39 matches
-
rezumă la dominanta albastru - albastru violaceu pentru flori, de o mare claritate și strălucire a culorilor realizate prin așezarea materiei picturale cu cuțitul de paletă alternând cu tușe de pensulă cu dimensiuni medii pentru a sugera forma petalelor sau a androceului. Albastrul folosit în această lucrare este cel de cobalt cu mici adaosuri de alb de zinc. Pentru androceu folosește ocru galben în amestec cu albul de zinc. Aflată în complementaritate cu florile, culoarea din fond cu dominantă caldă ce pornește
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
așezarea materiei picturale cu cuțitul de paletă alternând cu tușe de pensulă cu dimensiuni medii pentru a sugera forma petalelor sau a androceului. Albastrul folosit în această lucrare este cel de cobalt cu mici adaosuri de alb de zinc. Pentru androceu folosește ocru galben în amestec cu albul de zinc. Aflată în complementaritate cu florile, culoarea din fond cu dominantă caldă ce pornește de la ocruri galbene de fier cu urme de orpiment până la brunuri cu tenta roșiatică dată de prezența vermillionului
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
Jucăușă este ,,Alcătuirea unei flori”, care se dorește o satiră înțepătoare la adresa unei profesoare: Toată lumea vreau s-o știe/ Pe Doamna de Biologie,/ Ce ar vrea să își declare/ Nemurirea dintr-o floare.// Să-i numesc câte sepale/ Și petale,/ Androceu, Gineceu, Are o floare.// Iarna, nu are stamine!/ Voi aștepta până mâine,/ Să caut prin cartier,/ Să găsesc un braconier.// Dar floarea nu e și ...gata!/ Mâine-l fac cadou pe tata (...)”. ,,Pedeapsa derbedeilor” - scrisă, ca mai toate celelalte, cu
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
mult holarctică. Frunze simple, alterne, întregi, rar lobate, stipelate. Flori unisexuate, dioice, nude, fiecare la bază cu câte o bractee (scvamă), grupate în amenți, care apar înainte de înfrunzire sau o data cu frunzele (mai rar după înfrunzire). După maturație cad de pe ramuri. Androceul cu două sau numeroase stamine. Gineceul cu ovar superior, unilocular, cu 2-4 stigmate adesea bilobate, cu placentație parietală și numeroase ovule. Polenizare anemofilă. Fructul o capsulă ce se desface în 2-4 valve, cu numeroase semințe mici, prevăzute cu smocuri de
Salicacee () [Corola-website/Science/335276_a_336605]
-
mai mult sau mai puțin păroase, cele superioare sesile, iar cele inferioare pețiolate. Flori solitare, portocalii, roșiatice sau roșii, la bază cu o pată neagră-liliachie, pedunchiulate, așezate la subsuoara frunzelor, caliciul din 2 sepale păroase, corola din 4 petale libere, androceu, din numeroase stamine gălbui, gineceu cu ovar superior, cilindric, alungit, des alb păros, stigmat mai mult sau mai puțin sesil, bilobat cu 2 coarne. Fruct silicviform, foarte lung, setos păros. Semințele numeroase, negre, hemisferice, reticulate. Timpul de înflorire: iunie - august
Mac cornut () [Corola-website/Science/311732_a_313061]
-
partea superioară cu axe florifere unghiulare, dispers-păroase. Frunze opuse, cele inferioare alungit-spatulate, superioare liniar-lanceolate, mai mult sau mai puțin aspre. Flori roz, rar aproape albe, dispuse în dicaziu lax; caliciu gamosepal; tubulos-campanulat, glabru; corola cu petale filiform-laciniate, coronula evidentă, adânc-bidentată; androceu din 10 stamine; gineceu cu ovar unilocular, pedicelat, continuat cu 5 stile. Fruct capsular. Semințe brune, numeroase. Înmulțirea prin semințe. Cultivarea plantei: Se poate cultiva în grupuri, rabate, în grădini publice sau individuale. Utilizată ca floare tăiată. Decorativă prin frunze
Floarea-cucului () [Corola-website/Science/311830_a_313159]
-
