247 matches
-
egală cu distanța dintre ele. Petele laterale în număr de 10-13 (rareori 8-9 sau 14); forma lor e variată. între petele dorsale și cele laterale există o pigmentație abundentă, constând din pete mărunte și neregulate, mai mult sau mai puțin anastomozate în rețea. Această pigmentație se întinde până la caudală. La baza caudalei câte o pată cenușie dorsală și una ventrală, care în general sunt mici și distanțate. Variabilitatea este foarte pronunțată. Corpul masculilor are două îngroșări laterale înaintea dorsalei. Dimorfismul
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (41) - ANASTOMOZA Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe vremea când studiam cu pasiune istoria artelor și legile esteticii generale, eram un tânăr romantic și, probabil, foarte naiv, nepregătit deloc să mă confrunt
SCHIŢE UMORISTICE (41) – ANASTOMOZA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340449_a_341778]
-
bolovan imens reflecta impasibil niște raze inerte, în timp ce o soluție salină își etala cele aproximativ nouă la sută clorură de sodiu în imediata lor apropiere... ------------------------------ Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 18 iunie 2015 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (41) - ANASTOMOZA / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2108, Anul VI, 08 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SCHIŢE UMORISTICE (41) – ANASTOMOZA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340449_a_341778]
-
Ficopomatus preferă apele adăpostite de valuri, cu un ușor curent și cu salinitate variabilă. Fauna este extrem de diversă, contrastând cu zonele sedimentare înconjurătoare. Crabii, bleniidele și Scorpaena cresc și mai mult complexitatea acestui habitat săpând galerii, camere și canale anastomozate în materialul poros al recifului. 1170-2: Recife biogeni cu Mytilus galloprovincialis - Recifii de midii apar pe substrat sedimentar (mâl, nisip, scrădiș sau amestec), cel mai frecvent între izobatele de 30 și 50 m. Sunt răspândiți în tot lungul coastei românești
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Urmărire post cancer colon operat; [ ] Polipectomie programată; [ ] Anomalie identificată la alte investigații; [ ] Hemroagie digestivă de cauză necunoscută; [ ] Anemie feriprivă; [ ] Diaree de cauză necunoscută; [ ] Alte simptome cu excepția hemoragiei sau diareei; [ ] Tratament hemoragie la nivel colonic (polipectomie etc); [ ] Dilatare stenoză; [ ] Evaluare anastomoză; SIMPTOME: Pacientul prezinta semne / simptome: [ ] Da Tipul de simptome: [ ] rectoragii terminale; [ ] hematochezie/ melena; [ ] schimbare habitus intestinal; [ ] tenesme; [ ] scadere ponderală; [ ] durere abdominală; [ ] masă palpabilă abdominală; [ ] masa palpabilă la tușeu rectal; [ ] anemie; [ ] Nu Aparatura utilizată Model colonoscop: …………………………. . Serie colonoscop: …………………………… Model procesor video
ANEXE din 28 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285165]
-
din: ramurile terminale palpebrale superioare, frontale, suborbitare și lacrimale ale acestui sistem; provin din artera oftalmică. Artera palpebrală superioară are originea pe trohleea mușchiului marele oblic, care perforează septul, deasupra ligamentului lateral intern, dă două arcade: - arcadă supratarsală, care se anastomozează cu ramura temporo-palpebrală a arterei lacrimale și dă ramuri ascendente, descendente, perforante și fine; - o arcadă pentru marginea ciliară, plasată la 2-3 mm de marginea liberă la nivelul feței anterioare a tarsului, care se anastomozează în afară cu ramura temporo-palpebrală
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
arcade: - arcadă supratarsală, care se anastomozează cu ramura temporo-palpebrală a arterei lacrimale și dă ramuri ascendente, descendente, perforante și fine; - o arcadă pentru marginea ciliară, plasată la 2-3 mm de marginea liberă la nivelul feței anterioare a tarsului, care se anastomozează în afară cu ramura temporo-palpebrală a arterei lacrimale. Această arcadă va da ramuri ascendente, descendente, medii și posterioare. b. Un sistem arterial facial, care comportă arterele: facială, temporală superficială și suborbitară. Artera facială, ram din carotida externă, devine artera angulară
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
arterei lacrimale. Această arcadă va da ramuri ascendente, descendente, medii și posterioare. b. Un sistem arterial facial, care comportă arterele: facială, temporală superficială și suborbitară. Artera facială, ram din carotida externă, devine artera angulară, când întâlnește cantusul intern și se anastomozează cu artera numită „palpebrală superioară”. Aceasta vascularizează sacul lacrimal, cantusul intern și partea internă a pleoapei inferioare. Artera temporală superficială, ram din artera carotidă externă, se divide în trei artere: artera transversală a feței, care vascularizează partea externă a pleoapei
