48 matches
-
să nu aibă. Uite aici. Primul zapis care vorbește de poslușnici ai mănăstirii este cel din 8 feb. 1601 (7109) al lui Irimia Moghila „Ca să aibă mănăstire Aron Vodă 6 liudi poslușnici și să nu fie supărați nici cu o angărie.” Urmează darul de 12 poslușnici al lui Stefăniță Lupu voievod din 12 dec. 1659 (7168). Vine apoi, la 18 dec 1661 (7170), Istratie Dabija Voievod: „Adică domniia mea m-am milostivit și am miluit svânta mănăstire ce să cheamă Aron
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de dări pentru „o sută de cai, iepi, și o sută cinzăci boi, vaci, nice un ban să nu dea pe aceste vite...Așijderea și o pivniță ce are mănăstire Cetățuie, aici în Iași încă să fie scutită de toate angăriile câte vor fi...Si iarăși, afară de poslușnicii...dați de la domniia mea...încă să mai aibă zece oameni poslușnici din oameni străini...Care oameni să fie scutiți de toate angăriile...Deci dar, toate aceste mai sus arătate cuprinzând pe an câtăva
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstire Cetățuie, aici în Iași încă să fie scutită de toate angăriile câte vor fi...Si iarăși, afară de poslușnicii...dați de la domniia mea...încă să mai aibă zece oameni poslușnici din oameni străini...Care oameni să fie scutiți de toate angăriile...Deci dar, toate aceste mai sus arătate cuprinzând pe an câtăva somă de bani, am orânduit...pe rugătoriul nostru Neofit egumănul întâi să tocmască zidiul și apoi casă, chilii, orice va fi trebuința mănăstirii.” - Am mai aflat, mărite Spirit, că
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de untdelemn pe lună, fapt confirmat de Constantin Nicolae Mavrocordat la 12 iulie 1733 (7241). - Mănăstirea Golia s-a bucurat și de scutiri de dări acordate de voievozi în repetate rânduri. Apoi i s-au dat poslușnici scutiți „de toate angăriile". - Spuneam noi la început că mănăstirea Golia a fost ca un fel de fortăreață. Uite colea dovada. Acolo se adăposteau în vremi de restriște și boierii cu lucrurile cele mai de preț pe care le aveau. La 16 iulie 1671
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Dancu „fiind o mănăstire foarte slabă, fără moșii, fără vinituri; având numai 10 pogoane de vii la Odobești...m-am milostivit și i-am iertat pogonăritul pe aceste vii.” Apoi, la 5 dec. 1734 (7243), scutește de toate dările și angăriile 12 oameni străini ai mănăstirii. - Si uite așa, scutind de dări o crâșmă, o pivniță cu băutură din Iași, procopseala mănăstirii sporea și nu mai era „foarte slabă, fără moșii, fără vinituri.” - Mărite Spirit, am în față un zapis al
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
va face și va ieși din vii, pe tot acel vin nici un ban vădrărit să nu plătească...Așijdere și pentru doao crâșme și doao trunchiuri ce va ave mănăstire Sfeti Spiridon aice în Iași...și de toate alte dări și angării, orice ar ieși pe alte crâșme aice în târgu, de toate să fie în pace și în scuteală.” - Să mai adăugăm, mărite Spirit, că în 1802, la 14 octombrie, a fost un mare cutremur, în urma căruia pereții bisericii au crăpat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
noastre de curând zidite, căreia i se zice Din Țarină, căreia i-am dat moșiile mai sus numite, Rânzești și Averești...” La 6 februarie 1601 Eremia Moghilă voievod dă dreptul Mănăstirii Aron Vodă să aibă șase poslușnici scutiți de toate angăriile. Despre pricina de judecată între călugării moldoveni și călugării greci și hotărârea lui Miron Barnovschi Moghila voievod din 30 iunie 1626, am vorbit pe când călcam pe moșia Nebuna (Hlincea). Referindu-se la arhitectura bisericii Aroneanu, Nicolae Iorga spune că aceasta
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