lungi, uniforme, cu vârful ascuțit, așezate pe 2 rânduri. Spadicele (cocean, știulete) este tubulos, lung de până la 22 cm. Florile sunt hermafrodite, de culoare galbenă. Apar într-o inflorescență cărnoasă, de formă cilindrică. Perigonul este cu 6 foliole verzui și androceul cu 6 stamine. Fructele sunt sub formă de bace alungite, de culoare roșiatică, de obicei sterile. Înmulțirea plantelor se face pe cale vegetativă, prin despărțire. Datorită proprietății rădăcinilor și frunzelor se utilizează în industria farmaceutică și cosmetică pentru aromatizare. În cantități
Obligeană () [Corola-website/Science/303287_a_304616]
-
cu gineceu super și fructul o capsulă. Sunt erbacee anuale sau perene, cu frunze alterne, simple sau compuse. Florile au periant dublu: caliciul cu 2(4) sepale ce cad de timpuriu, iar corola din 4 petale (rar mai multe) libere. Androceul și gineceul sunt alcătuite din numeroase stamine și respectiv carpele (se apropie prin acest caracter de "Ranunculaceae", dar se deosebesc de acestea prin sincarpie). Polenizarea este entomofilă, iar fructul este o capsulă cu numeroase semințe. Genul "Papaver" (macul) are flori
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
vitamina C și au proprietăți astringente și antiseptice, fiind folosite în ceaiuri antidiareice și dietetice. Uleiul din semințe, format din acizi grași, este recomandat în alimentația dietetică, pentru prevenirea arterpsclerozei Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu flori bisexuate, dialipetale, cu androceu și gineceu polimer. Cuprinde ordinele: Saxifragales, Sarraceniales, Rosales, Fabales, Myrtales, Elaeagnales, Rutales, Sapindales, Geraniales, Celastrales, Rhamnales, Euphorbiales, Santalales, Cornales, Araliales, Rafflesiales. Cuprinde speciile lemnoase sau erbacee, cu flori pentamere, de obicei bisexuate, entomogame. Fructele sunt capsule, folicule sau bace. Plante
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
anthos" = floare). Caliciul este format din 5 sepale libere, dar la unele genuri (Fragaria, Potentilla, Geum) există la exterior 5 hipsofile care alcătuiesc epicaliciul (caliculul). Corola este alcătuită din 5 petale libere, însă, uneori, numărul acestora crește prin metamorfozarea staminelor. Androceul prezintă unul sau mai multe verticile de stamine, de tipul 5 sau în număr nedeterminat. Gineceul poate fi policarpelar apocarp (în raport cu numărul petalelor sau multiplul lor), uneori putînd fi redus la o singură carpelă; totodată este 1-5 locular, cu 1
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
concav, gineceul fiind format din 5(2) carpele libere, care la maturitate concresc cu receptaculul și formeazâ fructul fals, baciform numit poamă. Genul Malus cuprinde numeroase specii răspîndite în emisfera nordică. Au flori mari, grupate în corimbe, cu antere galbene. Androceul este format din 15-50 stamine, iar gineceul din 5 carpele libere, însă stilele sunt unite la bază. Fructul are atît cavitate caliceară, cât și pedicelară și nu conține sclereide. M. sylvestris (L.) Mill. (măr pădureț) este întîlnit sporadic prin păduri
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
conține sclereide; Crataegus (păducel); Sorbus (scoruș); Chaenomeles (gutui japonez); Mespilus (moșmon) etc. - Subfamilia Prunoideae. Sunt arbori sau arbuști cu frunze simple și flori solitare sau grupate în inflorescențe. Receptaculul florii este concav, tubulos sau infundibuliform, nu participă la formarea fructului. Androceul este format din 20-30 stamine, iar gineceul este redus la o singură carpelă. Fructul este o drupă care prezintă: exocarpul subțire, pielos; mezocarpul cămos și zemos; endocarp pietros, sclerificat, închizînd în interior o sămînță. Genul Prunus este reprezentat prin numeroase
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și antigutos. Din această subfamilie mai fac parte genurile: Armeniaca (cais), Amygdalus (migdal), Padus (mălin). Este format din plante lemnoase sau erbacee, cu rădăcini ce fac simbioză cu bacterii fixatoare de azot atmosferic. Florile sunt de obicei zigomorfe, pentamere, cu androceu gamostemon sau dialistemon și cu gineceu monocarpelar, din care se formează fructul, numit păstaie (legumă), de diverse forme și mârimi. Există și specii cu staminele și carpelele numeroase și libere, cu flori actinomorfe, care se încadrează într-o familie mai
