21 matches
-
analitice Scule de montaj de lăcătușerie Hidromonitoare Obiecte de susținere Armatura de semnalizare Țesături Mobilă Covoare Produse de galanterie Materiale electroizolante Canistre de aluminiu Linoleum Spalier Îngrășăminte minerale Caolin-culori diferite Alabastru Fibră ultrafina de bazalt Carton asfaltat Caolin bentotinic Pudra andezitica Silicați Caolin ascanitic Calcit (pentru dizolvanți și vopsele) Dolomita Arsen metalic Plăci de piatră lustruite (bazalt, marmură, granit, tuf) Litofon Bioxid de mangan electrolitic Săruri cianurice Huila (energetică) Vase-rachete Ceai natural extra Vin de struguri Coniac Șampanie Produse pe bază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199579_a_200908]
-
de tip geologic și botanic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Tușnad. Rezervația naturală aflată în capătul sudic al Munților Harghitei, are o suprafață de 1,5 ha , și reprezintă o stâncă formată din rocă magmatică (andezitică), de culoare brun-cenușie, împrejmită de vegetație lemnoasă. Stânca se încadrează în lanțul eruptiv al Munților Harghitei de Sud, fiind situată pe versantul estic al conului Muntelui Pilișca pe malul drept al Oltului la o înălțime de 824 m și oferă
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
de-a lungul unei linii de dislocație, iar ca altitudine este cel de al doilea vîrf din Bîrgău. Muntele Căsarul (1591 m), cu o lungime de 2 km și o lățime de 1,5 km, este format dintr-un corp andezitic intrus, situat de-a lungul aceluiași aliniament ca și Gogoașa. Spre sud, filoanele-strat ale Căsarului trec în Muntele Măgurița, desfășurat pe 2 km, alcătuit și el dintr-un corp intrusiv, cu aceeași origine ca și precedentul. Dealul Ariilor (1547 m
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
1084 m), se află spre nord-vest. Este relaționată cu grupa vulcanilor "Ciomatu-Puturosu" - cea mai tânără formațiune vulcanică a Munților Harghita. Apăruți în Neogen, ei au avut ultimele erupții în Pleistocen. De-a lungul faliilor create în sedimentele cretacice carpatice, lava andezitică a dezvoltat intruziuni și efuziuni care au antrenat materiale sedimentare. Andezitele cu biotit și amfiboli au suferit alterări masive, explicație - de exemplu, a prezenței caolinului în zonă (la nivelul unui abrupt de lângă "Peștera Puturoasă"). Văile pâraielor bazinului Turiei sunt săpate
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
plinian și strombolian. Primul tip de erupție este mult mai distructiva producând cele mai mari eruptei și cu cele mai multe pagube, memorabile fiind cele din anii 1471-1476, 1779-1782 și 1914. Fiecare dintre aceste erupții a dus la cantitati mari de lava andezitică care a modificat coasta acestui vulcan. Erupțiile andezitice rezultă din amestecarea a doua surse de magmă într-o cameră din SV a caldeirei la o adâncime de 5,6 km. Sursa de curent dacitic este considerată a sta în centrul
Sakurajima () [Corola-website/Science/322505_a_323834]
-
mult mai distructiva producând cele mai mari eruptei și cu cele mai multe pagube, memorabile fiind cele din anii 1471-1476, 1779-1782 și 1914. Fiecare dintre aceste erupții a dus la cantitati mari de lava andezitică care a modificat coasta acestui vulcan. Erupțiile andezitice rezultă din amestecarea a doua surse de magmă într-o cameră din SV a caldeirei la o adâncime de 5,6 km. Sursa de curent dacitic este considerată a sta în centrul caldeirei, în timp ce sursa bazaltice se află mult mai
Sakurajima () [Corola-website/Science/322505_a_323834]
-
central cunoscut în literatura de specialitate , datorită compoziției sale speciale: "înainte de a intra în localitatea Simeria, venind dinspre Deva spre nord-est, apare imaginea generală a vulcanului; profilul morfologic, în prim-plan destul de monoton, este întrerupt de forma pozitivă a structurii andezitice din Măgura Uroiului". Clina sudică a fost deschisă de mai multe cariere, instalate la diverse nivele, înaintând până în zona centrală a neck-ului. Andezitele au o culoare cenușiu-roșcată, masa fundamentală fiind constituită din microlite de feldspat, augit și magnetit, iar
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
același nume. Ocupațiile tradiționale sunt agricultura, creșterea animalelor și exploatarea lemnului, neexistând unități industriale sau agro-zootehnice mari, cu impact impurificator semnificativ, asupra lacului de acumulare. În zona periferică, de apogeu a bazinului hidrografic, formațiunile geologice predominante sunt reprezentate prin piroclastite andezitice, în aceeași zonă, în stratul următor de profunzime găsindu-se argile marnoase-calcaroase cu intercalații de nisipuri. Bentalul pietros-bolovănos al pârâului Cușmed și al principalilor afluenți, indică absența unor formațiuni de conglomerate cu martori de diferite proveniențe (cristalină, vulcanică și sedimentară
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de vedere tectonic - structural, aparține flișului intern al cretacicului
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
Na²⁺) și potasiul (K²⁺), sunt și ele elemente regăsite în compoziția chimică a apei îmbuteliate ca apă minerală Biborțeni. Aceste elemente provin din solubilizarea unor minerale preexistente în formațiunile geologice din zona Baraolt (feldspați calcosodici existenți în andezite și piroclastite andezitice, piroxeni calcosodici, depozite sedimentare salifere etc), sub formă de bicarbonați de sodiu și potasiu. Dintre aceste elemente doar sodiu fiind dozat la valori de peste 250 mg%₀ conferă acestei ape și un caracter sodic. Potasiul fiind dozat la ponderi mai scăzute
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de vedere tectonic - structural, aparține flișului intern al cretacicului
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
află la o altitudine cuprinsă între 1.500 și 1.800 m. și face parte (din punct de vedere geologic) din lanțul vulcanic neogen al munților Călimani - Gurghiu - Harghita, cu un relief constituit în cea mai mare parte din roci andezitice (curgeri de lavă și piroclastite). Munții Harghitei au în componență formațiuni vulcano-sedimentare de tip con, întâlnite în vârfurile Harghita-Mădaras (1.801 m), Cucu (1.558 m), Ostoros (1.384 m) și Piatră Talaborului (1.242 m). Suprafață ariei protejate (ce
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
de importanță comunitară Cușma. reprezintă o zonă naturală (un afloriment aflat pe malul stâng al Văii Budacului) ce adăpostește un depozit cu resturi de plante fosile conservate în straturi de rocă sedimentară, constituite din zăcăminte de marnă tufitică și piroclastite andezitice atribuite Miocenului superior.
