2,199 matches
-
serenade, spre tabieturile de oraș, știe să ducă bătrînul iarmaroc de nas. Îi prinde, carevasăzică, slăbiciunile. De fapt, Bucureștiul, acela din fragmentele de cronică pe care, în amintirea copilăriei din grozava Barieră a Vergului, îl însăilează Gheorghe Parusi și din anecdotele rumenite bine despre ospețe de cumetri și conițe pe bicicletă ale lui Dan C. Mihăilescu nu e un oraș impozant. E viu, e hîtru, cu glamour-ul lui cojit pe părți și are-o calitate: nu mișcă la fotograf. Ba e
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
puncte comune. Ai putea crede că sînt scrise de autori diferiți. În vreme ce teatrul lasă impresia că tinde să se ridice spre zonele înalte ale reflecției filozofice, proza se menține mereu la nivelul banalului, al întâmplărilor mărunte, în imediata vecinătate a anecdotei. Mai mult decît atît, forțînd puțin lucrurile se poate spune că teatrul lui Gabriel Diradurian ar putea fi încadrat foarte ușor la categoria proză, în vreme ce multe dintre prozele sale se întemeiază pe dialoguri care le-ar putea situa lejer în
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
lor. Apare astfel o poezie ce oferă imagini ,obiectivate", plăsmuite parcă fără voia și deplina înțelegere a autorului, precum un vis care nu se îndură a cristaliza în simbol, păstrîndu-se într-o enigmatică imanență. înregistrăm un soi de descripții sau anecdote în care detaliul nu se distinge de esențial, tîlcul nu se dezlipește de aparență: ,vedea, din spate, un copilaș încercînd să se suie pe ceva, pe un scaun sau pe pat: ridica mereu piciorul stîng, se sprijinea în genunchi, aluneca
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
restricția și asupra altcuiva în afară de mine! Ce-ai zice să iei comentariul admiratoarei tale, “hyacinth girl” și să-l arunci la coș? Sau crezi că “gunoiul” prin care imi tăvălește numele nu e o “scato-dejectie”?! Asta îmi aduce aminte de o anecdotă(aproximativ..). La unul din cursurile sale, Poincaré este întrebat de un student dacă preferă să fie tutuit. Răspunsul matematicianului: “Și vous voulez!” Oamenii cu scaun la cap evita să se plimbe prin parcurile pe unde mișuna vagabonzii. La fel cu
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
O somaliană sculptată, cu turban roz, superbă femeie, nevasta probabil, se scoală, spunînd : n-avem noroc...Si apoi pleacă amîndoi cu acel mers dezinvolt, legănat, al africanilor. Personaje desprinse din caravana Magilor din Biblie." Mai puțin din istoria, plină de anecdote și de fantastic, a băuturii originare din Abissinia va găsi cititorul în carte. În schimb, notații ca cea de sus, într-o succesiune care tinde plăcut către cronică a efemerului. A sta în cafenea, cu singura ocupație de a iscodi
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
bărbat frumos, cu ochi enigmatici de Don Juan, cu mustăcioară cochetă și părul ondulat, elegant pieptănat pe spate. Un dandy autentic, care știe să se sacrifice nu numai de dragul țării sau al iubitei, ci și de dragul unui poem, al unei anecdote sau al unui ac de cravată. Un romantic recitînd cu tulburătoare pasiune versuri comesenilor, prietenilor, femeilor frumoase fără a lăsa nici o clipă senzația desuetudinii. Profilul unei întregi generații de inși stilați, de cavaleri discreți și fără morgă, deloc scorțoși, bon
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
ori chiar ca o prefață a descoperirii, pe plan psihologic-medical, a subconștientului. Adepții clarității consacrate par a fi pierdut partida. "Obiectivismul" uzual se evaporă, extrovertirea e devalorizată: "În locul peisajului exterior și al descripției obiective, poezia modernă propune impresii spiritualizate; în locul anecdotei, momente sufletești ale duratei subiective; în locul sentimentelor gradate după normele procesive ale retoricii, stări morale discontinue". Procesul pare ireversibil, astfel cum au constatat "specialiști recunoscuți" precum Benedetto Croce (deoarece e invocat de criticul român, ne îngăduim a introduce un citat
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
aflată în discuție. Iată portretul mitic-amuzant pe care Anavi Ádám îl face lui Franyó Zoltán: Dacă stătea alături de personalități importante, își depășea natura sa egocentrică: plătea. Rezista și la băutură, știa să petreacă. La optzeci de ani dansa ceardaș, debita anecdote, amintiri - unele fanteziste. Prea mulți îl cunosc doar pe acest Franyó, cel înzestrat cu o necurmată fantezie și poftă de petrecere" (p. 324). Mitteleuropa periferiilor este un spațiu al nostalgiei după oamenii care au populat-o. Trăitor fiind în zone
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
adversarului, care afirmă că Dumnezeu e superstiție, că miracolele sunt trucuri, că a crede în îngeri înseamnă a fugi de realitate. Aidoma luptătorului, războinicul luminii își cunoaște propria forță uriașă: nu luptă niciodată cu cine nu merită onoarea luptei." O anecdotă zen pare a fi această imagine a mântuirii prin forța calmă, abstinența care ți-o dă o credință îndelung și trudnic ucenicită. Ea amintește însă, palid, și de acele povestiri franciscane, din celebrul Fioretti al lui san Francesco, indiciu al
