22 matches
-
la gradul de cultură pe care îl merită, prin marile însușiri pe care le are”. Pentru sociologul român, crede unul dintre comentatorii săi, pedagogia este „o teorie a unei acțiuni cultural-școlare... o teorie a acțiunii de culturalizare a tineretului matur - andragogia sau pedagogia culturii - și o teorie a acțiunii școlare...” (Nicolau, 1970). El a făcut cu precădere o „pedagogie sociologică a culturii”, preocuparea sa centrală fiind „educația poporului”. Principiile pedagogiei gustiene pot fi sistematizate astfel: a) cunoașterea nevoilor poporului; b) încurajarea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o societate mai puțin perversă, discriminatorie, rasistă etc., un mijloc de a dezvolta o conștiință critică și o atitudine democratică, de a construi un alt fel de context cultural. Știința educației adulților a fost cunoscută, într-o anumită perioadă, ca andragogia (de la cuvintele grecești andros - „bărbat”; ago - „conduc”), care înlocuia sintagma „pedagogia adulților”. Aceasta, s-a constatat, conține o inadvertență semantică (paidos - copil), însemnând, de fapt, conducerea adultului și a copilului în același timp. S-au formulat însă rezerve și față de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de la cuvintele grecești andros - „bărbat”; ago - „conduc”), care înlocuia sintagma „pedagogia adulților”. Aceasta, s-a constatat, conține o inadvertență semantică (paidos - copil), însemnând, de fapt, conducerea adultului și a copilului în același timp. S-au formulat însă rezerve și față de „andragogie”, termenul desemnând doar educația bărbaților, nu și a femeilor. Educația adulților, s-a convenit, acoperă cel mai corect realitatea la care ne referim. În 1976, la Conferința generală a UNESCO, educația adulților a fost definită ca un ansamblu de procese
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
momentul în care se produce această modificare, se dezvoltă în ființa umană o trebuință psihologică profundă de a se vedea pe sine însuși, de a fi văzut de alții ca fiind într-adevăr independent. Acesta este conceptul care constituie nucleul andragogiei. Andragogia pleacă de la postulatul că cea mai adâncă nevoie pe care o simte un adult este de a fi tratat ca un adult, adică precum o persoană independentă, cu respect.” (Knowles, 1970) În al doilea rând, spre deosebire de învățarea la copii
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în care se produce această modificare, se dezvoltă în ființa umană o trebuință psihologică profundă de a se vedea pe sine însuși, de a fi văzut de alții ca fiind într-adevăr independent. Acesta este conceptul care constituie nucleul andragogiei. Andragogia pleacă de la postulatul că cea mai adâncă nevoie pe care o simte un adult este de a fi tratat ca un adult, adică precum o persoană independentă, cu respect.” (Knowles, 1970) În al doilea rând, spre deosebire de învățarea la copii, învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
coopération culturelle, Strasbourg. Gheorghiu, M.D., 1986, „Prefață” la Pierre Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, Editura Meridiane, București. Gilly, M., 1984, „Psychologie de l’éducation”, în Serge Moscovici (coord.), Psychologie sociale, PUF, Paris. Goguelin, P., 1970, La formation continue des adultes (capitolul „Andragogie et travail en groupe”), PUF, Paris. Guigon, J., 1972, Critique des systèmes de formation, Anthropos, Paris. Gusti, Dimitrie, 1934, Un an de activitate la Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor, 1932-1933, București. Gusti, Dimitrie, 1970, „Politica școlară în cadrul statului cultural”, în
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
derivată dal fine dell'educazione, La Nuova Italia, Firenze 1997. IORI, V., Lo spazio vissuto. Luoghi educativi e soggettività, La Nuova Italia, Firenze, 1996. JONAS, H., Îl principio responsabilità, Einaudi, Torino, 1993. KNOWLES, M., Quando l'adulto impara. Pedagogia e andragogia, Franco Angeli, Milano, 1993. LA PORTA, R., Avviamento alla pedagogia, Carocci, Romă, 2001 LAENG M., BALLANTI G., Pedagogia, Editrice La Scuola, Brescia, 2000. LANZI, D., "Capabilities, human capital and education", în Journal of Socioeconomics, Human Values, University Press, Cambridge, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
