299 matches
-
SIMULAREA COMPUTERIZATĂ A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN Autor: DANIELA-ELENA APETREI (CRĂCIUN ) Coordonator: PROF. DR. ION POEATA Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie protetica și biomateriale Ruptură anevrismala apare atunci când tensiunea dezvoltată în peretele anevrismal depășește limită materialului. Studiile biomecanice și clinice au arătat că tensiunea din perete poate prezice riscul rupturii la fel de bine ca si rază sau diametrul anevrismului. Pentru a calcula tensiunea peretelui în
SIMULAREA COMPUTERIZATA A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN by DANIELA-ELENA APETREI (CRACIUN ) () [Corola-journal/Science/84128_a_85453]
-
A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN Autor: DANIELA-ELENA APETREI (CRĂCIUN ) Coordonator: PROF. DR. ION POEATA Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie protetica și biomateriale Ruptură anevrismala apare atunci când tensiunea dezvoltată în peretele anevrismal depășește limită materialului. Studiile biomecanice și clinice au arătat că tensiunea din perete poate prezice riscul rupturii la fel de bine ca si rază sau diametrul anevrismului. Pentru a calcula tensiunea peretelui în anevrismul intracranial ne trebuiesc trei tipuri principale
SIMULAREA COMPUTERIZATA A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN by DANIELA-ELENA APETREI (CRACIUN ) () [Corola-journal/Science/84128_a_85453]
-
Software. Geometria anevrismului poate fi vizualizata 3D și reda fidel morfologia arterei anchetate. Proprietățile de material ale peretelui vascular sunt preluate din literatura de specialitate folosind modele biomatematice validate anterior. Presiunea arterială sistolica este una din variabilele dominante asupra rupturii anevrismale. Aceasta este luată în valori minime, medii și maxime, ușor de obținut în timpul examenului clinic. Toate acestea sunt introduse într-un model de elemente finite pentru a fi analizată distribuția tensiunilor în anevrismul intracranian. Simularea computerizată a rupturii anevrismului intracranian
SIMULAREA COMPUTERIZATA A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN by DANIELA-ELENA APETREI (CRACIUN ) () [Corola-journal/Science/84128_a_85453]
-
fi implantat, cu anatomie favorabilă tratamentului endovascular (diametru peste 5 cm, diametru de 4 - 5 cm, dar care a crescut cu > 0,5 cm în ultimele 6 luni, diametru mai mare decât dublul calibrului aortei infrarenale, angulație mai mică a coletului anevrismal de 60°, diametru iliac > 7 mm sau care să permită introducerea unei teci de 19F, angulații ale arterelor iliace < 120°); ... i) pentru tratamentul prin tehnici transcateter: bolnavi cu stenoză aortică strânsă simptomatică, declarați inoperabili sau cu risc chirurgical mare, conform
NORME TEHNICE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253623]
-
și consemnate în registrul național, astfel încât să poată fi obținute aceste informații (de regulă, prin contact telefonic). ... ... ... II. PROTOCOL NAȚIONAL DE PRACTICĂ MEDICALĂ PRIVIND TRATAMENTUL ENDOVASCULAR AL HEMORAGIEI SUBARAHNOIDIENE DE CAUZĂ ANEVRISMALĂ Introducere Hemoragia subarahnoidiană (HSA) non-traumatică de cauză anevrismală este o afecțiune asociată cu o morbiditate importantă și o mortalitate foarte mare, estimată la aproximativ 50% din cazuri. Prognosticul pacienților cu HSA este semnificativ influențat de performanța sistemului medical și de experiența, dotarea și finanțarea centrului în care sunt
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
pacienților cu HSA este semnificativ influențat de performanța sistemului medical și de experiența, dotarea și finanțarea centrului în care sunt tratați. Prezentul protocol național de practică medicală este destinat managementului acut prin tratament endovascular al pacienților cu HSA de cauză anevrismală și include traseul pacientului începând cu etapa prespital, precum și măsurile de diagnostic și tratament de fază acută. HSA este o urgență majoră și de aceea pacienții cu suspiciune înaltă de HSA non - traumatică trebuie transportați în cel mai scurt
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
