etnografic al Bucovinei - Studii și comunicări”, „Salonul literar”. După o serie de contribuții pregătitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
1982, p. 85. 100 J.-F. Revel, Un festin en paroles, colecția "Pluriel", Hachette, Paris, 1982, p. 93. 101 În Viețile celor doisprezece cezari, biografii critice publicate de Suetoniu către 120, secretarul împăratului Hadrian afirmă (ceea ce Tacit doar sugera în Analele sale) că Nero, "șocat de urâțenia vechilor edificii, de strâmtețea străzilor și de inegalitatea lor, a stârnit focul" la Roma ("pe care dorea să o numească Neropolis") și "contempla acest spectacol de la înălțimea turnului Mecena, impresionat, spunea el, de frumusețea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
varia de la 0,3% pentru antracit, până la 8% pentru huilă, cu o medie de 2-3%<footnote E.C. Șchiopu (2011), „Cercetări privind desulfurarea gazelor de ardere provenite din combustia lignitului folosind soluții absorbante de hidroxid de calciu și hidroxid de sodiu”, Analele Universității „C. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, nr. 1/2011, http://www.utgjiu.ro/ revista/ing/pdf/2011-1/20 SCHIOPU EMIL CATALIN.pdf, accesat la data de 12.01.2013. footnote>; oxizi de azot (NOx) - rezultați ca urmare a oxidării azotului din
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
McGraw-Hill, New York Siemens (2000), Benson boilers for maximum cost-effectiveness in power plants, Power Generation Group (KWU) Șchiopu, E.C. (2011), „Cercetări privind desulfurarea gazelor de ardere provenite din combustia lignitului folosind soluții absorbante de hidroxid de calciu și hidroxid de sodium”, Analele Universității „C. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2011, http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2011-1/20 SCHIOPU EMIL CATALIN.pdf, accesat la data de 12.01.2013 Șerban, R. (2004), „Activitatea industrială - principalul poluator al mediului”, Universul afacerilor azi
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
și profesor (2001). În perioada 1990-1995 și din 2002 funcționează ca lector de limba și civilizația română la Universitatea „Stendhal” din Grenoble (Franța). Debutează în 1956 la „Contemporanul”, iar prima carte, monografia Traian Demetrescu, îi apare în 1983. Colaborează la „Analele Universității București”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. În anii ’80 a pus la cale, de unul singur, câteva acțiuni subversive împotriva regimului: redactează și difuzează manifeste, trimite scrisori de protest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
Editura Academiei RSR (1958-1960), șef de sector la Institutul de Filosofie din București, cadru didactic la Universitatea din București. Colaborează la „Gazeta literară”, „Astra” ș.a., dar mai ales la publicații de specialitate („Revista română de științe sociale”, „Revista de filosofie”, „Analele Universității București”, secțiile filosofie și estetică). Debutează în 1954, cu Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri. Însușirea indiscutabilă a scrisului lui P. e aceea de a fi instructiv. Numeroasele studii publicate în periodice, culegeri colective, volume nu excelează prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
Études, sub îndrumarea de specialitate a lui Gérard Genette, consolidându-și formația de teoretician în privința abordării semiotice a textului literar) și în 1990-1994 (când a predat limba și civilizația română, ca profesor-invitat, la Universitatea din Bordeaux). Debutează în 1966 în „Analele Universității din Timișoara” și în „Orizont”. Debutul editorial îl reprezintă volumul Realism și devenire poetică în literatura franceză (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor). Are o activitate publicistică susținută, chiar dacă relativ parcimonioasă (scriitorul s-a manifestat mai degrabă ca eseist decât ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
a anului era alta: nu înlăturarea orgolioasă a «vechilor», căci, numai-noi-cei-tineri-putem-să-scriem-noua-lileratură, ci primirea lor în frontul realist-socialist. Cazul lui G. Călinescu nu este întru totul ilustrativ, căci el desfășura o oarecare activitate «orală» la Academie, conferințe, cuvântări și cine cercetează Analele Academiei R.P.R. din perioada 1949 încoace se convinge de aceasta, deși nici participarea scrisă, atâta cât o făcea sau putea s-o facă, nu cred că mulțumea condeiul său de gazetar activ; dovadă că, în acest an, prezența sa în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