Râpa Verde () [Corola-website/Science/325354_a_326683]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și ocupă o suprafață de 0,50 hectare. Aria protejată (carieră) reprezintă o formațiune de coloane (cu o lungime de până la 5 m, și o grosime de cca. 0,50 m) andezitice poligonale, dispuse în jurul unei zone centrale, dând forma unei rozete. Cariera este și un punct de interes paleontologic datorită semnalării unor resturi de faună fosilă ale unor specii de scoici ("Congeria neumayri"), ostracode ("Candona labiata") sau melci ("Planorbis planorbis") atribuite
Rozeta de piatră Ilba () [Corola-website/Science/324770_a_326099]
-
treaptă intermediară, între dealurile din nord și câmpiile din sud. Situația este similară Podișului Getic. Majoritatea colinelor sunt alcătuite din formațiuni pliocene, argilo-nisipoase, deci supuse intens degradărilor de teren. Orizonturile dure sunt cel mai des reprezentate prin straturi de tufuri andezitice, motiv pentru care torenții le atacă cu ușurință. Nisipurile, mai ușor de spălat, sunt cărate de șuvoaiele torenților în albiile majore ale râurilor și provoacă înfundarea acestora; spre exemplu, afluenții Bârladului adună o parte din aceste nisipuri în albia râului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
adaugă efectul treptei geotermice produc fuziunea materialului și formarea magmelor . (fig.7) Magma astfel formată migrează spre suprafață generând mecanismul de arc insular și vulcanismul de margine continentală activă . Natura fundamentală a magmelor formate în aceste zone este în principal andezitică , dar poate fi și granitică . 2. zonele de rift în care generarea magmelor și ascensiunea lor se face prin decompresarea care are loc în litosferă , ca urmare a formării riftului 3 . Natura fundamentală a magmelor e bazaltică. În zonele oceanice
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
adaugă efectul treptei geotermice produc fuziunea materialului și formarea magmelor . (fig.7) Magma astfel formată migrează spre suprafață generând mecanismul de arc insular și vulcanismul de margine continentală activă . Natura fundamentală a magmelor formate în aceste zone este în principal andezitică , dar poate fi și granitică . 2. zonele de rift în care generarea magmelor și ascensiunea lor se face prin decompresarea care are loc în litosferă , ca urmare a formării riftului 3 . Natura fundamentală a magmelor e bazaltică. În zonele oceanice
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
din județul Bacău. În cele ce urmează discuția se va axa pe Perimetrul Buhoci-Racova-Tociloasa-Botești din județul Bacău. La alcătuirea geologică a Perimetrului Buhoci-Racova-Tociloasa-Botești, iau parte formațiuni aparținând HELVEȚIANULUI, BADENIANULUI și CUATERNARULUI. Tuful vulcanic din acest perimetru băcăuan este de tip andezitic slab cimentat. S-au identificat trei orizonturi distincte: * tuf grosier-grăunțos cu greutatea specifică la grămadă de 1314 kg/m3; * tuf mijlociu-grăunțos cu o greutate specifică de 1296 kg/m 3 ; * tuf fin-grăunțos cu o greutate specifică de 980 kg/m
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
kg/m 3 . La microscop se constată că masa fundamentală este reprezentată de sticla vulcanică de culoare cenușie sau brun-albăstruie, cu excepția varietății de tuf vulcanic fin-grăunțos la care masa fundamentală este formată din material pelitic, în care este prins materialul andezitic. Conținutul de feldspați plagioclozi este de 35-41%, piroxeni 713%, cuarț 4-8%, biotit 1 2%, limonit 3-5%, ilmenit 1-2%. În acest tuf vulcani de Tociloasa există urme de clorit, calcit, sericit. Această rocă prezintă un caracter bazic având un conținut relice
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]