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
unui formator (tub de silicon) pentru o perioadă de 5-7 zile. În condițiile unei pierderi de substanță importante, cu defect al canalului lacrimal, acesta reconstrucția sa se impune. Se folosește în acest scop, transferul de material biologic (vena), care se anastomozează la orificiul lacrimal nou format, pe fața internă a noii pleoape, iar restul traiectului traversează peretele nazal până în fosa nazală, printr-un orificiu realizat anterior. Riscul de stenoză prin fibrozare a determinat utilizarea de materiale implantabile (canal lacrimal), silicon, care
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
de perfuzie sunt : - canulă, fluturaș, ace de diferite dimensiuni; - sistemul de reglare a dozelor : clemă sau prestub; - piese intermediare (cateter cu mai multe căi); robinete și sisteme de injectare suplimentare. Locul: - venele de la plica cotului, unde vena mediană bazilică se anastomozează cu vena mediană cefalică și formează M-ul venos ; - venele de pe suprafața dorsală a mâinii, la vârstnici sunt vizibile ; - venele antebrațului ; - la copii se folosesc venele epicraniene sau ale scalpului la nou-născuți și sugari; vena jugulară la copii mici, dacă
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
aparat reticular care reprezintă scheletul fin al măduvei. Celulele reticulare au aspect stelat și se găsesc la întretăierea fibrelor de reticulină. Ele reprezintă componenta celulară fixă ( deci o celulă cu rol de susținere ). Fibrele de reticulină sunt subțiri, fine, lungi, anastomozate între ele, formând o rețea în ochiurile căreia se găsesc celule hematoformatoare. § compartimentul vascular (componenta vasculară) este reprezentată de sinusuri și sinusoide, care sunt de fapt, echivalentul capilarelor din celelalte organe, de care se deosebesc prin: calibru mai larg și
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie (a. obturatoria) pornește din trunchiul anterior al arterei iliace interne (există și variante în care artera
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ram din trunchiul anterior, iese din pelvis prin hiatusul infrapiriform în compania arterei rușinoase interne, vascularizează mușchiul mare fesier și emite o arteră satelită a nervului sciatic (a. comitans n. ischiadici), ramuri pentru articulația șoldului și pentru regiunea fesieră. Se anastomozează cu artera circumflexă femurală medială, ramul posterior al a. obturatorii și cu artera fesieră. artera fesieră (a. glutea superior), cel mai important ram din trunchiul posterior al arterei iliace interne iese din pelvis prin hiatusul suprapiriform îndreptându-se spre regiunea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
unde se divide în două ramuri - ramul superficial (r. superficialis) situat între mușchii mare și mijlociu gluteu și ramul profund (r. profundus) care pătrunde între mușchii mijlociu și mic gluteu și vascularizează mușchii profunzi și articulația șoldului. Acest ram se anastomozează cu artera glutea inferior și cu artera circumflexă femurală laterală. ARTERA ILIACA EXTERNA pornește din artera iliacă comună ca un trunchi mare situat retroperitoneal, îndreptându-se pe marginea mediană a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu artera femurală comună (fig. 3.4.). Emite: ramuri musculare pentru mușchiul psoas; a. epigastrică inferioară (a. epigastica inferior) care se îndreaptă ascendent vascularizând peretele anterior abdominal pentru a se anastomoza cu artera epigastrică superioară (ram al arterei toracice interne). În cursul traseului său ascendent se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
4.). Emite: ramuri musculare pentru mușchiul psoas; a. epigastrică inferioară (a. epigastica inferior) care se îndreaptă ascendent vascularizând peretele anterior abdominal pentru a se anastomoza cu artera epigastrică superioară (ram al arterei toracice interne). În cursul traseului său ascendent se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cursul traseului său ascendent se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al arterei iliolombare (ram parietal al a. iliace interne cu traseu ascendent lateral de articulația sacroiliacă). ARTERA FEMURALA (a. femoralis) este continuarea directă a arterei iliace externe, având drept limite arcada crurală și cel de-al
