6 matches
-
la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ovinelor, colinele de aici oferind, pe lângă păduri, pășuni din cele mai bune. Ipoteza venirii lor într-o zonă de deal și ceva câmpie, este argumentată de faptul că portul femeiesc din Tarnița era specific acestor forme de relief, prin prezența androcului și a ornamentului floral predominant. Fetele nu se căsătoreau decât în cadrul satului sau al satelor vecine Filipeni și Slobozia, ceea ce se mai practică și în prezent, amintindu-ne de endogamia străvechilor comunități gentilice, moștenite în relațiile de căsătorie în cadrul comunități
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de însemn a unei comunități etnice. Portul femeiesc se definește ca un port de deal și câmpie, în care nota dominantă este dată de cămașa cu platcă și „fâsta în feluri”1, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de androc, ambele ornamentate prin tehnica țesutului în mai multe ape. Costume femeiești asemănătoare ca tipologie, dar cu deosebire din punct de vedere cromatic și ornamental, întâlnim și în zona etnografică a Siretului, în satele Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mătase). Pe piept și pe umeri, pe suprafața de prindere a mânecilor de platcă 1 se coseau mulți creți, numiți „faldări” sau „faldări înnodați”. Peste cămașă, femeile și fetele purtau ilic alb de lână, împletit în „sadea”. Fâsta în feluri (androcul) acoperea poalele cămeșoiului, fiind țesută în cinci ițe, cu două sau trei „bențe”2, încrețită la bata de sus și foarte largă. Fusta, croită dintr-un lat și jumătate de pânză, era învârstată 3 cu roșu, verde și negru, predominând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost create. Costumele sunt în marea lor majoritate costume de sărbătoare .Costumele femeiești sunt formate din catrință („peștiman”, ie din bumbac cu poale, ștergar din borangic, brâu și bete. Un alt tip de costum este cel format din fustă aleasă („androc”, cămașă din borangic sau bumbac, ștergar de cap, brâu și bete. Toate piesele sunt bogat ornamentate, multe din ele fiind decorate cu paiete și mărgele. Costumele bărbătești sunt mai simple, fiind compuse din ițari din cânepă sau lână, cămașă simplă
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]