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
e finalitatea luptei în și întru lumină a eroului civilizator, cel care înfăptuiește, cu acordul Demiurgului, ,,cerul nou" privit de vizionarul din Patmos. Dar idealul războinic al luminii e de fapt utopie și ficțiune - deconspiră epilogul acestui manual, alcătuit din anecdote moralizatoare: fata încântătoare, Șeherezada acestor tâlcuri, corespondenta Fatimei din Alchimistul, se îndepărtează, într-o mlădiere melodică, ca în poemul simfonic al lui Rimski-Korsakov, ,,spre luna care răsare". Moment de apogeu al ficțiunii asezonată cu ingredientele feeriei, apariția lunii - semnificantul astral
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
din Alchimistul, se îndepărtează, într-o mlădiere melodică, ca în poemul simfonic al lui Rimski-Korsakov, ,,spre luna care răsare". Moment de apogeu al ficțiunii asezonată cu ingredientele feeriei, apariția lunii - semnificantul astral al poeziei, nebuniei și mareelor subconștientului - ,,îneacă" morala anecdotelor în poveste. Dar, ce altceva este războinicul luminii, decât un mic prinț ,,instrumentat" marțial, un visător incurabil, plonjat veșnic în propria-i ficțiune. A califica acest text al lui Coelho drept metaforă postmodernă sau exercițiu stilistic baroc în care sunt
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
că are! - geniu (cel puțin în felul lui!). E fiul unui măcelar, sortit să tranșeze carnea, dar el a preferat să fondeze o "Măcelărie teatrală". Are studii de filosofie și stagii - relativ alienante - în publicitate. Practică un teatru discursiv (fără anecdotă, fără poveste), agresiv, provocator. Are un ton atît de personal (cinism demențial, furie comică, ură stenică), încît, după numai trei spectacole, te poți hazarda să spui că ai recunoaște, oricînd, "un Garcia". În ceea ce mă privește, ediția 2002 a fost
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
de propriul meu "personaj", prezentat în această carte în legătură cu bucătăria și, mai ales, cu o altă cultură. Toți se interesau cum am ajuns în Franța, cum m-am gîndit să scriu cartea, ce e România... Am vrut să citez această anecdotă, pentru că mi s-a părut destul de grăitoare. Mai ai și altele? Da, de pildă, între timp, am fost invitată la "Salon des livres gourmands". Este un salon anual, care se petrece la Périgueux, un fel de capitală a gastronomiei - franceze
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
că mulți dintre aceia care reiau povestea au în vizor un singur personaj: Dulea, omul care a fost principalul sabotor al dicționarului... Aura de personaj a marelui critic clujean este o certitudine. Comportamentul său la catedră, duritatea sa și alte anecdote de felul acesta nu ar fi fost de ajuns pentru condiția de personaj. Zaciu este printre cei care au incriminat plagiatul lui Eugen Barbu, o lovitură incredibilă aplicată "tătucului" Săptămînii. Bineînțeles că după aceea revista cu pricina a avut grijă
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
boieroaice, cele care au știut să-i joace pe bărbați pe degete. Nu marile pasiuni romantice inflamează imaginația adolescentei. Bîrfele de salon sînt mult mai pline de viață, mai reale. Aflăm povestea Mariei Roznovanu, eroina unor "aventuri de înaltă clasă", anecdote cu strămoși cartofori, "boieri educați, dar orientali pînă în vîrful unghiilor". Bîrfa capătă nuanțe pozitive, situație destul de rară în literatura română, este o primă formă de educație, de memorare a arborelui genealogic (bîrfa despre strămoși, o mnemotehnică). O bîrfă suculentă
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
numele lui Dumnezeu, atunci de ce declarați război Statelor Unite și nu Rusiei? - Fiindcă noi ne gîndim deja la ceea ce va fi după încheierea păcii. - Adică? - Mai bine să ne ocupe americanii, decît armata roșie!" Un diplomat maghiar mi-a povestit această anecdotă cînd, la începutul lui 1989, am mers pentru prima oară la Budapesta ca să investighez posibilitatea de a fonda acolo un institut de studii aprofundate, după modelul Colegiului Wissenschafts din Berlin. Ungurii știu să te flateze chiar atunci cînd te critică
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
prin sita sensibilității scriitorului, portrete și autoportret, legate între ele de probleme literare, de experiențele creației, de viața politică și socială. Fără să fie teoretician, Gala Galaction se lansează în observații, adesea exprimate printr-un joc de cuvinte, printr-o anecdotă, în strânsă comunicare, în stare să dezvăluie succesiunea generațiilor politice, să le transforme în investigații morale. Gala Galaction este atent la criteriul moral al generațiilor, de pe poziția, favorizată dar dificilă, a judecătorului dar și a stimulatorului ei. Lectura publicisticii lui
