39 matches
-
vârsta asta!", gândi conu Nicu, cu mai mult temei pus în gândurile sale și ca să-și schimbe totodată și firul altor gânduri, poznașe, spuse mai^nainte, cam fără multă gândire: " Da, da! O fi ce a spus doctorul, mai alaltăieri: Anghină, anghină peee-ctorală..." sau o osterio-scleroză cerebrală". Ultimele silabe și vocale le-a rostit atât de repede, atât de înfierbântat să le știe smulse odată de pe buze, încât și acum, când gândește la felul cum le-a rostit, tot îl mai
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
asta!", gândi conu Nicu, cu mai mult temei pus în gândurile sale și ca să-și schimbe totodată și firul altor gânduri, poznașe, spuse mai^nainte, cam fără multă gândire: " Da, da! O fi ce a spus doctorul, mai alaltăieri: Anghină, anghină peee-ctorală..." sau o osterio-scleroză cerebrală". Ultimele silabe și vocale le-a rostit atât de repede, atât de înfierbântat să le știe smulse odată de pe buze, încât și acum, când gândește la felul cum le-a rostit, tot îl mai apucă
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
o haită înfometată care stă s-o sfâșie... Poate apele alea să aducă o minune, că s-a topit săraca, s-a lipit de oase ca o scândură... Boala, boleșnița dracului! Gândul bolii îi aduse iar în minte cuvintele doctorului: anghină pectorală! Ce o fi însemnând cuvântul ăsta pectorală? De, el n-a învățat prea mult, că n-a avut timpul să se țină de asta. Ar întreba-o pe Veta. Dar nici Veta n-o fi știind desigur și o să
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
cu un risc dublu de declanșare a accidentelor vasculare cerebrale și a infarctelor. Riscul de insuficiență cardiacă este, în cazul acestor persoane, de 1,6 ori mai mare, relatează . Pentru persoanele care dorm peste opt ore pe noapte, riscul de anghină pectorală este de două ori mai mare, iar riscul de declanșare a unei boli coronariene este de 1,1 ori mai mare. Oamenii de știință au monitorizat 3.019 persoane în vârstă de peste 45 de ani care au participat la
Somnul prea lung sau prea scurt, dăunător inimii () [Corola-journal/Journalistic/67074_a_68399]
-
sunt bine. Nu s-a schimbat mare lucru de la plecarea ta. Doar că toți suntem mai bătrâni și poate ne-am schimbat ceva din idei. Vali13 stă cu Lia Literat 14, dar se plânge că ar avea un început de anghină pectorală (!?). Și nici nu s-a însurat. Îngineria asta, care-l făcea să fumeze atâta și să stea nopțile și iernile în frig, i-a mâncat capul. Stiopa 15, despărțit de Rodica, e redactor la „Tribuna” și, puțin-puțin, parcă i
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
infecțiile de diverse feluri și, prin urmare, de a reduce tensiunea crescută. Totuși, e clar că tensiunea scade. Medicii raportează - în cazuri după cazuri - că simptome că slăbiciunea, amețelile, pulsațiile dureroase ale capului, tiuitul din urechi, durerile pectorale de tipul anghinei, respirația scurtă, durerile de sale, amorțelile sau furnicăturile, dispar toate, rapid și ușor. De fapt, usturoiul pare să satisfacă toate cerințele unui agent terapeutic perfect pentru reducerea tensiunii sangvine: 1. Este absolut sigur. 2. Nu are efecte ulterioare negative; nu
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
înălțându-se deasupra autostrăzii Ea este pasărea paradisului în floare Ea este respirația feniculului Ea este coasta de dincolo de reciful meu Ea este pământ pentru fulger pământ pentru fulger fulger (ÎI) Oh, vocea ei umbrită de lumina stelelor coadă de anghina, un leu speriat de podoabe, urletul ei de foc de secara cu hohote de râs. Hei - Ford Falcon pe pasaj paradis în floare respirația feniculului coasta de dincolo pământul să fulgere pământ să fulgere - vino fulgere? ISHTAR, MY ISHTAR (I
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de SANDI KING în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374449_a_375778]
-
mă doare. I-am indicat un loc, undeva în coșul pieptului. Sobru constată: „Nu acolo-i inima!”. Încălzit, pe cale a exploda din nou, i-am spus că, nefiind medic, pot spune precis doar unde nu pot fi durerile cauzate de „anghină pectorală”. „Unde?” răsună o întrebare șugubeață. „În ARLUS” răspund eu. Amândoi se uită mirat la mine. Erau tineri, n-aveau de unde știi. Le-am precizat: „Asociația Română de Strângere a Legăturilor cu Uniunea Sovietică”. O întrebare mută se citea pe
DEJA VU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347924_a_349253]
-