cu suspiciune înaltă de HSA non - traumatică trebuie transportați în cel mai scurt timp la un spital care poate efectua CT cerebral în urgență și care dispune de Secție de Neurochirurgie / Neurologie. 1. Etapa prespital Suspiciunea unei HSA de cauză anevrismală ar trebui ridicată atunci când este apelat serviciul 112 pentru: ● Cefalee severă instalată brusc, cea mai intensă din viață ("thunderclap headache"), care atinge un maxim de intensitate în 1-5 minute. care poate fi asociată cu: ● Alterarea stării de conștiență ● Redoare
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
3 săptămâni de la prima examinare. În cazul prezenței de anevrisme multiple, pentru identificarea anevrismului care a sângerat, se vor lua în considerare: localizarea principală a hemoragiei subarahnoidiene, dimensiunea și aspectul anevrismelor (prezența multiplelor dilatații ("blebs") și iregularități ale peretelui anevrismal). În cazul în care nu poate fi luată o decizie pe baza aspectului angiografic, efectuarea de secvențe IRM 3T - Vessel Wall Imaging (cu administrare de substanță de contrast) poate orienta în anumite cazuri asupra țintei terapeutice. În caz de incertitudine
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
examinarea pacientului și efectuarea investigațiilor imagistice, medicul neurochirurg / neurolog va confirma diagnosticul de HSA și va aprecia severitatea clinică și imagistică utilizând scala Hunt și Hess și scala tomografică Fisher modificată prevăzute în Anexa II.1 . ... ... 4. Managementul endovascular al HSA anevrismale Prezentul protocol național de practică medicală se referă strict la măsurile terapeutice endovasculare ce pot fi aplicate în cadrul AP - AVCAc pacienților cu HSA anevrismală atât pentru prevenirea resângerării, cât și pentru tratamentul vasospasmului și prevenirea ischemiei cerebrale tardive. În
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
Hess și scala tomografică Fisher modificată prevăzute în Anexa II.1 . ... ... 4. Managementul endovascular al HSA anevrismale Prezentul protocol național de practică medicală se referă strict la măsurile terapeutice endovasculare ce pot fi aplicate în cadrul AP - AVCAc pacienților cu HSA anevrismală atât pentru prevenirea resângerării, cât și pentru tratamentul vasospasmului și prevenirea ischemiei cerebrale tardive. În cadrul AP - AVCAc pot beneficia de tratament pacienții cu HSA anevrismală într-un interval de până la 21 de zile de la stabilirea diagnosticului de
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
măsurile terapeutice endovasculare ce pot fi aplicate în cadrul AP - AVCAc pacienților cu HSA anevrismală atât pentru prevenirea resângerării, cât și pentru tratamentul vasospasmului și prevenirea ischemiei cerebrale tardive. În cadrul AP - AVCAc pot beneficia de tratament pacienții cu HSA anevrismală într-un interval de până la 21 de zile de la stabilirea diagnosticului de HSA, întrucât unele dispozitive de tratament endovascular nu pot fi întotdeauna disponibile în urgență. 4.1. Prevenirea resângerării 4.1.1. Securizarea anevrismului Securizarea sacului anevrismal reprezintă singura metodă
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
pacienții cu HSA anevrismală într-un interval de până la 21 de zile de la stabilirea diagnosticului de HSA, întrucât unele dispozitive de tratament endovascular nu pot fi întotdeauna disponibile în urgență. 4.1. Prevenirea resângerării 4.1.1. Securizarea anevrismului Securizarea sacului anevrismal reprezintă singura metodă eficientă de prevenire a resângerării și ameliorare a prognosticului. Alegerea metodei optime de tratament (endovascular sau microneurochirurgical) se va face în echipă multidisciplinară, după analizarea cazului de către medicul neurochirurg/ neurolog și medicul cu competență în neuroradiologie
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
