3 matches
-
periclitat primul tip de simetrie, iar alte descoperiri au zdruncinat a treia simetrie sau tipul combinat al celei dintâi cu cea de-a doua. La Eminescu, avem o formulă dialectică simetrie/disimetrie, depășită prin armonia finală pomenită. Deși pe alocuri analogizările omului de știință Eminescu cu marii oameni de știință sunt sumare sau forțate, Theodor Codreanu ne convinge cu lux de argumente de existența unor similitudini indiscutabile dintre pulsatorul și rotatorul eminescian și acela "în roată" al lui Gödel sau cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nuferi”. Modelul acestui exhibiționism imagistic, prompt identificat de critică (Eugen Ionescu, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu), e Jean Cocteau, iar Călinescu semnalează, plauzibil, și influența lui Pierre Reverdy. S-ar putea ca acest precursor al suprarealismului să îi fi sugerat poetului analogizarea unor existențe total disanalogice, uneori din domenii ce se exclud reciproc, precum poeticul și apoeticul, sacrul și profanul cel mai prozaic: inima cuiva, „vast Montgolfier,/ Se odihnea într-un copac de aer colorat”, „[..] anotimpul / Sbenguirilor cerești / Strica harta stelelor ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
J. Hillman să propună o „re-imaginare” (re-visioning) a activității interpretative care are multe afinități metodologice cu deconstrucția, așa cum apare ea la Jacques Derrida. Interpretul trebuie să gândească raportul imagine-sursă prin „analogie”, și nu prin alegorie. În opinia lui Hillman, numai „analogizarea” asigură păstrarea în prim-plan a imaginii. Deconstrucționismul și psihologia imaginală prezintă - așa cum arată M. Adams - o seamă de puncte comune. În mod cert ambele sunt de acord că mitul trebuie să rămână viu atâta vreme cât ne lovim frecvent de incapacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]