53 matches
-
necesară, ci și o probă de atașament, în tradiția istoriografiei transilvane, pentru istoria locală (Oradea, în speță, unde trăiește Ioan Tepelea) și istoria națională. Dezagregarea imperiului austro-ungar, si venirea la putere a social-democraților și comuniștilor, au coincis cu disperate accese anexioniste ale regimului comunist de la Budapesta față de Transilvania și nu numai; somata de Antanta, amenințată de haosul economic și social intern, proaspătă republică sovieto-ungară, face valuri nu numai de internaționalizare a revoluției, ci și de redobândire a teritoriilor de pe vremea imperiului
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
Maniu nu e de acord, motivînd că generalul a promis alianța țării cu Axa și el (Maniu) e convins că aceasta va pierde războiul. La 8 noiembrie 1940 Maniu citește Biroului PNȚ un document-memoriu către Antonescu, în care dezvăluie planurile anexioniste ale economiștilor germani. A doua zi memoriul, aprobat, e expediat adresantului. Nici un răspuns nu a parvenit. La 21 noiembrie 1940 Biroul PNȚ a fost prevenit de iminenta vizită a lui Antonescu la Berlin, unde va semna aderarea României la Axă
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
opinia principelui (din martie 1881 rege) Carol I, au hotărît ca, pe plan extern, România, după raptul teritorial din 1878 cînd ni s-a răpit Basarabia, să-și caute alți aliați protectori, care să pună țara la adăpost de tendințele anexioniste ale Rusiei țariste. Și cum Franța, după moartea, în 1873, a lui Napoleon al III-lea ne abandonase, singurii aliați europeni, puternici și posibili, erau Germania și chiar Austro-Ungaria, cu tot contenciosul transilvan. S-a întîmplat că același punct de
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
greu să le expun în câteva rânduri. în rezumat însă: toată lumea, mai cu seamă populația de jos care suferea groaznic, e sătulă de războiu. Contele Czernin, pentru tendințele lui pacifiste, era extrem de iubit de populație, care era foarte agitată împotriva "anexioniștilor germani". în genere sunt mari nemulțumiri, mai cu seamă în Ungaria, împotriva așa zisului "deopotrivă german" grevele care au avut loc, însă din cauza disciplinei lor caracteristice nu cred să aibă vreo influență asupra războiului mai ales că de câte ori situația militară
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
E iarăși surprinzător să-l vedem pe dl Brezianu invocînd ,,voința națională și populară" în momentul 1918-1920, amintindu-ne de limba de lemn din trecut, și asta doar ca să combată o idee ce nu există la Judt și anume caracterul anexionist al formării României Mari. ,,Și, în sfîrșit, este oare critica lui acidă în același timp și una constructivă?", se întreabă dl Brezianu, într-o limbă de lemn de dată ceva mai recentă. Și la fel cu dl Iorgulescu, nici d-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
Călinescu (mai cu seamă cel din A citi, a reciti). Intimitatea - și, decurgând din ea, corporalitatea - se află, în strategia implicită a Simonei Sora, nu numai într-o notabilă dinamică, ci și într-o continuă expansiune. Dar, deși această tendință anexionistă operează de multe ori cu sateliți provizorii, câțiva autori par să fie, totuși, pietre de hotar în demersul Simonei Sora. Unuia dintre ei, sociologului Anthony Giddens, îi aparține de altminteri, și matricea de definiție, insinuată în carte, pentru atât de
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
a fi reglat pe cale diplomatică acordul prin care Butamatari, dezarmând comandoul și punând stăpânire pe manuscrisul lui Flannery, garantează restituirea acestuia autorului, cerând în schimb ca el să scrie un roman dinastic, justificând încoronarea imperială a liderului și tendințele Iui anexioniste asupra teritoriilor învecinate. „Cel care a propus formula acordului și a condus tratativele am fost eu. Din momentul când m-am prezentat ca reprezentant al agenției «Mercur și Muzele», specializată în exploatarea publicitară a operelor literare și filozofice, situația a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Dar statutul special, de țări tributoare, a prezentat și avantaje evidente. Țările Române și-au păstrat, cu toate ciuntirile teritoriale, autonomia. De altfel, principatul Transilvaniei nu a beneficiat de acest statut decât sub dominația otomană. Suzeranitatea otomană a împiedicat tendințele anexioniste ale regatelor Ungariei și Poloniei și, mai târziu, cel puțin în parte, ale imperiilor habsburgic și țarist. Această suzeranitate a asigurat, de asemenea, în afara unor momente de conflict deschis, puține la număr și limitate în timp, lungi perioade de pace
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
a clarificat perspectiva, "marginalitate" cu care a fost nevoit a se lupta fără pauză. Ele alcătuiesc fișele prețioase ale unei diferențieri în cadrul timpului ingrat care-i jugula cuvîntul. Constituie o instanță de judecată, străină atît de tabelele euforice ale oficialității anexioniste și corupătoare, cît și de punctul de vedere nu o dată convențional, "adus din condei", dintr-un condei excesiv de generos, al criticii zise liberale. Reprezentînd o dovadă a unui spirit critic intestin în decursul "epocii de aur", le-a fost dat