la prezentare), care în urma măsurilor terapeutice multidisciplinare inițiale (ATI/ Neurochirurgie/ Neurologie - drenaj ventricular, craniectomie decompresivă, etc.) nu își ameliorează starea clinică în decurs de 24 de ore, se poate lua în considerare tratamentul conservator și temporizarea procedurii de securizare anevrismală. Decizia va fi luată în echipă multidisciplinară: medic neurointervenționist, medic neurochirurg, medic ATI, medic neurolog. În cazul în care indicațiile de tratament neurochirurgical sau endovascular au șanse egale de reușită se preferă tratamentul endovascular. Datele din literatura de specialitate arată
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
neurochirurgical sau endovascular au șanse egale de reușită se preferă tratamentul endovascular. Datele din literatura de specialitate arată că rezultatele cele mai bune se obțin dacă anevrismul se securizează în primele 24 de ore de la debutul simptomatologiei. Întârzierea securizării anevrismale până la 7 - 10 zile de la debutul HSA nu este recomandată din cauza riscului mare de resângerare în acest interval de timp. În practica clinică pot interveni variații față de aceste recomandări, generate de indisponibilitatea în urgență a materialelor
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
preferințele operatorului; administrarea se poate face intravenos sau intraarterial pe cateter (2500 UI/1L ser fiziologic) iar eficiența anticoagulării poate fi verificată pe dispozitive de tip point- of-care care măsoară timpul de coagulare activat (ACT). În funcție de anatomia vasculară și anevrismală, pot fi utilizate ca tehnici endovasculare: coiling-ul simplu, coiling-ul asistat de balon, implantarea de dispozitive de diversie de flux endosaculare, diversia de flux, coiling asistat de stent. Dacă ocluzia completă a sacului anevrismal nu poate fi realizată în
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
funcție de anatomia vasculară și anevrismală, pot fi utilizate ca tehnici endovasculare: coiling-ul simplu, coiling-ul asistat de balon, implantarea de dispozitive de diversie de flux endosaculare, diversia de flux, coiling asistat de stent. Dacă ocluzia completă a sacului anevrismal nu poate fi realizată în condiții de siguranță din punct de vedere tehnic, este acceptabilă o ocluzie parțială cu scopul de a securiza "bleb"-ul responsabil pentru ruptură. În aceste cazuri, se recomandă ca reintervenția pentru securizarea completă a anevrismului
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
cu protocoalele locale ale centrelor de tratament endovascular ... Prezentul protocol național de practică medicală este destinat managementului endovascular în centrele cu competență în tratarea endovasculară a anevrismelor cerebrale incluse în AP - AVCAc și face referire strict la pacienții cu HSA anevrismală acută. Acești pacienți pot beneficia de proceduri endovasculare în cadrul AP - AVCAc în primele 21 de zile de la confirmarea diagnosticului de HSA. Prezentul protocol național de practică medicală nu include toate recomandările necesare managementului unui pacient cu HSA, recomandări
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
efectua tromboliză i.v. Spre exemplu, se poate lua în considerare revascularizarea farmacologică dacă a trecut un interval lung (> 6 luni) de la momentul hemoragiei cerebrale, mai ales dacă a existat o cauză subiacentă clară (traumatism cerebral, hemoragie subarahnoidiană cu securizare anevrismală ulterioară sau hemoragia a fost determinată de un tratament antitrombotic specificat) 2 În cazuri selecționate, intervalul de contraindicație absolută poate fi redus la o lună, de exemplu - infarcte cerebrale de mici dimensiuni, recuperare neurologică bună 3 Dacă pacientul nu urma
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
efectua tromboliză i.a. Spre exemplu, se poate lua în considerare tromboliza i.a. dacă a trecut un interval lung (> 6 luni) de la momentul hemoragiei cerebrale, mai ales dacă a existat o cauză subiacentă clară (traumatism cerebral, hemoragie subarahnoidiană cu securizare anevrismală ulterioară sau hemoragia a fost determinată de un tratament antitrombotic specificat) **) În cazul tratamentului anterior cu Dabigatran - tromboliza i.a. poate fi luată în considerare după antagonizarea efectului anticoagulant cu Idarucizumab. În cazul tratamentului anterior cu inhibitori de factor Xa -tromboliză
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
