5 matches
-
să reacționeze la teatru că la teatru. Din contră, acest tip de spectator se privește și își privește semenii acționând nu la ieșirea de la spectacol, ci chiar în timpul spectacolului, trăind, pe bune, în interiorul evenimentelor prezentate. Privirea devine astfel acțiune politică, anarhizare a unei ordini sociale, intervenție radicală într-o formă de structurare a lumii pe care spectatorul simte nevoia să o comenteze pentru că e lumea lui. Experiență teatrală are datele experienței cotidiene a celor pentru care spectacolul este dublă întâlnire. Este
Teatrul spectatorului indecent () [Corola-website/Science/295711_a_297040]
-
dezarmate fără luptă. Demoralizarea lor este fără limită. Lipsa de încredere în conducători este totală. Ura lor în contra vinovaților, a tuturor vinovaților de ieri și de azi, crește. Consiliul de Coroană v-a determinat să cedați. Consecințele lui, anarhia și anarhizarea, sunt numai la începutul lor. Țara care simte, țara care vede, țara care presimte, țara toată este consternată și în panică, fiindcă a auzit de repetate ori pe prim-ministru și pe miniștrii ei declarând că „Suntem înarmați până-n dinți
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
numește, cu alt termen, individualism. Omul nu există decât ca noțiune abstractă. În concret există oameni, ca indivizi deosebiți. Și când zicem: omul devine măsura lucrurilor, exprimăm de fapt principiul anarhiei, ce domină cultura și viața modernă. Autonomia culturii, adică anarhizarea ei. Căci nu există o rațiune umană, unică, să dea norme universale plăsmuirilor, în locul lui Dumnezeu, ci rațiuni individuale, fiecare devenindu-și normă proprie, deosebită de la ins la ins. Descentralizarea culturii moderne, adică ruperea ei de centrul spiritual religios, înseamnă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a procesului de unificare sufletească”. Altfel spus, „vibrația unică” a specificului spiritului bucovinean în atmosfera de idealism „curat și izbăvitor” al întregii societăți românești. Obiectivele periodicului sunt în primul rând politice: denunțarea „dușmanilor țării și credințelor ei”, oprirea tendințelor de „anarhizare” și apărarea „comorilor de simțire strămoșești”. Într-un scurt apel publicat în primul număr, programul e definit ca „solidaritate a celor buni”. Discuțiile despre regionalism (Sandu Plavie și George Enescu, 3/1931) se poartă exclusiv din această perspectivă a unității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286470_a_287799]
-
aspectele comicului identificabile în paginile sale "bizare", respectiv caricatura, grotescul, ironia, satira, parodia și paradoxul. Pentru că sunt invariabil marcate de semnul supralicitării, al ducerii la extrem, toate acestea converg, de fapt, spre imaginea absurdului prevalent, imagine derivată, în principal, din anarhizarea structurilor consacrate ale discursului ficțional și din lanțul nesfârșit de incongruențe generatoare de haos al reperelor. Esențială pentru înțelegerea rolului pe care comicul îl deține în scrierile lui Urmuz este precizarea pe care o face el însuși într-o scrisoare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]