5 matches
-
în mersul dorinței de purificare care face vizibilă o atitudine de revoltă față de canonul inerțial, de „sentimentele cuvenite” și iluziile tartrate, cât și prin faptul că respinge categoric supunerea canonică și admite survenirea unui cutremur al avangardei. Cartea reprezintă o anaplastie, întrucât spiritul critic se angajează în a da formă normală părții mutilate a corpului literar: sunt elidate conceptele abuzive și falsele glorii rezultate din „erori de percepție și distorsiuni de receptare”. În studiul său „Despre televiziune” (București, Editura Art, 2007
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
fenomenelor examinate). Și în critica literară am putea delimita critici cinici și critici clinici. Cei dintâi se servesc de competența critică pentru a-și modela demersul hermeneutic. Cei din urmă exploatează diagnosticarea critică în a se pronunța pentru modificarea, pentru anaplastia câmpului literar. Din această perspectivă, prin cartea sa, Eugen Negrici se dovedește a fi preponderent un critic clinic, căci principalul său demers este să facă vizibile aparențele, să conștientizeze iluziile, să le constate cauzele și să determine o receptare neapăsată
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
anarhistă. Cartea este anarhistă: atât prin înscrierea în mersul dorinței de purificare care face vizibilă o atitudine de revoltă față de canonul inerțial, de „sentimentele cuvenite” și iluziile tartrate, cât și prin faptul că respinge categoric „supunerea canonică” (p. 37). 9. Anaplastia. Cartea reprezintă o anaplastie, întrucât spiritul critic se angajează în a da formă normală părții mutilate a corpului literar: sunt elidate conceptele abuzive și falsele glorii rezultate din „erori de percepție și distorsiuni de receptare” (p. 50). 10. Critici cinici
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-lectia-de-anatomie-pentru-iluziile-literaturii-romane-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
atât prin înscrierea în mersul dorinței de purificare care face vizibilă o atitudine de revoltă față de canonul inerțial, de „sentimentele cuvenite” și iluziile tartrate, cât și prin faptul că respinge categoric „supunerea canonică” (p. 37). 9. Anaplastia. Cartea reprezintă o anaplastie, întrucât spiritul critic se angajează în a da formă normală părții mutilate a corpului literar: sunt elidate conceptele abuzive și falsele glorii rezultate din „erori de percepție și distorsiuni de receptare” (p. 50). 10. Critici cinici și critici clinici. În
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-lectia-de-anatomie-pentru-iluziile-literaturii-romane-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
fenomenelor examinate. Și în critica literară am putea delimita critici cinici și critici clinici. Cei dintâi se servesc de competența critică pentru a-și modela demersul hermeneutic. Cei din urmă exploatează diagnosticarea critică în a se pronunța pentru modificarea, pentru anaplastia câmpului literar. Din această perspectivă, prin cartea sa, Eugen Negrici se dovedește a fi preponderent un critic clinic, căci principalul său demers este să facă vizibile aparențele, să conștientizeze iluziile, să le constate cauzele și să determine o receptare neapăsată
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-lectia-de-anatomie-pentru-iluziile-literaturii-romane-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]