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
un alt spațiu real, pe atât de perfect, de atent și bine organizat, pe cât de aleatoriu și confuz“ este primul. Foucault invocă exemple concrete pentru fiecare tip de heterotopie: „bordelul“, respectiv „unele colonii“. Așa cum decurge din logica expunerii simptomatice, impulsul anexionist se menține în formă alterată și în structura de suprafață a mentalului - „infectat“ cu sistemul imunității specifice imaginarului simbolic - și care urmărește să își genereze, cu orice preț, șeptelul de Ego-uri („bestiarul imaginar“) social-culturale. Spre deosebire de stratocidul politic (nimicirea sau anihilarea
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
se referă la manualele de istorie. Acestea reușesc să mențină o delicată linie de mijloc în multe chestiuni spinoase. De exemplu, în problema minorităților istorice. Ne este amintită teoria roesleriană, precizându-se că a fost redactată pentru a justifica pretențiile anexioniste ale Ungariei, dar manualul nu se lansează într-o dezbatere înveninată. Minoritățile nu sunt prezentate nici sub o lumină îndulcită, cu un portret imaculat, dar nici ca lifte păgâne. Se păstrează un echilibru, suspendându-se dezbaterea pe un timp când
Pleacă latina, dispare o oră de română, intră multiculturalismul la clasa a VI-a. Legea ideologizării învățământului () [Corola-blog/BlogPost/338329_a_339658]
-
adevărat individualizat sub aspectul strategic și al statutului lor juridico-politic particular, topit într-o largă viziune antiotomană, de avans în sud-estul continentului în numele „slobozeniei” și al ortodoxismului. Constatările privitoare la Rusia pot fi extinse și asupra Austriei, animată de idei anexioniste de esență feudală. Termenii preferați erau cei de națiune greacă, pentru popoarele ortodoxe din Imperiul Otoman, și de națiune iliră, pentru ortodocșii din Imperiul Habsburgic. S-a spus că, prin pacea de la Utrecht (1713), englezii au impus modificarea dreptului public
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de forțe. Aceasta nu putea însă împiedica autoritățile politice și militare țariste, nu numai să sprijine, ci chiar să dirijeze tendințele de „alipire”. Aceste tendințe, cereri exprese chiar, înfățișate ca venind din partea „locuitorilor” Moldovei și Munteniei, dispensau Petersburgul de învinuiri anexioniste și ridicau prețul concesiilor sale, inevitabile în negocierile care au însoțit războiul. Atunci când, în septembrie 1769, generalul Elempt a intrat în Iași, Ecaterina a II-a i-a scris lui Bibikov: „Iașii au fost luați [...]. Noua Kneaghină moldoveancă vă salută
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dacă avantajele materiale de care fiecare partid în fiecare țară beneficiază prin ajungerea sa la putere se pot numi jafuri; un lucru însă trebuie să-l tăgăduim cu hotărîre: că tocmai acest partid ar fi legat de înscăunarea Principelui planuri anexioniste îndreptate împotriva Austriei. Un popor este o unitate psihologică dată, un subiect cu o conștiință de sine unitară, oricât de împărțit ar fi din punct de vedere statal. Această conștiință de sine își are conținutul său spiritual: limba, literatura, obiceiurile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
părți din continentul european și având În granițele lor milioane de români. Acesta era și motivul pentru care dinastia străină nu trebuia să aparțină uneia din casele domnitoare ale imperiilor limitrofe. Erau evitate, În acest fel, mai vechile lor tendințe anexioniste. În aceste condiții, cea mai bună soluție a părut să fie Înscăunarea unui domnitor care, funcționând pe principiul „regele domnește, dar nu guvernează”, să exercite prin prerogativele acordate și prestigiul personal o influență pozitivă asupra mediului politic, să mențină stabilitatea
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
sentimente foarte naționaliste. Oameni muncitori, deosebit de dotați pentru comerț, acești români din Macedonia, pentru a lupta contra propagandei făcute de statele balcanice, căutau ajutor dincolo de Dunăre, la București. Guvernele române, care spre deosebire de statele vecine Turciei, nu erau animate de pofte anexioniste, considerau ca pe o datorie de solidaritate de rasă să se intereseze oficial de soarta acestor români de departe. Iar această problemă ne oferea În plus un motiv legitim de intervenții diplomatice, o platformă utilă de politică externă, dezinteresată de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Întreaga strategie de securitate națională este schițată și concentrată asupra respingerii unui eventual atac din partea fostului aliat - Rusia - care să aducă atingere supraviețuirii sau integrității teritoriale a României. Mai mult, România adoptă o postură militară ofensivă În vederea atingerii intereselor sale anexioniste, construindu-și și organizându-și armata de așa natură Încât să poată participa la cucerirea obiectivelor militare ce rezultau din obiectivele strategice ale politicii de securitate naționale. Decizia României de a denunța alianța secretă cu Puterile Centrale În 1914 și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