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
racemoase. Floarea are simetrie zigomorfă și prezintă o conformație specială: caliciul din 5 sepale unite (rar libere); corola din 5 petale inegale (una superioară, mare- vexil sau stindard; 2 laterale, egale- aripioare; 2 inferioare, concrescute, ce formează carena sau luntrița); androceul din 10 stamine (cu filamente libere sau unite în unul sau două mănunchiuri); gineceu unicarpelar, unilocular, cu una sau numeroase ovule. Polenizarea este, în general, entomofilă (rareori sunt cazuri de autogamie). Fructul este o păstaie (legumă) dehiscentă sau indehiscentă, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sunt cazuri de autogamie). Fructul este o păstaie (legumă) dehiscentă sau indehiscentă, cu semințe, variate ca formă și mărime. Conțin în structura lor biochimică numeroși alcaloizi: taninuri, saponine etc., motiv pentru care unele sunt toxice. Luând în considerare tipul de androceu, se poate face o grupare a genurilor din această familie în următoarele subfamilii: - Subfamilia Sophoroideae, cu androceu dialistemon (cele 10 stamine sunt libere). Genul Sophora cuprinde numeroase specii lemnoase sau erbacee, cultivate pentru valoarea lor ornamentală sau meliferă. Au frunze
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și mărime. Conțin în structura lor biochimică numeroși alcaloizi: taninuri, saponine etc., motiv pentru care unele sunt toxice. Luând în considerare tipul de androceu, se poate face o grupare a genurilor din această familie în următoarele subfamilii: - Subfamilia Sophoroideae, cu androceu dialistemon (cele 10 stamine sunt libere). Genul Sophora cuprinde numeroase specii lemnoase sau erbacee, cultivate pentru valoarea lor ornamentală sau meliferă. Au frunze imparipenat-compuse, florile sunt alb-gălbui, iar pe tulpini și pe ramuri nu au spini. S. japonica L. (salcâm
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
intervine în procesele "redox" din organism. Se recomandă în edeme cardiace, în insuficiență hepatică (reglează metabolismul glucidic), în oftalmologie (în retinopatia diabetică). Tot din această grupă face parte și Myraxylon balsamum (arborele de balsam), originar din Peru. - Subfamilia Genistoideae, cu androceu monodelf (cele 10 stamine sunt unite într-un singur mănunchi). Au flori galbene, grupate în raceme, iar păstăile sunt lineare. Părțile aeriene ale plantei conțin principii amare, cu efect depurativ și cu utilizări în medicina populară în tratamentul reumatismului, a
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
oleaginoasă și furajeră; Arachys hypogaea L. (alune de pământ), la care pedunculii florali se îndoaie după fecundare și intră în pământ, unde se formează o păstaie, cu 1-2 semințe bogate în ulei și foarte apreciate ca aliment. -Subfamilia Phaseoloideae, cu androceu diadelf (cu filamentele unite în două mănunchiuri: un filament liber și 9 unite). Aici sunt încadrate numeroase genuri și specii erbacee anuale și perene (rar arbori, arbuști sau subarbuști), cu frunze compuse din trei foleole sau penat-compuse și cu flori
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
se folosește cu succes în tratamentul arsurilor și în ginecologie. Este una dintre cele mai valoroase și cercetate plante medicinale pe plan mondial. Sunt plante lemnoase, cu sau fară țesuturi secretoare de latex. Au flori actinomorfe sau zigomorfe, heterochlamidee, cu androceu diplostemon, uneori haplostemon. Cele mai multe specii sunt răspândite în sudul Asiei, în Africa și Australia. Au frunze nestipelate, cu glande ce au uleiuri aromatice, vizibile prin transparență ca niște puncte. Florile sunt bisexuate (rar unisexuate), actinomorfe sau zigomorfe, grupate în inflorescențe