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și pectineu, apoi între mușchii scurt adductor și obturator extern, divizându-se într-o ramură acetabulară (r. acetabularis), un ram ascendent (r. ascendens), un ram transvers (r. transversus) și un ram profund (r. profundus) care vascularizează mușchii coapsei și se anastomozează cu arterele gluteale și cu artera obturatorie. 9 circumflexă femurală laterală (a. circumflexa femoris lateralis) cu direcție laterală, acoperită de mușchii sartorius și drept femural se divide într o ramură ascendentă (r. ascendens) îndreptată spre șold unde se anastomozează cu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
se anastomozează cu arterele gluteale și cu artera obturatorie. 9 circumflexă femurală laterală (a. circumflexa femoris lateralis) cu direcție laterală, acoperită de mușchii sartorius și drept femural se divide într o ramură ascendentă (r. ascendens) îndreptată spre șold unde se anastomozează cu arterele gluteale, o ramură descendentă (r. descendens) care coboară pe marginea laterală a coapsei până la genunchi și un ram transvers (r. transversus). 9 arterele perforante (aa. perforantes), în general trei la număr, prima pornește de la marginea inferioară a mușchiului
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mușchiului pectineu, a doua de la marginea inferioară a mușchiului scurt adductor iar a treia din porțiunea inferioară a mușchiului lung adductor. Finalul arterei femurale profunde este considerat a fi a 4-a perforantă. Prin ramuri ascendende și descendente perforantele se anastomozează între ele formând o rețea ce se conectează atât la arterele gluteale cât și la arterele poplitee. a. descendentă a genunchiului (a. genus descendens) sau “anastomotica magna” se desprinde din artera femurală în canalul Hunter (canalul adductorilor - este situat la
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de supraveghere intensivă postchirurgie vasculară. Se determină velocitatea sistolică de vârf și velocitatea diastolică de vârf cu ajutorul transductorului de 5 7.5 MHz la un unghi Doppler de 600 interogând la următoarele niveluri 52: fluxul de intrare în vas (inflow); anastomoza proximală; grefon proximal, mediu, distal; anastomoza distală; flux de ieșire din vas (outflow). Analiza spectrală prin Doppler permite identificarea mai multor stadii funcție de procentul stenozei: Stadiul A aspect normal cu prezența unui semnal trifazic; absența lărgirii caracteristice a repartizării ecolucenței
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
determină velocitatea sistolică de vârf și velocitatea diastolică de vârf cu ajutorul transductorului de 5 7.5 MHz la un unghi Doppler de 600 interogând la următoarele niveluri 52: fluxul de intrare în vas (inflow); anastomoza proximală; grefon proximal, mediu, distal; anastomoza distală; flux de ieșire din vas (outflow). Analiza spectrală prin Doppler permite identificarea mai multor stadii funcție de procentul stenozei: Stadiul A aspect normal cu prezența unui semnal trifazic; absența lărgirii caracteristice a repartizării ecolucenței tipice unei curgeri laminare. Stadiul B
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară și intraparotidiană. Ramurile colaterale ale A.C.E. sunt: 1. A. facială, care în șanțul nasogenian apare sub numele de artera angulară și care se anastomozează cu A. nazală, ram din A. oftalmică (ram din A.C.I.). 2. A. faringiană ascendentă, care dă: 1-2 ramuri meningeale sub numele de arter(a)e meningee posterioar(ă)e care pătrund(e) în craniu prin gaura ruptă anterioară și-
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ramura posterioară sau parietală. 2. A. maxilară internă, care dă urmatoarele ramuri: A. alveolară inferioară, A. alveolară superioară, A. meningee mijlocie, A. maseteriană, A. bucală, A. palatină descendentă, A. infraorbitală și A. sfenopalatină (ultima are un ram ascendent care se anastomozează cu arterele etmoidale). A.C.I. au aceleași raporturi, traiecte și ramificații, atât pe dreapta cât și pe stânga, asigurând vascularizația creierului și a globului ocular. Împreună cu ramurile A. bazilare, A.C.I. și ramurile ei periferice participă la formarea poligonului lui
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de histoarhitectura tunicii mijlocii a peretelui uterin în timpul gestației. Structura histologică a miometrului în gestație, care asigură rezistența uterului la rupere în timpul parturiției prezintă următoarele caracteristici: celule musculare sunt înconjurate de o rețea de reticulină; celule miocite devenite gigante se anastomozează cu congenerele prin prelungiri digitiforme; țesutul elastic devine abundent în perimisium și subseroasă se organizează sub formă de lame; hiperplazia rețelei vasculare din stratul plexiform, (BOTĂREL S. și col. 1982). Contracțiile uterine se realizează prin mecanisme fizice, metabolice și neurohormonale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]