stabilirea lor aici, vor fi scutiți vreme de doi ani de dări și alte angherii. Antonie Ruset îi dădea permisiunea, în 1676, episcopului Sofronie să cheme „oameni străini de altă țară”, care vor fi scutiți de anumite dări („dabile și angăriele”). Condițiile grele de viață ale bulgarilor la sudul Dunării, sub ocupația otomană, în cursul secolului al XVII-lea, al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului al XIX-lea, au determinat emigrarea acestora spre nord. Unii s-au așezat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 18 aprilie 1632, emis la Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și tuturor târgoveților din Huși "să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) a dat poruncă dregătorilor mai sus-menționați să acorde scutiri mai multor meșteri ai Episcopiei de Huși (un cojocar, un măcelar, un cârciumar, un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deșertăm sacul... La 22 aprilie 1769 spune vodă: „Facem știre cu această carte... pentru un trunchi de tăiat carne ce va avea aicea în Iași cinstitul... chir Gavriil migtropolit...l-am iertat de camănă și de alte toate dările și angăriile... cu nimică supărat să nu fie”. Asta ar cam însemna că cinstitului mitropolit i s-a acordat dreptul la un câștig personal... Dacă am să spun că nu-i așa, atunci m-aș așeza de-a curmezișul adevărului. Și nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scrie: “Facem știre tuturor... pentru o pivniță cu băutură ce vor avea aici, în târgu Iași, preoții franciscani de la biserica ungurească... domniia mea încă le-am înnoit și le-am întărit pe acea pivniță ca să fie în pace de toate angăriile”. --Dar apar și dovezi ale neînțelegerilor dintre cele două biserici. Prima este legată chiar de pivnița catolicilor dinspre zidul Trei Sfetitelor. Cea despre care tocmai am vorbit. Așa se face că la 7268 întâlnim “O mărturie de la 4 mahali (hamali
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
știu că la 2 mai 1740 (7248) Grigorie Ghica voievod spune că “de acum înainte poslușnicii sfintei Mitropolii se vor afla într-aceste sate (satele Mitropoliei n.n) purure să fie păziți și odihniți... și nici odată cu nici un fel de angării... asupra lor să nu adaogă”. Apoi vodă se plângea că “Din întâmplările vremurilor ce au venit asupra acestui pământ, aflându-se sfânta Mitropolie foarte stricată din jaful oștilor moschicești, iarăși moschicești, și mai mult și din pricina strămutărei lui Antonie ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
apucat să silabisesc: „Io Grigorie Ghica voievod...Scrierm domnia mea la toți boiarii și la toți slujitorii... Facem știre tuturora pentru Ioniță curelar gospod, carele lucrează la cămara gospod... Iată că domnia mea...l-am iertat...de toate dările și angăriile, oricâte ar fi pă alții...nimărui nimic să nu dea, măcar orice greu ar fi pe țară sau pe breasla curelarilor, despre toate să aibă pace. Și tu vătafule de curelari, la nimic cu voi să nu-l amestecați. Așijderea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
eu, surprins de judecata bătrânului, pe care l-am bănuit că îmi citește gândurile. Încep apoi să depăn manuscrisele din fața mea cu și mai mare interes. Mă opresc asupra unuia, prin care Grigore Ghica voievod scutește de toate dările și angăriile patru școlari iezuiți din Iași. De fapt, la 15 noiembrie 1736 (7245), vodă îi scutește de toate dările pe părinții acestor școlari: „Facem știre cu această carte a domnii mele...pentru patru oameni streini ce vor ave iezoviții carei să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și ai să te duminrești.” Nu mă codesc deloc. Iau manuscrisul și găsesc: „Pentru Gheorghie cizmariul, carele fiind șezător aici și fiind meșter la Curte domnii mele, domnie mea m-am milostivit și l-am iertat de toate dările și angăriile, oricâte ar ieși pe breasla cizmarilor sau pe alții, acest om nimărui nimică să nu de, ...ce el să fie numai pentru treaba lucurlui Curții domniei mele.” Știi ce cred eu, părinte? „Dacă ai să-mi spui, negreșit am să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aud și eu ce mai spune vodă. Iau manuscrisul întins de călugăr și, după ce mă obișnuiesc cu scrisul diacului...încep să citesc: „O carte s-au scris pentru 12 ungureni sticlari, de la Bacău ca să fie scutiți de toate dările și angăriile. Numai...să aibă a da...pe an la domnie 500 de table de sticlă de ferestre și câte stecli de băut apă... Așijdere și alții cât de mulți oameni streini cu meșterșug ca acesta vor vini și s-ar așăza
