42 matches
-
credința printr-o gestică forțată (cruci ample, în autobuze, la trecerea prin dreptul unei biserici), alții continuă să creadă că orice discuție pe teme religioase ține de ceea ce înainte se numea “misticism dubios”. Pe acest fond, publicarea unei cărți de angelologie (Andrei Pleșu, Despre îngeri, Humanitas, 2003) devine un adevărat act de curaj. Căci pe lîngă riscul de a aborda un subiect atît de delicat, risc pe care și-l asumă angelologii de pretutindeni, apare, la noi, și problema destinatarului. Cui
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
misticism dubios”. Pe acest fond, publicarea unei cărți de angelologie (Andrei Pleșu, Despre îngeri, Humanitas, 2003) devine un adevărat act de curaj. Căci pe lîngă riscul de a aborda un subiect atît de delicat, risc pe care și-l asumă angelologii de pretutindeni, apare, la noi, și problema destinatarului. Cui se adresează așadar această carte ? O spune chiar autorul, într-un Cuvînt înainte în care sinceritatea absolută înlocuiește strategiile persuasive folosite de obicei în asemenea pagini. Cartea este scrisă pentru un
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
este un scriitor cu o acută conștiință a comunicării. Discursul său vine întotdeauna în întîmpinarea celuilalt, conține un dialog implicit. De data aceasta interlocutorul este prezent în text mai mult ca oricînd, căci prima parte a cărții reia cursurile de angelologie ținute de autor la Facultatea de Filozofie. Avantajul de a te adresa unui auditoriu concret este imens în cazul unui text “despre îngeri”, căci nu riști să-ți pierzi pe drum interlocutorii, le simți nedumeririle, posibila blazare, dar și interesul
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
în jurul unui magnet invizibil, polarizând atenția trecătorului grăbit. Așa s-a întâmplat, în ultimii ani, cu tratatul de „political incorrectness”, Omul recent, al lui H.-R. Patapievici, cu Ușa interzisă, jurnalul lui Gabriel Liiceanu, și cu Despre îngeri, eseul de angelologie al lui Andrei Pleșu. Sunt cărți-surpriză, care sfidează așteptările criticii și răstoarnă calculele specialiștilor în marketing. Treizeci de mii de exemplare din „poveștile cu îngeri” ale lui Pleșu?! E posibil așa ceva, într-o țară în care ideea de best-seller rătăcește
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
după ploaie, niciodată iarna. Este de remarcat că preotul se bucura de oarecare faimă și înainte de acest eveniment ceresc, fiind autor de cărți bisericești lucrate în tiparniță proprie pe cheltuiala sa și a donatorilor evlavioși. A scris câteva lucrări de angelologie creștină, tema sa de doctorat fiind "asupra inefabilei și tainicei ființe a îngerilor". Pe de altă parte, părintele Dumitru era un acuzator avizat al derapajelor eretice de tot soiul, mai ales al celor din texte zis filozofice, care derutează prin
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
plastice, arte decorative, arte foto-video, arte ale spectacolului, arta cuvântului, istorie și cultură. În paginile sale se regăsesc interviuri cu personalități ale lumii culturale. Preț: 49 000 lei. l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Tratat de angelologie Cartea este structurată în două părți. În prima, autorul trece în revistă rubricile mari ale vastului domeniu; partea a doua este analitică, deschide teme noi sau adâncește unele teme din prima parte. Cunoscutul teoretician demonstrează că îngerii, intermediari dintre Atotputernicul
Agenda2003-47-03-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281753_a_283082]
-
și nesupus și, uneori, extravagant (în stilul lui G. Călinescu). Din această atitudine rezultă, inevitabil, și câte un moment de superficialitate voioasa: "- Din doi fulgi de nea,/ imaculați,/ se poate obține/ foarte simplu/ un înger la eprubeta" (Mic tratat de angelologie) Însă, în marea majoritate a cazurilor, este vorba de un tragism care se transmite cititorului tocmai pentru că lipsește acea solemnitate tradițională care, din perspectiva sensibilității estetice de azi, face neverosimil sau chiar ridicol tragismul: "Lacrima dulce/ și sfântă/ lacrimă-turture/ lacrimă-strugure
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
opri asupra contribuției Domniei sale în domeniul literaturii patristice, exegezei biblice și teologiei. Scrierile sale aduc o contribuție importantă la descifrarea scrierilor sacre și oferă teologilor dogmaticieni și moraliști o serie de repere clare în aprofundarea teologiei trinitare, hristologiei, pneumatologiei, mariologiei, angelologiei și demonologiei. Traducerea Evangheliei după Matei (2009), în ediție bilingvă, include textul român și cel în greaca veche, oferind un amplu comentariu biblic privind variantele manuscrise existente, informații la nivel filologic, istoric, comentarii patristice, care ne oferă o deschidere exegetică
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