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și vermifuge, iar scoarța conține ulei volatil, fiind tonică și stimulentă. Crește în locuri însorite și în pădurile de cer și gîrniță. Citrus cuprinde 12 specii lemnoase cu frunze persistente (uneori cu un spin la bază). Florile sunt albe, cu androceu poliadelf. Fructul este o bacă mare, numită hesperidă (partea comestibilă provine din peretele intern al carpelei, care se transformă în endocarp). C. sinensis L. (portocalul), C. reticulata Blanco (mandarinul), C. paradisi (L.) L. (grapefruit), C. limon Burm. f. (lămâiul) sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
bisexuale, actinomorfe sau zigomorfe, pentamere. Fructul schizocarp prezintă uneori adaptări pentru autodiseminare. Au frunze opuse (sau verticilate), simple, întregi, nestipelate. Flori actinomorfe, cu 5 sepale libere (sau concrescute la bază), persistente pe fruct. Corola are 5 petale libere, caduce, iar androceul este format din 5-10 (sau mai multe) stamine unite la bază într-un inel care are și glande nectarifere. Gineceul este alcătuit din 3-5 carpele concrescute, cu 5 loculi (fiecare avînd cîte două ovule anatrope). La fructificare fructul apare 10-locular
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
ordinele: Dilleniales, Theales, Violales, Capparales, Salicales, Begoniales, Cucurbitales, Malvales, Ericales, Ebenales, Primulales. Cuprinde plante erbacee sau subarbustive, cu caractere de primitivitate (au traheide scalariforme în xilem). Florile sunt mari, bisexuate și heterochlamidee, cu petale mari, care le dau valoare ornamentală. Androceul este format din stamine numeroase, cu disc nectarifer intrastaminal, iar carpelele sunt libere. Fructele sunt polifolicule semicărnoase, cu numeroase semințe prevăzute cu aril. În mod spontan, în Republica Moldova crește doar Paeonia peregrina (bujor străin) întîlnit prin tufișuri și luminișuri de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
1300 specii, mai ales tropicale. Frunzele sunt simple, întregi, opuse, nestipelate. În frunze sunt glande și canale cu uleiuri eterice vizibile în transparență. Florile sunt mari, actinomorfe, bisexuate, pe tipul 5, cu caliciul dialisepal sau gamosepal, iar corola este dialipetală. Androceul are stamine numeroase, libere sau unite în mănunchiuri (o parte transformate în staminodii). Gineceul are 3-5 carpele unite, uni- sau multilocular. Fructul este o capsulă septicidă, uneori bacă sau drupă, iar semințele nu au endosperm. Hypericum perforatum L. (sunătoare, pojarniță
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
în diverse habitate. Au frunze alterne, de obicei întregi, stipelate. Florile sunt bisexuate, zigomorfe (cu pinten), solitare sau în diverse inflorescențe. Petala anterioară se prelungește cu un pinten, în care pătrund cele două stamine inferioare, cu glande nectarifere la bază. Androceu format din 5 stamine, iar gineceul este tricarpelar, sincarp, cu numeroase ovule. inserate parietal. Stigmatul are diverse forme, cu adaptări la polenizarea entomofilă. Fructul este o capsulă valvicidă, uniloculară, cu numeroase semințe albuminate (au răspîndire mirmecoră). ; Viola odorata L. (toporași
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
frunzele sunt utilizate în industria parfumurilor. V. arvensis Murr. este o buruiană segetală, mai ales în culturile de cereale păioase. Plante erbacee sau subarbuști, cu frunze alterne și flori bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, heterochlamidee, cu număr variabil de piese florale. Androceul este dialistemon, iar gineceul sincarp, superior, cu placentație parietală. Ordinul cuprinde trei familii: Capparaceae, Resedaceae, Brassicaceae. Sunt plante anuale, bienale sau perene cu, cu rădăcini pivotante, iar frunzele nu au stipele și sunt dispuse altern sau verticilat. Florile sunt unite
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]