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la dispoziție suma de 250 până la 300 lei. Pentru refacerea zidului de vest al incintei, prăbușit după anul 1717, nu se luaseră măsuri. La 20 martie 1739, Grigore al II-lea Ghica voievod scutește Mănăstirea Cetățuia de toate dările și angăriile, iar pe polușnicii acesteia de anumite dări în vederea adunării sumei necesare pentru refacerea zidului prăbușit și a chiliilor mănăstirii. El a observat că ,,ponorându-se dealul au căzut de câtăva vreme zidul”<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a scuti și o pivniță aice, în târgu Iași... de toate angăriili. Osăbitu, m-am milostivitu... pentru dzece liudi (oameni), și doi vieri (lucrători la vie), și un văcariu, și doi argați... să fie în pace de... toate dările și angăriile. Așijdere, am miluit sfânta m(ă)n(ă)stire ca să aibă a lua pe tot anul din vama ce mare câte cindzăci de lei noi pre an; ca să trimită egumenul de la Aron Vodă acești bani... la Halchi agiutoriu și milă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am miluit sfânta noastră mănăstire Hlincea cu 12 poslușnici, ca să fie pe lângă... mănăstire, pentru că... se află lângă Codru și de răul tălharilor nu pot trăi călugării acolo... și acești poslușnici să fie în pace de darea mare sau mică... și angării ce sunt pe alți săraci în țara aceasta... Întru-același timp... am închinat această... mănăstire, cu tot ce are, moșii și vii, prisăci și stupi, țigani și cu tot venitul, la sfânta mănăstire ce se numește Vrieanu de la Rumeli”... ― Din nou
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a noastră sfântă rugă, mănăstirea Hlincea,... cu-n sat întregu, anume satul Hlincea, și cu tot hotarul pre unde au ținut de vac,... și cu 15 poslușnici carii sântu împregiurul svintei mănăstiri”, pe care îi scutește de toate dările și angăriile. ― Uite, dragule, că am ajuns să cred zicala din vremi de mult apuse: “schimbarea domnilor, bucuria nebunilor”. ― De ce spui asta, părinte? ― Fiindcă, la 7 ianuarie 1662, “Evstratie Dabija v(oe)vod(a), B(o)jiiu m(i)lo)stiiu, g
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să strângă și să ia egumenul, care se va afla al acelei biserici,... care se socoate ca mănăstire, haraciurile domnești ale acelor două sate și celelalte drepturi, adică cele asupra oilor, stupilor porcilor, dijmele, gloabele pentru moarte de om, și angăriile domnești,... împreună cu morile închinate lor și cu celelalte averi, mișcătoare și nemișcătoare, și cu veniturile lor, și să fie supuse acestea toate,... preasfântului și patriarhicescului scaun al dumnezeiescului Mormânt al Domnului... nostru Iisus Hristos, de la Ierusalim,... și a se socoti
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pâinea”. Cu alte cuvinte, pentru transportul cerealelor mai sus arătate, de la Tecuci la Brețcul, aproximativ 125 km, s-a plătit 1 leu de kilă pe 9 km, un preț mult prea ridicat. La acest preț de cost mai trebuie adăugate „angăriile”, căci negustorii au mai plătit „înlesnitorilor trecerii pîinii”: 2.750 lei „omului gospod”, 2.050 lei la doi căpitani, 820 lei vameșului, „omului gospod” încă 1.190 lei pentru al doilea și al treilea transport, câte 1 400 lei primului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
paza țării și bunăstarea locuitorilor ei. Au fost desființate formațiunile militare și distruse mijloacele de apărare de la fruntarii și din interior. În schimb, documentele timpului respectiv relevă o apreciabilă sporire a numărului de slujitori destinați încasării dărilor și executării numeroaselor „angării” precum: globnici, deșugubinari, cămănari, bezmănari, cepari, olăcari, podvodari, conăcari etc.. Se poate înțelege ușor de ce nu mai aflăm acum în documente nume de locuitori cu atribuții ostășești, deși termenii iuzbașă, hânsar, pârcălab au continuat să fie folosiți, dar fără a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]