acoperă întreaga arie și misiune a educației adulților, iar legitimarea unui domeniu științific de acțiune educațională depinde de mai mulți factori (vezi subcapitolul 1.4). R. Muchielli simte nevoia unei delimitări și mai clare de educația copilului, denumind educația adulților andragogie, deoarece se adresează altor particularități de vârstă și se fundamentează pe alte principii. Mai ales M. Knowles este cel care a încercat să impună acest termen. Paradoxal, deși ar delimita mai bine educația pentru adulți de cea pentru copii, termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deoarece se adresează altor particularități de vârstă și se fundamentează pe alte principii. Mai ales M. Knowles este cel care a încercat să impună acest termen. Paradoxal, deși ar delimita mai bine educația pentru adulți de cea pentru copii, termenul andragogie (de la grecescul aner, andros- „adult”) a pierdut teren în fața mai familiarului educația adulților, însă, în spațiul slav, continuă să fie folosit frecvent. M. Knowles (evocat de Jarvis, 1983, 2003, p. 22) consideră că sintagma educație a adulților este greu de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apropriate de terapie, neputându-se vorbi însă despre o teorie coerentă, abordarea sa fiind unilaterală, care se referă doar la potențialul adultului de autodeterminare. Pornind de la ideile anterior menționate și de la cercetările lui Maslow, Malcom Knowles (apud Jarvis, 1983), părintele andragogiei, încearcă să sistematizeze ideile psihologiei umaniste, punctând principalele caracteristici ale învățării la vârsta adultă: apare o schimbare în imaginea de sine, adulții fiind mai (auto)determinați; experiența adulților este mai bogată și este o sursă importantă în învățare, fie în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și asupra conceptelor de sine (self) și de învățare autodirijată, însă, cu toate încercările sale de a explica aceste trăsături ale învățării adultului ca fiind diferite de cele ale învățării copilului, nu a convins și nu a reușit să impună andragogia ca o teorie a învățării la vârsta adultă. Și D. Kolb (apud Jarvis, 1983) elaborează o radiografie a procesului de învățare, ciclul învățării experiențiale descris de acesta fiind de referință în literatura de specialitate. Conceptele-cheie folosite - experiență și reflecție - îl
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltarea și evoluția societății. În ipostaza ei inovatoare, învățarea devine modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
informale diverse. Considerată a fi „un ansamblu de presupoziții sau ipoteze” (Brookfield, 1986), „un set de îndrumări” (Merriam și Caffarella, 1991), „o filosofie” (Pratt, 1993) sau „o teorie comprehensivă a educației și formării adulților” (Knowles, reputat specialist în educația adulților), andragogia este „arta și știința de a-i ajuta pe adulți să învețe” (Knowles, 1984); deosebirea dintre modelul pedagogic (specific instruirii și învățării la copii) și modelul andragogic (specific instruirii și învățării la vârsta adultă) poate fi evidențiată în funcție de șase parametri
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proiectarea activităților de formare? În literatura anglo-saxonă am întâlnit termeni precum planning și programming, iar în cea franceză sintagma ingénierie de formation/ingénierie pédagogique pentru a desemna activitatea de proiectare. Ingineria formării este o noțiune mai largă decât pedagogie sau andragogie, cuprinzând toată gama de activități care permit unui proiect de educație a adulților să se desfășoare, adică (Freynet, 2001, p. 212): - analiza nevoilor de învățare; - definirea obiectivelor pregătirii, cum ar fi rezultatele așteptate în urma sesiunilor de învățare în termeni de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