vizită la București a Președintelui Vladimir Voronin, la Strasbourg, la o reuniune ministerială a Consiliului Europei, ministrul justiției de la Chișinău, Morei, s-a lansat într-o salvă de invective la adresa României, acuzând guvernul de la București de tendințe imperialiste, de dorințe anexioniste, de subminare a independenței și suveranității tânărului stat Republica Moldova, folosind formule și expresii din arsenalul ideologic al fostului partid comunist (bolșevic) al fostei Republici Socialiste Sovietice Autonome Moldovenești, de până în 1941! Conducerea României a reacționat prompt, respingând ca nefondate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să ne gândim bine, nici orașul nu se poate lăuda că nu e un mediu explorat până la sațietate. Având undeva în adâncurile ei tendința de a se constitui într-o lume închisă, capabilă să se dispenseze de mișcarea turbulentă și anexionistă a orașelor, țărănimea a putut, în această încercare a ei disperată, să creeze valori morale și spirituale care au fost apoi preluate de întregul popor. În zilele noastre studierea prin artă a umanului nu mai are înainte nici un fel de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
acorduri, pe care se sprijinea securitatea țării. Prinsă între Germania și Uniunea Sovietică, România nu mai avea nici o posibilitate de manevră diplomatică în menținerea integrității teritoriale, în condițiile în care și Ungaria, și Bulgaria își manifestau tot mai insistent pretențiile anexioniste. Cele două mari puteri, una nazistă și alta comunistă, își dădeau mâna pentru sfâșierea României. Pactul de la 23 august 1939 a ridicat U.R.S.S. la nivelul de putere continentală, trecându-se imediat la atacarea Poloniei, atât de la vest, cât și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lansa spre spectacolele de strip-tease permanent din Pigalle și strada Berri. Dacă, Împreună cu Tina, Îi dăruiam ceva tatei, era un simulacru al ortodoxiei lui. El hotăra că Îi semănam. Privirea acestui om aruncată asupra cuplului nostru era aceea a unui anexionist. Voia ca eu să știu la fel ca el - ba mai mult Încă: decreta că știam - că nu e de ajuns o Întreagă viață pentru a descoperi o singură ființă. Trebuia oare să ne purtăm În căsătorie precum Cézanne În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Tristan Tzara și a lui Marcel Iancu la Zürich), iar abstracționismul constructivist european își avea un precursor în Constantin Brâncuși. Tot Contimporanul semnalase - prin același Vinea — precursoratul „paginilor bizare” ale lui Urmuz. Bilanțul revistei ilustrează, pe de altă parte, atitudinea „anexionistă” a Contimporanului față de revistele avangardiste mai tinere (75 HP, Punct, Integral), dar mai ales față de adversara unu, minimalizată prin calificativul lapidar „de prozelitism”. Înainte-mergător și portdrapel al artei noi, Contimporanul se prezintă și drept principalul promotor al acesteia în rîndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de dezintegrat decât atomul, ne este confirmată și de cele câteva "idei fixe" ("seriozitatea eticistă"? de care vorbea M. P. încă din 1971). Urmărite până-n pânzele albe, sunt penalizate unele ieșiri în decor brebaniene de sorginte naționalistă, o seamă de exagerări "anexioniste" semnate de Marin Mincu ("Celan, poet de limbă română?"), fanambulești revizuiri ale istoriei emise de Ion Buduca, fie că vine vorba de romanul lui George Cușnarencu ("Trandafirul tăcerii depline"), de M. Cărtărescu (22 pagini de analiză), de "Ziua și noaptea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ea hotărâtă pe aceste drum o dată cu venirea la conducerea țării, în iulie 1876, a guvernului liberal, condus de Ion C. Brătianu. Stat mic, lipsit de industrie mare și deci fără industrie de armament, România înconjurată de mari imperii cu interese anexioniste, divergente, în permanentă concurență pentru întâietate în zona Dunării de Jos, nu putea aborda singură și dezarmată lupta cu dușmanul secular încă puternic. Cooperarea numai cu popoarele balcanice, aflate într-o situație, militară, economică și politică mai grea decât a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ea hotărâtă pe aceste drum o dată cu venirea la conducerea țării, în iulie 1876, a guvernului liberal, condus de Ion C. Brătianu. Stat mic, lipsit de industrie mare și deci fără industrie de armament, România înconjurată de mari imperii cu interese anexioniste, divergente, în permanentă concurență pentru întâietate în zona Dunării de Jos, nu putea aborda singură și dezarmată lupta cu dușmanul secular încă puternic. Cooperarea numai cu popoarele balcanice, aflate într-o situație, militară, economică și politică mai grea decât a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]