5 matches
-
care au lăsat posterității propriul exemplu cultural. Dintre numeroasele populații care au marcat istoric și artistic această zonă, sumerienii sunt însă cei care au construit primele orașe și cei cărora li se datorează primele modele de civilizație. Fig. 16. Taur androcefal înaripat Lamassu. Detaliu Influențată de religie, arta sumeriană a reflectat credința că lumea e condusă de zei înspăimântători, care trebuiau îmbunați 335, manifestările artistice dedicându-se într-o însemnată măsură reprezentării vizuale a acestora. Din aceste rațiuni, lumea cerească și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
lumii divine, care, prin relaționarea cu preceptele religioase, exprimă vizual, prin realizări arhitectonice, picturale sau sculpturale, atributele esențiale ale sacrului. Caracterul sublim al operelor antice oferă o impresionantă demonstrație vizuală și prin plăsmuirea acelor gigantice creaturi de factură fantastică (tauri androcefali înaripați sau sfincși), care, în mod evident, poartă atât amprenta lumii naturale, cât și a celei supranaturale. Tot cu privire la raporturile instituite între sublim și frumos în arta antică, mai putem deosebi și o anume alternanță a acestora 363. Astfel, dacă
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
dominate de atenția acordată sublimului în raport cu frumosul, în cele ale civilizației greco-romane, importanța frumosului, susținută de concepția estetică a kalokagathon-ului, prevalează în fața gustului pentru sublim, marcând schimbarea de viziune ce avea să deosebească în definitiv aceste culturi. Fig. 21. Taur androcefal înaripat Lamassu Nu în ultimul rând, o analiză generală asupra artei antice dezvăluie și o anumită evoluție a expresiei plastice în redarea mișcării și a detaliilor anatomice, de la căutările artei mesopotamiene, la siguranța reprezentărilor greco-romane. Comparativ cu arta egipteană, care
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
îngeri. Detaliu. Tempera pe panel. 81 x 51 cm. Circa.1425. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg). Fig. 15. Jenö Bartos, Izgonirea din Rai. Ulei pe pânză. 135 x 110 cm. 1995. (Credite: Jenö Bartos). Fig. 16. Taur androcefal înaripat Lamassu. Detaliu. Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 17. Stela lui Djed-Hor. Calcar. Circa 220 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu. Sculptură în marmură de Paros. Sfârșitul sec. II î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 21. Taur androcefal înaripat Lamassu. Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 22. Vedere exterioară a Bazilicii Sfânta Sofia din Istanbul (finalizată în 537 d. Hr.). (Foto: Adrian
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]