105 matches
-
West European Politics, nr. 32 (2). Epstein, D.F., The Political Theory of The Federalist, University of Chicago Press, Chicago, 1984. Filitti, I.C.; Vântu, I.G., "Administrația locală în România", în Enciclopedia României, vol. I, Asociația Științifică pentru Enciclopedia României, 1938, ediție anastatică a Editurii Tipo Moldova, Iași, 2010. Focșeneanu, Aleodor, Istoria constituțională a României, Editura Humanitas, București, 1992. Foner, Eric, Tom Paine and Revolutionary America, Oxford University Press, New York, 1976. Frey, Bruno S.; Bohnet, Iris, "Democracy by competition: referenda and federalism in
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
în favoarea celui dintâi cf. Mihai Ghițulescu, Organizarea administrativă a statului român modern (1859-1918), Editura Aius, Craiova, 2011, p. 209. 3 I. C. Filitti; I.G. Vântu, "Administrația locală în România", în Enciclopedia României, vol. I, Asociația Științifică pentru Enciclopedia României, 1938, ediție anastatică a Editurii Tipo Moldova, Iași, 2010, p. 305. 4 La 1864, erau 33 de județe: Argeș, Bacău, Bolgrad, Botoșani, Brăila, Buzău, Cahul, Covurlui, Dâmbovița, Dolj, Dorohoi, Fălciu, Gorj, Ialomița, Iași, Ilfov, Ismail, Mehedinți, Muscel, Neamț, Olt, Prahova, Putna, Râmnicu Sărat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
istoria Iașului, deși cu totul alta le este profesia și pregătirea. Fac parte din stirpea funcționarului N.A. Bogdan, cel care, între 1904 și 1912, a publicat, mai întâi în fascicole, discutabila (și atât de utila!) "Istorie a orașului Iași"reeditată anastatic în 2009 de "Junimea". N-au talentul literar și dezinvoltura unui Aurel Leon: scriu simplu, cinstit, fără afectări și floricele stilistice, lăsând totdeauna să cadă accentul pe încărcătura de informație revelată. Față de prestația celor ce scriu cărți din cărți, ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Ion Silviu Sălăgianu" (Opere, VI, 1963); în notele de la Fragmentarium, 1981, Magdalena D. Vatamaniuc îl scrie "Ioan Silviu Sălăgeanu". 20 După Perpessicius în 1860, după L. Predescu în 1866 (Enciclopedia României, Material Românesc, Oameni și înfăptuiri, Ed. Cugetarea, 1940, ed. anastatică, Ed. Salculum I.O. / Vestala, Buc., 1999, p. 772). 21 Importantă pentru articolul nostru este și nota de la p. 557 în care analizează câteva cuvinte provenite "din regiunea nordică a Ardealului" de exemplu: cervereu, nana consultându-se "dimpreună cu Costa
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
30 Accesul greu la o colecție completă, imposibilitatea referințelor la o presă religioasă în anii comunismului au perpetuat datări încă neclarificate. Reținem pe cele ale lui Lucian Predescu (Enciclopedia României "Cugetarea", Material Românesc Oameni și Înfăptuiri, 1940. Cităm după ed. Anastatică a Ed. Saeculum I.O. și Vestala, Buc., 1999, p. 724) în trei etape: Satu Mare (oct.-dec. 1885); Baia Mare (ian.-martie 1886 și oct. 1887); Șișești (ian.-oct. 1889 și 15 ian.-iulie 1891). Valeriu Achim (Nord-Vestul Transilvaniei, cultură națională
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
p. 123), Ion Pătrașcu (Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans la seconde
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Comisar general al României la Expoziția universală de la Paris din 1900, a se vedea Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001, pp. 75-99. 7 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999, p. 144. Vezi și Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 302-303. 8 Rudolf Suțu, Iașii de odinioară, ÎI, Viața Românească
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 137-144. 5 Ibid., pp. 138-141, 142-144. 6 Ibid., pp. 137-138, 141. 7 Despre Elie Radu, vezi Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999, p. 707. De asemenea, Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan, Orașul Iași
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
la Bruxelles, 24 ianuarie 1904, nepaginat. 53 Victor Eminescu, Mamei, în "Cronică", IV, 908, 26 iunie 1904, p. 3. 54 Fortunie, Scrisoare din Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. 55 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ed. anastatica, Editura Saeculum I.O. Editură Vestala, București, 1999, p. 307; Gheorghe Eminescu, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995, p. 31. 56 Lucian Predescu, Op. cît., p. 307. 57 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 58
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