versiuni românești ale romanului „Război și pace” (traducătorii fiind Al. Philippide și I. Frunzettiă, Aspecte din arta de traducător a lui Mihail Sadoveanu (traduceri din Maupassant și Turghenievă, „Cântec despre oastea lui Igor” în traducerea lui Mihai Beniuc, publicate în „Analele Universității Al.I.Cuza”. Autoarea a tradus ea însăși mult. Au rămas de la ea în manuscris fragmente traduse din Rusalka, Ruslan și Ludmila, Boris Godunov, Scene din vremuri cavalerești de Pușkin, versuri de Lermontov, din care a tălmăcit și Cântecul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele "Presei Bune", căci atunci s-a atins o chestiune care poate să aibă mari urmări pentru viitor"896. În Sentinela catolică s-au publicat, pe parcursul timpului, mai multe discursuri ale arhiepiscopului Cisar ținute în Senatul României 897. Conform proiectului discutat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La presse catholigue en France, Centurion, Paris, 1992. Buda Niga, Valentin, Integrarea cultelor religioase în România Mare(1918-1928), în Istorie și conștiință. Profesorului Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Editura Universității, Iași, 2001. Butoi, Octavian, "Istoria presei românești", în Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2, București, 1969. Casella, M., L'Azione Cattolica del tempo di Pio XI e di Pio XII (1922-1958), în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, Nicolae Iosif Camilli", în Buletin istoric, nr. 4, Iași, 2003, pp. 88-103. Dumea, Emil, Cărți și reviste catolice românești în Moldova, Editura Sapienția, Iași, 2002. Idem, "Biserica Catolică, promotoare de cultură în Moldova în sec. al XIX-lea", în Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași (Serie Nouă), Teologie Romano-Catolică, Tom II, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007, pp. 5-20. Dumea, Marius-Claudiu, "Instituții catolice diecezane în perioada interbelică", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România în diplomația..., p. 31. 272 Mihai Lostun, op. cit., p. 18. 273 Marius Theodorian-Carada, Efimeridele.Însemnări & Amintiri(1908-1928), Serafica, Săbăoani-Roman, 1937, p. 151. 274 Ibidem. 275 Valentin Buda Niga, "Integrarea cultelor religioase în România Mare (1918-1928)", în Istorie și Conștiință, Analele Științifice ale Univ. Al. I. Cuza din Iași (Serie nouă), Istorie, Tomul XLVI-XLVII Supliment 2000-2001, dedicat profesorului Ion Agrigoroaie la a 65 a aniversare, Univ. Al. I. Cuza, Iași, 2000-2001, p. 221. 276 N. Brânzeu, Cultele din România, Sionul Românesc
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al XIX-lea. Primul ziar tipărit în Moldova a fost Courrier de Moldavie, la 18 februarie 1790. Sunt cunoscute cinci numere, care cuprind multe știri despre Revoluția Franceză, gazeta apărând chiar în limba franceză (Octavian Butoi, "Istoria presei românești", în Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2, București, 1969, p. 1). 299 Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, Publicații periodice românești, București, 1913, p. 19; Ion Lupaș, "Începuturile și epocile istorice ale ziaristicii românești ardelene", în Studii istorice, volumul V, Sibiu-Cluj
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
minorităților etnice și confesionale cu mult timp înainte de apariția României ca stat. 418 I. Mateiu, Doctrina de stat a problemei minoritare, Editura Imprimeriile Independența, București, 1929, p. 4. 419 Valentin Buda Niga, "Integrarea cultelor religioase în România Mare (1912-1928)", în Analele Ștințifice al Universității "Al.I. Cuza" din Iași, Serie Nouă, Istorie, Tomul XLVI-XLVII, 2000-2001, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, p. 236. 420 A existat o revistă și în limba polonă, Mysla ku Bogu ce a apărut la București (AARC
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
768 Emil Dumea, op. cit., p. 183. 769 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 770 Iulian Ghercă Munteanu, "Evoluția învățământului laic catolic în raport cu legislația românească. Studiu de caz: Școala parohială din Iași", în Analele științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Serie Nouă, Teologie Romano-Catolică, Tom II, an 2007, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, pp. 439-445. 771 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 772
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1936 este invitat să facă demonstrații experimentale cu studenții de la Cambridge — Londra. în 1936 devine membru corespondent al Academiei Române, cu unanimitate de voturi și confirmat ca savant în medicină. Din 1936 până în tragicul an 1948, Gr. T. Popa publică în Analele Academiei și în Bulletin de la Section Scientifique. Tot în acest timp, susține la Academie în ședințe publice conferințele Principii de educație în învățământ; știința ca bază de primenire a omului (1944) și: Tensiunea nervoasă și boala secolului (1947 - 3 martie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