1915 deține funcția de director general al teatrelor. Intrat, în 1911, în Societatea Scriitorilor Români, în 1914 este ales președinte. Deși bolnav de inimă, pleacă pe front în campaniile din primul război mondial. Încercat tot mai des de crize de anghină pectorală, se vede nevoit să se întoarcă la Iași, unde, cu cizmele sale de iuft și în cămașa de stambă roșie, aduce cu un agitator bolșevic. Urmând să plece pentru tratament în Anglia, face un popas la Petrograd, unde fratele
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
acel județ posedau numai boi de jug 22 428. Acest număr de vite a scăzut foarte, locuitorii nu mai au nici pe jumătate din vitele câte au avut înainte. Fizicește vorbind, populațiunile au fost și sunt bântuite de boale contagioase. Anghina difterică a distrus o mare parte din generațiunea viitoare. Moralicește vorbind, ele nu au făcut nici un progres în cultură, mulți din ei nu au idee de morală. Produsul muncii lor [î]l consumă la cârciumă. Alții petrec timpul cu furturi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
endemice și altele de caracter epidemic să se ivească și să decimeze populațiunile. Astfel rasa română scade și străinii sporesc. Numărul infirmilor la recrutație a crescut din an în an, țara a fost bântuită de pelagră, de intoxicațiune palustră, de anghină, vărsat, toate astea în urma influenței pernicioase cu o exercită asupra sănătății mlaștinile, locuințele insalubre și neaerate, hrana neîndestulătoare și munca excesivă. 331 {EminescuOpXIII 332} Ar trebui în sfârșit a se da un atac eroic cauzelor cari produc degenerescența și diminuarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Urmarea a fost că nici unul dintre pacienții mei nu a murit din cauza acelei boli. Din Mesrut-ul-Tufah am fost condus Într-un loc puțin mai Îndepărtat de Liban (la Aito), unde Isaac Torbei, fostul translator francez, era țintuit la pat de anghină, fiindu-i imposibil să mai articuleze vreun cuvânt, În pofida nenumăratelor sale eforturi. Examinându-i gâtul, am constatat că era afectat de un abces pe care l-am operat imediat; intervenția chirurgicală i-a permis să vorbească de Îndată, iar după
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Iași și apoi în cel al Naționalului din București) nu i se poate tăgădui meșteșugul, dar nici ignora desincronizarea. Jucate începând de prin 1860, scenetele comice, farsele (Sacagiul, Odă la Elisa, Balul mortului sau Mortul și danțul, Avocat sau paiață, Anghina difterică, Sticla de Cotnari ș.a.) prelungesc maniera comediografică a lui Vasile Alecsandri. I-au fost reprezentate, de asemenea, numeroase prelucrări: Cine este ea? după Bretón de Los Herreros, Porcarul și Măria Sa sau Dreptatea domnească după Lope de Vega, Fata de
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
prevestesc bolile ce se vor produce. De fapt, și corpul «știe» la fel ca și inconștientul. Și atunci, prin intermediul visului, oferă informații utile. Se întâmplă, de exemplu, ca faptul de a visa că ești sugrumat să indice un început de anghină. Capitolul II ABORDAREA NEUROȘTIINȚIFICĂ Lionel Brunel Organismul nostru nu își încetează activitatea în timpul somnului. Fără să intrăm în detalii fiziologice și anatomice, ne vom ocupa de somn împrumutând metodă de reflecție din neuroștiințe și psihologie. 1. Somnul, o funcție primordială
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în casă, lăsând ușa deschisă. Apoi au început lumini, palide din pricina zilei, întîi în ietac și apoi în salonaș. Mi s-a spus că Ivonne se trezise cu o durere de piept și murise, înainte de a veni doctorul, de o anghină pectorală pe care o ignorase. La ușa din față, un om a așezat draperii negre, în timp ce altul ținea scara. Pe o ușă din dreapta au început vizitatorii. După o zi a pornit coșciugul. S-au coborât draperiile, s-au deschis ferestrele
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
al lui Crates. 3Suferință - știință (gr.). universul! Ea își făcea semne din coate cu prietena ei, căci înțelegea. Și treceau amândouă înțepate, vorbindu-și foarte serios, ca două doamne în vârstă. Într-o zi de iarnă, Emilica a murit de anghină ori de scarlatină, cum mor iubitele la vârsta aceea. E singurul tău amor curat, pentru că n-a fost amor, pentru că n-ai fost niciodată pe punctul de a muri de pofta celor câteva kilograme de materie organică pe care fata
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