101 Capitolul 3. Specificul învățării la vârsta adultă 105 3.1. Procesul de învățare la vârsta adultă (Ion Al. Dumitru) 105 3.1.1. Necesitatea învățării pe tot parcursul vieții 105 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie 107 3.1.3. Caracteristicile psihologice ale adulților și influența lor în procesul învățării 110 3.1.4. Dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă 112 3.1.5. Învățarea autodirijată - formă specifică de învățare la vârsta adultă 120 3.1.6
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acoperă întreaga arie și misiune a educației adulților, iar legitimarea unui domeniu științific de acțiune educațională depinde de mai mulți factori (vezi subcapitolul 1.4). R. Muchielli simte nevoia unei delimitări și mai clare de educația copilului, denumind educația adulților andragogie, deoarece se adresează altor particularități de vârstă și se fundamentează pe alte principii. Mai ales M. Knowles este cel care a încercat să impună acest termen. Paradoxal, deși ar delimita mai bine educația pentru adulți de cea pentru copii, termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deoarece se adresează altor particularități de vârstă și se fundamentează pe alte principii. Mai ales M. Knowles este cel care a încercat să impună acest termen. Paradoxal, deși ar delimita mai bine educația pentru adulți de cea pentru copii, termenul andragogie (de la grecescul aner, andros- „adult”) a pierdut teren în fața mai familiarului educația adulților, însă, în spațiul slav, continuă să fie folosit frecvent. M. Knowles (evocat de Jarvis, 1983, 2003, p. 22) consideră că sintagma educație a adulților este greu de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apropriate de terapie, neputându-se vorbi însă despre o teorie coerentă, abordarea sa fiind unilaterală, care se referă doar la potențialul adultului de autodeterminare. Pornind de la ideile anterior menționate și de la cercetările lui Maslow, Malcom Knowles (apud Jarvis, 1983), părintele andragogiei, încearcă să sistematizeze ideile psihologiei umaniste, punctând principalele caracteristici ale învățării la vârsta adultă: apare o schimbare în imaginea de sine, adulții fiind mai (auto)determinați; experiența adulților este mai bogată și este o sursă importantă în învățare, fie în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și asupra conceptelor de sine (self) și de învățare autodirijată, însă, cu toate încercările sale de a explica aceste trăsături ale învățării adultului ca fiind diferite de cele ale învățării copilului, nu a convins și nu a reușit să impună andragogia ca o teorie a învățării la vârsta adultă. Și D. Kolb (apud Jarvis, 1983) elaborează o radiografie a procesului de învățare, ciclul învățării experiențiale descris de acesta fiind de referință în literatura de specialitate. Conceptele-cheie folosite - experiență și reflecție - îl
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltarea și evoluția societății. În ipostaza ei inovatoare, învățarea devine modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
informale diverse. Considerată a fi „un ansamblu de presupoziții sau ipoteze” (Brookfield, 1986), „un set de îndrumări” (Merriam și Caffarella, 1991), „o filosofie” (Pratt, 1993) sau „o teorie comprehensivă a educației și formării adulților” (Knowles, reputat specialist în educația adulților), andragogia este „arta și știința de a-i ajuta pe adulți să învețe” (Knowles, 1984); deosebirea dintre modelul pedagogic (specific instruirii și învățării la copii) și modelul andragogic (specific instruirii și învățării la vârsta adultă) poate fi evidențiată în funcție de șase parametri
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proiectarea activităților de formare? În literatura anglo-saxonă am întâlnit termeni precum planning și programming, iar în cea franceză sintagma ingénierie de formation/ingénierie pédagogique pentru a desemna activitatea de proiectare. Ingineria formării este o noțiune mai largă decât pedagogie sau andragogie, cuprinzând toată gama de activități care permit unui proiect de educație a adulților să se desfășoare, adică (Freynet, 2001, p. 212): - analiza nevoilor de învățare; - definirea obiectivelor pregătirii, cum ar fi rezultatele așteptate în urma sesiunilor de învățare în termeni de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]