public în lumea veche ș.a. Inițiază extensiunea universitară în Transilvania. Este între ctitorii Muzeului Limbii Române (nucleul viitoarei școli lingvistice clujene) și ai Societății Etnografice. În 1920, la recomandarea lui V. Pârvan, fusese ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Analele Dobrogei”, „Cele trei Crișuri”, „Ideea europeană”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Universul literar”, „Făt-Frumos”, „Șezătoarea”. Cursurile sale, nepublicate, alcătuiesc o sinteză asupra clasicismului, de mare profunzime și amploare: Civilizațiile italice, Cultura greco-romană, Figuri reprezentative ale culturii latine, Literatura latină sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
folclor la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova (1962-1967), unde își susține și teza de doctorat. Revine la București, la Catedra de filologie rusă a Facultății de Limbi Slave, unde parcurge toate treptele universitare până la gradul de profesor (1997). Colaborează la „Analele Universității București”, „Luceafărul”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de referate, recenzii și sinteze”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Vestnik Moskovskogo Universiteta”, „Viața literară sovietică” ș.a. Format în cadrul școlii lui V. I. Propp, R. aplică metoda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
toți”, pe care o va edita și conduce între 1896 și 1899. Mai scrie în „Revista literară”, „Revista olteană”, „Familia”, „Biblioteca familiei”, „Vatra”, „Revista nouă”, „Vieața” „Adevărul” și „Universul”. În 1885-1886 a făcut parte din comitetul de redacție al revistei „Analele literare”. A murit de ftizie. Schițele lui S. sunt mediocre (Actualități, Memoriile unui cățel, Monologul unui papagal), chiar dacă uneori imaginile sunt foarte sugestive, ca în Artă sau De teamă. Încearcă, de data asta cu mai mult succes, și notația satirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Perfecționare a Cadrelor Didactice din Craiova, de unde se transferă ca lector la Facultatea de Filologie a Universității craiovene, devenind în 1990 profesor și decan. În ultimii ani de viață este senator PNȚCD în Parlamentul României. Colaborează la „Ramuri”, „Arhivele Olteniei”, „Analele Universității din Craiova”, „Gazeta Gorjului”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Philologica” ș.a. Principala contribuție a lui P. în domeniul folcloristicii este culegerea Cântece bătrânești din Oltenia (1970), care conține aproape o sută de balade (fantastice, vitejești, istorice, păstorești, haiducești, familiale etc.) din partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
2003. Antologii: Versiunea posibilă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, introd. edit., Pancevo, 1987. Traduceri: Din lirica iugoslavă, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu). Repere bibliografice: Flora, Lit. rom. Voivodina, 94-97; Virgil Vintilescu, Poezia lui Slavco Almăjan, „Analele Societății de Limba Română”, 1971, 2; Petre Stoica, Creion, ST, 1978, 2-3; Dorin Tudoran, Slavco Almăjan, O, 1978, 28; Gheorghe Pituț, Un poet român din Iugoslavia, LCF, 1979, 3; Ion Deaconescu, Slavco Almăjan, „Liman trei”, R, 1979, 8; Cristea, Faptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
voteze „un principe străin” și „să stăruim În acest vot până-l vom dobândi” <ref id="16">16 D. A. Sturza, Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de Divanurile ad-hoc În 7/19 și 9/21 octombrie 1857, În Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice, seria II, tom XXXIV (1911-1912), București, 1912, p. 790. </ref>. Din acest moment, membrii grupului au accelerat pregătirile, atât În țară cât și peste hotare, pentru răsturnarea lui Cuza. A urmat revolta precupeților din București, din
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
specială, devenind punct de sprijin al autorității civile care, după cum am mai spus, preia În mod oficial controlul asupra funcției sacerdotale. Ca semn al pietății lor, regii acordă templelor terenuri al căror venit acoperă cheltuielile cultului și ale personalului aferent. Analele vremii oferă o imagine clară a generozității În această privință: În afară de rațiile În vite, regele Userkaf din cea de-a V-a dinastie declară că, Într-un singur an, a dat templelor (inventariate) din țară 204 arure și jumătate, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ne gândim aici la recuperarea zeului furtunii din Nerikxe "Nerik" (divinitate hatică) de către regele Arnuwanda și Așmunika, regina sa, care, de altfel, poartă un nume hurrit (Haas, 1970, pp. 6 sq.) 1 și la faptul că În textele istorice și analele din această epocă 2 fie apar cu nume scrise ideografic, care nu ne permit să descifrăm despre ce fel de divinitate este vorba, hitită sau hurrită, fie sunt de origine hatico-hitită (Lelwanixe "Lelwani", de exemplu). Odată cu lărgirea teritorială a statului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]