Julien. Nevăzuți. Am devenit moneda lor. în corpul nostru sunt imprimate amulete și simboluri drăcești care se vând cu tot cu suport. Astăzi trecem, de altfel, printr-un moment de inflație. E prea multă monedă în circulație. Finanțele ar trebui înlocuite prin angelologie. Nur Iulian stătu un minut în cumpănă, uitându se la el cu buzele tremurânde. — Domnu’ Gaspadin, vă iubesc, chemați repede poliția, că la ușă e o gașcă de albanezi... Dar Gaspadin se opri din perorare și-l privi fără să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
strict voluntară și altruistă, persoana care participă să intre în angrenajul acțiunii cu finalitate de grup strict voluntar și fără nici o motivație personală, asociată cu un interes particular? Discuția poate părea speculativă, de ordin terminologic, din seria celor de tip „angelologie”1. Nu este însă așa, întrucât tipul de motivație care trebuie stimulat pentru participarea comunitară este determinant pentru modul în care sunt structurate politicile DEVCOM, pentru organizarea acțiunilor comunitare. O simplă clasificare a motivațiilor de implicare în acțiunile de interes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ordine alfabetică înșelător cuminte. Parcurgând numele publicațiilor de la litera A, primul titlu care i-a atras atenția a fost Angelicuss. Cu naivitatea lui de cititor al revistelor sus-pomenite, Cronicarul și-a închipuit că e vorba de o serioasă publicație de angelologie, și numai dublă consoana finală i-a dat de gândit. Deschizând site-ul revistei, ce să vezi? Anunțuri gay și altele din zona cu pricina. Atomic. Poate o revistă de știință, s-a gândit Conicarul, si a deschis-o. Da
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7031_a_8356]
-
el verifică inconsistența metafizicii individului postmodern, neîncrezător în adevărul gnoseologic. Prin urmare, Hans caută sensurile în adevărul ficțiunii, implicându-se periculos în angrenajul hermeneutic de reelaborare a manuscrisului. Așa se explică de ce Hans, ca profesor de demonologie la Facultatea de Angelologie... nu insistă niciun moment pe problematica răului. Pentru el, răul descoperit în chiar adevărul istoriei recuperate va reface o dimensiune dispărută. De altfel, el își recunoaște sistematic metamorfoza interioară, în tot acest timp al rescrierii, prin vitalitatea ca produs al
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
ci clar celei comnene din secolul XII bizantin, descifrarea acestei „ciudățenii” făcând din cele patru monumente cele mai importante din întreaga Transilvanie și, prin semnificația lor, chiar din România, așa cum demonstrează Sorin Ullea, în cartea din 2001 Arhanghelul de la Ribița. Angelologie, estetică, istorie politică, dedicată acestor picturi. După cum se știe, epoca comnenă e cea mai valoroasă și originală din întreaga istorie a picturii bizantine pentru că a pus cel mai bine în valoare elementul specific gândirii bizantine: prin material la revelația imaterialului
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
ci clar celei comnene din secolul XII bizantin, descifrarea acestei „ciudățenii” făcând din cele patru monumente cele mai importante din întreaga Transilvanie și, prin semnificația lor, chiar din România, așa cum demonstrează Sorin Ullea, în cartea din 2001 Arhanghelul de la Ribița. Angelologie, estetică, istorie politică, dedicată acestor picturi. După cum se știe, epoca comnenă e cea mai valoroasă și originală din întreaga istorie a picturii bizantine pentru că a pus cel mai bine în valoare elementul specific gândirii bizantine: prin material la revelația imaterialului
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
în clipele și momentele lăsate și rămase libere de felurite tensiuni centrifugale, dar tocmai aceste detalii au făcut ca acest proiect să devină pentru autor o formă de supraviețuire intelectuală. În ceea ce privește structura, cartea are două părți: prima, o introducere în angelologie, care își propune să argumenteze cititorului rubricile semnificative ale domeniului. Este o selecție, prelucrată, a notelor de curs susținute de Andrei Pleșu, observându-se astfel tonul discursului didactic (marcat de oralitate și de anumite strategii divulgative și, să nu uităm
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
pentru a le sprecifica și a le adânci și, de ce nu, pentru a deschide teme noi (acum textul e mai puțin oral, mai analitic). Cu intenții relativ modeste, Andrei Pleșu nu ne livrează o nouă contribuție științifică, un tratat de angelologie sau un masiv tratat de doctorat, ci își propune ca tema dezbătută să devină un subiect plauzibil pentru cititorul contemporan, care, trebuie să recunoaștem este destul de sceptic în ceea ce privește esența teologică. Personal, consider că această carte nu se constituie sub nicio
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
propune ca tema dezbătută să devină un subiect plauzibil pentru cititorul contemporan, care, trebuie să recunoaștem este destul de sceptic în ceea ce privește esența teologică. Personal, consider că această carte nu se constituie sub nicio formă în canoanele specifice textelor biblice, ci redă angelologiei, așa cum opinează și Pleșu, demnitatea culturală și relieful existențial pe care cred că le merită. Aș spune eu că acest discurs eseistic (care pe alocuri este lipsit de pedanteria academică, ceea ce îi conferă și un grad înalt de reflexivitate) este