private - un revelator număr omagial al revistei „Manuscriptum” (1-2/1996), care i se datorează, valorifică masiv inedite din arhiva Mircea Vulcănescu - D. fructifică totodată și cunoașterea în detaliu a presei literare românești din prima jumătate a secolului trecut. Prin editarea anastatică a colecției revistei „Criterion” (1990), D. a inaugurat readucerea în circuitul public a unor publicații ocultate sau ignorate înainte de 1989. SCRIERI: C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie, București, 2000; Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (în colaborare cu Florica Diaconu), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
în presa literară interbelică, București, 1984, 254-393; Dan Grigorescu, Studiu introductiv la Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Valeriu Râpeanu, București, 1985, XXIX-XXX; Dorina Grăsoiu, Mihail Sebastian sau Ironia unui destin, București, 1986, 49-52; „Criterion. Revistă de arte, litere și filosofie”, ed. anastatică, îngr. Marin Diaconu, București, 1990; Mircea Eliade, Memorii, I, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1991, 246-247, 251-257; Liviu Antonesei, Un model de acțiune culturală: grupul Criterion, în Cultură și societate, îngr. Al. Zub, București, 1991, 367-396; Mircea Vulcănescu, Dimensiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
de singurătate. Capitolul IItc "Capitolul II" Eseuri critice tc "Eseuri critice " Predania uitatătc "Predania uitată" Stați neclintiți și țineți predaniile pe care le-ați învățat. II Tesaloniceni 2, 15 Momentul oportuntc "Momentul oportun" Neașteptată pentru cei mai mulți cititori, apariția în ediție anastatică a dipticului Predania & Îndreptar ortodox, cu, de și despre Nae Ionescu la Editura Deisis are o importantă semnificație. Mai mult decât un act de recuperare a memoriei profesorului Nae Ionescu și a colaboratorilor săi, reeditarea acestei reviste reprezintă un gest
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și ca editor, mai întâi prin editarea revistei Jurnalul literar, apoi prin alcătuirea și tipărirea culegerilor cu același generic, iar din 1992 și ca editor atestat, în fruntea Editurii „Aristarc”, pe care ați inițiat-o și o conduceți. Alături de ediția anastatică a celebrei Istorii călinesciane, care sunt celelalte izbânzi ale acesteia? Am publicat câteva zeci de titluri, încercând să încurajez nume din zonă și cărți despre această zonă, cu poeme, proză, eseuri, memorialistică, studii științifice, dicționare, monografii. O carte de succes
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Ediție critică a izvoarelor, începută la Madrid în 1894 și continuată la Roma din 1922. Din ea fac parte Monumenta Ignatiana (= MI), împărțite în patru serii, după cum urmează: I. S. Ignatii de Loyola epistolae et instructiones, 12 vol., 1903-1913. Ristampa anastatica, Roma 1964-1968 (= MHSI, vol. 22, 26, 28, 29, 31, 33, 34, 36, 37, 39, 40, 42). II. Exercitia et Directoria, 1919 (vol. 57). Exercitia spiritualia, 1969 (vol. 100). Directoria Exercitiorum spiritualium (1540-1599), 1955 (vol. 76). III. Constitutiones et Regulae Societatis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Toma Chiricuță Societatea culturală Academia bârlădeană nu a fost doar o stare de spirit, ci un puternic centru de cultură națională nu numai la Bârlad ci pentru întreaga Moldovă de Jos. Aspect esențial de reținut, bine subliniat în volumul ediției anastatice alcătuit de editoarele Elena Monu și Elena Popoiu, apărut la Editura Sfera-Bârlad în 2011, dar și în cele aproape 500 de pagini din „Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870-2008”, volum realizat de Ion N.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Florești. Cea mai mare importanță o reprezintă, desigur, apariția la Bârlad, în 1908, a prestigioasei reviste de cultură populară „Ion Creangă”, de care se leagă impresionanta muncă de cercetare a lui Tudor Pamfile (13) și a colaboratorilor săi. Realizarea ediției anastatice a acestei publicații a readus, în circuitul interesului național pentru etnografie, o multitudine de materiale de specialitate peste care s-a trecut cu ușurință sau care, în unele cazuri, nu au fost accesibile. După refluxul care a urmat încetării apariției