în scop diagnostic și/sau terapeutic - angiografie cerebrală și/sau tehnici intervenționale de tratament. Natura și scopul intervenției, metodele alternative de diagnostic și tratament, și riscurile implicate mi-au fost explicate. Sunt pe deplin conștient de amploarea explorărilor invazive (angiografie cerebrală, embolizare anevrismală prin tehnica de coiling, coiling cu balon sau stent, embolizare cu dispozitive intrasaculare, embolizare cu dispozitive de tip flow-diverter), de riscurile și complicațiile intraoperatorii posibile. Am fost informat de riscul general cumulat al procedurii diagnostice (infarct miocardic, accident vascular cerebral
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
înlocuirea crosei aortice, înlocuirea aortei descendente toracice, cura chirurgicală a anevrismelor toracoabdominale cu circulație extracorporeală, cura chirurgicală a anevrismelor toracoabdominale cu asistare circulatorie parțială, cura chirurgicală a anevrismelor aortei abdominale intrarenale; ... 7. tratamentul chirurgical al bolilor arteriale periferice obstructive și anevrismale: cura chirurgicală a bolii ocluzive aortoiliace (sdl. Leriche) prin by-pass aortobifemural sau endarterectomie aortoiliacă, cura chirurgicală a bolii ocluzive infrainghinale prin by-pass femuropopliteu și femurogambier cu grefon safen, cura chirurgicală a anevrismelor arteriale periferice (axilare, femurale, poplitee); ... 8. revascularizări chirurgicale
REGULAMENT din 29 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298134]
-
în carotida comună pentru sindromul de furt suclavicular, cura chirurgicală a sindromului de arc aortic; ... 14. intervenții complexe de extirpare a tumorii renale cu tromb neoplazic extins cavocardiac, sub circulație extracorporeală; ... 15. tratamentul chirurgical al bolilor arteriale periferice obstructive și anevrismale: cura chirurgicală a bolii ocluzive aortoiliace (sdl. Leriche) prin by-pass aortobifemural sau endarterectomie aortoiliacă, cura chirurgicală a bolii ocluzive infrainghinale prin by-pass femuropopliteu și femurogambier cu grefon safen, cura chirurgicală a anevrismelor arteriale periferice (axilare, femurale, poplitee); ... 16. implantarea transcateter
REGULAMENT din 29 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298134]
-
carotide, la femeile tinere, de rasă albă. Din punct de vedere anatomo-patologic, în funcție de localizarea predominantă a displaziei în peretele arterial, se definesc trei tipuri de fibrodisplazie: intimală, medială (60%) și periadventicială. în displazia mediei, zonele de stenoză alternează cu dilatații anevrismale (aspect de „colier de perle” la angiografie). Leziunile se pot complica cu disecția mediei sau cu anevrisme și în aproximativ un sfert din cazuri leziunile pot fi bilaterale. Alte cauze (rarisime) de stenoză de arteră renală sunt: boala Takayashu, coarctația
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
este adesea unilaterală, localizată în treimea medie și distală a arterei, și mai rar în porțiunea proximală a arterei. În contrast leziunile stenozante aterosclerotice sunt asociate invariabil cu ateromatoză aortică (26). Evoluția progresivă este însoțită de complicații precum tromboză, dilatații anevrismale sau disecția arterei renale, leziuni prezente în mai mult de o treime din cazuri. Pierderea masei renale (mai mult de 0,5 cm din diametru bipolar al rinichiului) poate fi identificată în două treimi din cazuri. Ocluzia arterială unilaterală determină
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Acest defect este frecvent întâlnit, fiind identificat în 8% din malformațiile congenitale de cord și la 0,2% din adulții hipertensivi (66). Coarctația poate fi localizată sau difuză și se poate asocia cu bicuspidie aortică, în 50-80% din cazuri, dilatație anevrismală a aortei pre sau poststenotic sau anevrisme cerebrale, identificate la 10% din subiecții cu această malformație și asociate cu risc de hemoragie intracraniană (67, 68, 69, 70, 71). Dacă nu se asociază și cu alte malformații (cu excepția bicuspidiei aortice), leziunea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]