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
Este o ordine vie, flexibilă, care nu exclude misterul, iar sociologia cerului se instituie prin comprehensiunea proximității, sub forma începutului parcurgerii, convertirea vidului în interval dinamic, în drum. Prin extensie, putem compara capacitatea autorului de reprezentare și de exemplificare a angelologiei sau a unor elemente de celest cu talentul unui pictor care, prin culori meșteșugite, dă contur unor realități fără suport palpabil, acest aspect poate fi convertit și problemei reprezentabilității îngerilor (în același interval: materie - spirit, corp - suflet etc). Cu toate că pentru
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
la Albert cel Mare care a comentat întregul corpus și la Tommaso d’Aquino care a scris un comentariu la Numele divine și l-a citat în mod constant pe Dionisie ca pe o autoritate, împrumutând în întregime de la el angelologia. Trebuie apoi măcar să amintim pentru secolul al XV-lea contribuția lui Ioan Gerson care a scris un comentariu la Ierarhia cerească, descoperit într-o formă incompletă, sau a lui Dionisie Eremitul (mort în 1471), el însuși un mare scriitor mistic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la Albert cel Mare, care a comentat întregul corpus, și la Toma din Aquino, care a scris un comentariu la Numele divine și l-a citat în mod constant pe Dionisie ca pe o autoritate, împrumutînd în întregime de la el angelologia. Trebuie măcar să amintim, pentru secolul al XV-lea, contribuția lui Ioan Gerson, care a scris un comentariu la Ierarhia cerească, descoperit într-o formă incompletă, sau a lui Dionisie Eremitul (mort în 1471), el însuși un mare scriitor mistic, apoi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o veritabilă summa de ereziologie și de dogmatică, cuprinde cinci părți, din care primele patru prezintă un inventar cvasicomplet al doctrinelor eretice, în timp ce ultima, cea mai dezvoltată dintre toate, prezintă o expunere sistematică a doctrinei ortodoxe: Treimea (1‑3); creație, angelologie, antropologie (4, 9); providență (10); cristologie (11‑15); bunătatea și dreptatea lui Dumnezeu (16); unitatea celor două Testamente (17); botez (18); eshatologie (19‑23); etică (24‑29). Este vorba, așadar, de un veritabil „manual de dogmatică”, menit să ofere o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cuprindă, pe lângă Minima moralia, și un volum privind „problematica parcursului spiritual, a «căii»”. Cartea are o structură „în oglindă”, în cadrul căreia se îmbină speculația, specularul și spectacularul. Oricât ar uza de instrumentele ludicului sau ale divagației, prima parte (Introducere în angelologie) rămâne un tratat în toată regula, unde artificiile stilistice nu alterează înlănțuirea ideilor. Astfel, într-o privire deopotrivă erudită și problematizantă, unde farmecul discret al citatului alternează cu speculația dezlănțuită, P. traversează problemele importante ale „angelologiei”: legitimarea temei îngerilor prin
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
prima parte (Introducere în angelologie) rămâne un tratat în toată regula, unde artificiile stilistice nu alterează înlănțuirea ideilor. Astfel, într-o privire deopotrivă erudită și problematizantă, unde farmecul discret al citatului alternează cu speculația dezlănțuită, P. traversează problemele importante ale „angelologiei”: legitimarea temei îngerilor prin depășirea binarismului logic, raportul între om și înger, discutarea argumentului tomist privind existența acestor mediatori, situarea îngerilor în zona ontică a „imaginalului”, monahia ca stare de apropiere maximă în raport cu condiția angelității etc. Se propune la un
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
despre materializarea tipologică a devenirii limbajului. Structurile supuse analizei, în capitole despre idiomurile simbolice (psihanalitice, mitic-arhaice, picturale), idiomurile credinței (în mistica răsăriteană și în epicureismul disperării existențialiste), idiomurile formării (în funcționarea eficientă a exercițiului paidetic), idiomurile cerești (subiect din sfera angelologiei), depășesc regimul unei așteptate, însă mult prea limitate, dezbateri lingvistico-filosofice, prezentă, de altfel, în Introducere (Limba păsărilor. Însemnări pe marginea unui dialog platonician), lărgindu-și cadrul către „orizontul de universalitate spre care tinde orice idiom particular”. Popularitatea eseistului, mai ales
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
religioase după principiile revizioniste îmbrățișate mai întâi de Luther, Calvin sau Zwingli. Efectele imediate ale Reformei se vor vedea într-un spectru aproape nelimitat. Apare, mai întâi, „individualismul intramundan” (Louis Dumont) de tip pietist, care refuză total noțiunile de tradiție, angelologie sau mistagogie, în favoarea unei etici pragmatic-soteriologice (Max Weber), a simplificării liturgice și a reducerii exegezei biblice la un singur palier hermeneutic (primatul literei). În arta religioasă, Reforma renunță nu doar la tabloul perspectival consacrat mai întâi în Biserica Romano-Catolică, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]