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cu asupra de măsură calitățile sale de teoretician al limbajului. Deși interesul meu s-a îndreptat, cu precădere, asupra materialului pe care Hașdeu l-a scris cu privire la diviziunile gramaticii comparative, am hotărât să includ în această carte doar că "reproducere anastatica" (obținută, de fapt, prin "scanarea" originalului) și amplul studiu hasdeian, Laletica sau fisiologia sonurilor, așa cum s-a tipărit în "Columna lui Traian" (în cele trei numere apărute în lunile februarie, martie și aprilie-mai ale anului 1882). Numai într-o asemenea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu cu (scurte) citate sau utilizări figurate ale unor termeni. Cel dintâi studiu este însoțit și de câteva "note ale editorului", secțiune care lipsește de la finalul celuilalt material dedicat laleticii. Cel de-al doilea studiu, mai amplu, a fost reprodus anastatic după versiunea originară din 1882. Am procedat în felul acesta și pentru că respectivul material conține o serie de figuri complicate, desenate de Hașdeu însuși, care merită "percepute" exact așa cum au fost făcute, fără nicio deformare. În plus, cred ca este
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în piatră, plastic, gips, maniera punctată, maniera gofrată tipar înalt (pantografic) * fără relief, cu excepția manierei gofrate aquatinta, aquaforte, pointe sèche, maniera creionului, mezzotinta tipar adânc (calcografic) fotogravură, heliogravură * linia imprimată apare cu un ușor relief litografie, zincografie, algrafie (aluminiu) tipar anastatic (prin transfer) tipar plan ( planografic), litografie, offset, fototip * presiunea exercitată asupra pietrei este ușor vizibilă * linia nu are relief * dificultate de recunoaștere a imprimării mecanice serigrafie, șablon serigrafie (manuală, semi-manuală, mecanică) * imprimarea nu are relief, dar cerneala poate apărea cu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
oarecare caz de memorialistica lui Timotei Cipariu, care, literar vorbind, aparține aceleiași categorii valorice. Blajul, însă, ca și înainte de 1948, are ritmurile sale culturale, diferite de ale noastre. Nu mă miră, deci, faptul că aici a apărut recent o ediție anastatică (!) a Memoriilor... lui Vasilie Moldovan*. Deși am îndoieli asupra posibilității recuperării lui Vasilie Moldovan, în urma acestui demers, el ne prilejuiește o relectură a textului său. O relectură nu lipsită de interes. În primul rând, faptul că avem de-a face
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
superior, dar, pentru cititorul cu un anume grad de cultură, nici discursul latinizant al lui Vasilie Moldovan nu e lipsit de mici „acadele" culturale și stilistice, dintr-un alt registru intelectual decât cele ale colonelului muntean. Reeditarea de la Blaj, fiind anastatică, îngreunează enorm lectura. Redactat și tipărit în Transilvania sfârșitului de secol XIX, opul lui Vasilie Moldovan ne întâmpină cu celebra ortografie etimologizantă și cu un vocabular latinist care, astăzi, și-a pierdut caracterul rebarbativ, devenind, aș zice, de-a dreptul
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
sacadată ca și mersul trepidant al bătăliilor, captivează și convinge prin autenticitate. Anticalofilismul lui Moldovan este de altă calitate decât cel al lui Lăcusteanu. Ar fi ceva de spus și despre ediție, în ciuda faptului că, de regulă, despre o reproducere anastatică nu se (poate) spune nimic. Salutând această apariție, le atrag atenția inimoșilor editori blăjeni că repunerea în circuit a unui scriitor uitat și care nu a fost niciodată prea cunoscut nu se poate face printr-o ediție anastatică. Mai ales
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
o reproducere anastatică nu se (poate) spune nimic. Salutând această apariție, le atrag atenția inimoșilor editori blăjeni că repunerea în circuit a unui scriitor uitat și care nu a fost niciodată prea cunoscut nu se poate face printr-o ediție anastatică. Mai ales când autorul scrie în limba și cu ortografia etimologică de la sfârșitul secolului al XlX-lea. O ediție critică a Memoriilor din 1848-49 este absolut necesară.
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
al ocurentelor numelui său în documentele epocii și în cuprinsul operei, cu precizări privind pronunția, grafia și diferitele moduri de anagramare în poezie, în afară de numeroasele acrostihuri și telestihuri care îl cuprind; traducerea integrală a cîtorva studii și prefețe importante; reproducerea anastatica a primei ediții din opera lui Villon, datorată tipografului Pierre Levet în 1489, cînd nu se știe dacă poetul mai era în viață; în fine, cele 40 de octete ale Micului Testament însoțite de comentarii critice. Volumul al doilea este
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
primele decenii ale secolului al XIX-lea, consultate necontenit în Biblioteca Academiei Române și în marile biblioteci din țară, o seamă de cărturari, istorici literari și editori și-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărțirilor în silabe de la capetele de rând. De pildă, în 1970, fosta Editură Minerva, specializată
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]