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
Al doilea, Arghezi. El sparge toate tiparele (clasice, romantice, simboliste, parnasiene, suprarealiste, puriste etc.), înlătură zăgazurile, lasă mareea poeziei să înainteze departe înlăuntrul uscatului. Nici o graniță nu mai separă la el poeticul de prozaic, frumosul de urît, lirismul înalt de anecdotă joasă, exuberanța simțurilor de reflexivitate, solemnul de ludic, tragicul de comic și de grotesc, gamele majore de cele minore. E contemporan cu cîțiva mari poeți, toți foarte originali: dar cei cîțiva acri de pămînt pe care Bacovia, Barbu sau Blaga
Nichita Stănescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14100_a_15425]
-
unde nu se întîmplă nimic și de unde, prin 1908, începe a trimite amicilor săi, actorii G. Ciprian și Gr. Mărculescu, mici compuneri umoristice tocmai bune de citit - întru amuzament - la Capșa. Cînd reușește, în sfîrșit, să se instaleze în capitală, anecdotele sale impregnaseră deja, cu stranietatea lor atît de specială, folclorul subțire, intelectualizat, al cafenelei bucureștene. Dar grefierul nu va deveni scriitor decît tîrziu, în 1922, cînd T. Arghezi îl publică mai cu de-a sila în Cugetul românesc, după ce îl
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
Trei viteji, pentru același personaj e preferat un alt nume "reprezentativ": Crăciun. Ceva mai tîrziu, la un alt ardelean - Ion Codru Drăgușanu (în Peregrinul transilvan).- numele tipic e totuși Ion (în forma Onea / Onia); acesta apare mai întîi într-o anecdotă prin care e ironizat graiul ardelenesc ("Noa, da de unde ii Oneo?") și apoi într-o tiradă a autorului: "De mii de ori am zis că e păcat să se pună românului tot numele de Ioane. Vezi că Ioane e văcariul
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
altă parte, ca un adaos din partea cititorului încântat și provocat de calitatea spectacolului pus în scena cărții prin citate și înlănțuirea lor de către un regizor avizat, care se vădește a fi Dorina Grăsoiu, reconstituind paginile marcate de ingenuitate, luciditate, agresivitate, anecdotă, violent fanatică sau numai informativă, a unui bun cunoscător, care știe ce și unde să caute, cum să judece, să justifice și să interpreteze, să chibzuiască și să dozeze, din perspectiva cercetătorului perfect informat asupra moravurilor, gusturilor, legăturilor, într-un
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
literare. În maniera-i speculativă cu bătaie poetică, Roland Barthes înfățișează "literalitatea" jurnalului (id est caracterul său de "operă de artă"), în următoarele patru atribute: poetic, cel care oglindește stilul (ideolectul) autorului, istoric, cel care livrează informația istorică sub aspectul anecdotei, utopic, cel care face din autor obiectul dorinței, amoros, cel care produce fraze frumoase... Dar același R. Barthes nu ezită a decreta "prostia egotistă" a autorilor de jurnal. Citînd această bosumflată reacție a foarte mobilului eseist, Livius Ciocârlie îi dă
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
de responsabilitate politică sporită. Matei Vișniec scrie acum despre Bosnia, forțele NATO și comunism, "alegoria" fiind localizată și individualizată atent. Postabsurdul se prelungește, însă, și în aceste piese prin câteva din "ingredientele" clasice marca Vișniec: alegoria transpusă în mici parabole, "anecdote" pline de poezie și istorii cu fond didactic, limbajul alienant ale cărui sensuri s-au diluat până la a nu mai spune decât extrem de puțin, denunțarea strădaniei utopiei și a finalității ei în crimă, motivul ușii etc. Dacă altădată Matei Vișniec
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
ceea ce el numește "obiect de biografie". Toate evocările împletite cu analize ale acestui câmp de-a dreptul magnetic de idei sunt mijloace de referință prin regăsiri concrete ale lui Eugen Simion asupra raportului dintre document și artă, dintre document și anecdotă, dintre ficțiune și proba documentară, până a ajunge la vocea încărcată de îndemnuri a lui G. Călinescu însuși, orientându-l pe mai tânărul său confrate în sistematizarea propriilor sale "strategii". Eugen Simion numără șase. Și toate șase confirmă și pun
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
o legislație potrivită în domeniu, mai mult, cele mai liberale măsuri au efecte dezastruoase. Trecute în custodia administrației locale, printr-o descentralizare solicitată de toată lumea, librăriile au ajuns la înțelegerea și la mila primarilor și consilierilor. "Circulă printre librari o anecdotă, se spune în finalul anchetei. Un primar răspunde unui bibliotecar care îi cere o sumă de bani ca să poată cumpăra cîteva volume nou apărute. Cînd localnicii vor termina de citit toate cărțile din bibliotecă, vei primi bani să cumperi altele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]