la canton, de la crâșmă la crâșmă, și-și lăsa gospodăria în plata Domnului. Nevasta de multă vreme-i murise; umblase cu trei copii din mahala în mahala, prin case cu chirie. Pe doi copii îi pusese în pământ, morți de anghină, iar fata cea mai mare, Tudorița, deodată începuse a crește, deodată se prefăcuse într-o domnișoară balaie și voinică. —Mâni-poimâni o mărit! grăia pe nas, cu mândrie, Ion Rusu. Zestre n-am, dar chiar să am avere, n-aș da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ceai concentrat de flori de levănțică și cimbrișor, În părți egale, de mai multe ori pe zi, Înainte și după mese. Aplicarea pe gât, În dreptul zonei afectate, de felii de ou fiert sau de mămăligă fierbinte, cu un bandaj. ANGINA (anghină, șopârliță, gălci albe) Apare din răceală, prin agravarea amigdalitei, de la gâlcile purulente. Debutează cu dureri mari de gât, de cap și de piept, prin umflarea gâtului și temperatură mare. Comprese calde cu făină de in și ceapă cu sare, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se Înțelege gingivita și chiar afecțiunile stomatologice. I. BOLILE ORGANELOR RESPIRATORII 1. Bolile nasului: Coriză: guturai, gutunar, troahnă, troană, suhărie (În Moldova), buduhală (județele Prahova, Brăila), budihoală (județul Vaslui), cataroi (Bucovina). Epistaxis: curgere de sânge din nas. 2. Bolile gâtului: Anghină: anghină, durere de gât. Amigdalită: gâlci, modâlci, bubâlcă. Angină difterică (crup difteric): gușter, șopârlaiță, bolfe, anghină. Laringită: răgușeală. Struma (hipertrofia glandei tiroide): gușă. 3. Bolile pieptului: Bronșită: tuse, tusea convulsivă la copii este numită tuse măgărească. Astm (emfizem, dispnee): năduf
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Înțelege gingivita și chiar afecțiunile stomatologice. I. BOLILE ORGANELOR RESPIRATORII 1. Bolile nasului: Coriză: guturai, gutunar, troahnă, troană, suhărie (În Moldova), buduhală (județele Prahova, Brăila), budihoală (județul Vaslui), cataroi (Bucovina). Epistaxis: curgere de sânge din nas. 2. Bolile gâtului: Anghină: anghină, durere de gât. Amigdalită: gâlci, modâlci, bubâlcă. Angină difterică (crup difteric): gușter, șopârlaiță, bolfe, anghină. Laringită: răgușeală. Struma (hipertrofia glandei tiroide): gușă. 3. Bolile pieptului: Bronșită: tuse, tusea convulsivă la copii este numită tuse măgărească. Astm (emfizem, dispnee): năduf, năduh
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gutunar, troahnă, troană, suhărie (În Moldova), buduhală (județele Prahova, Brăila), budihoală (județul Vaslui), cataroi (Bucovina). Epistaxis: curgere de sânge din nas. 2. Bolile gâtului: Anghină: anghină, durere de gât. Amigdalită: gâlci, modâlci, bubâlcă. Angină difterică (crup difteric): gușter, șopârlaiță, bolfe, anghină. Laringită: răgușeală. Struma (hipertrofia glandei tiroide): gușă. 3. Bolile pieptului: Bronșită: tuse, tusea convulsivă la copii este numită tuse măgărească. Astm (emfizem, dispnee): năduf, năduh, nădușeală, Înădușeală, șui, Înecăciune. Pneumonie. Pleurezie: junghi, cuțit, țeapă. Tuberculoză pulmonară: oftică, osfică (Oltenia), boală
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
alte ziare liberale hârtia învelitorii pachetelor, staniolul, smoala cu cari sunt lipite și făceau ingenioase exerciții de adunare și scădere asupra celor 25 de grame. Un colaborator vremelnic recomanda cititorilor "Romînului", prin scrisoare deschisă, tutunul Regiei ca mijloc excelent contra anghinei difterice, de vreme ce tăbăcește gâtul în așa chip încît nu se mai poate prinde nimic de el. Știți însă ce este azi monopolul? "Romînul" de la 10 curent ne răspunde: "monopolul tutunurilor este, fără îndoială, cel mai echitabil din toate impozitele indirecte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din contra un rău obicei, un fel de viciu". Acest viciu trecea odată drept mucenic. Astfel de ex. st. marele mucenic Mărculescu își tăbăcise gâtul cu tutunul Regiei, pentru a da învățături sărmanei omeniri ce otrăvuri cată să întrebuințeze contra anghinei. Își răstignise beregata pe altarul omenirii. Un viitor martirologiu al tutulor candidaților academiei de înțelepți de la Mărcuța va păstra cu gratitudine numele tuturor acelor ilustrațiuni cari au vorbit pe atuncea în " Romînul" contra monopolului. Va să zică fumatul era sub conservatori un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e că populația se înmulțea pe atunci în mod regulat, astăzi ea decrește. Țăranul se hrănea mai bine și muncea mai puțin. Azi muncește mai mult și se hrănește rău. Din regimul rău de azi rezultă apoi frigurile palustre, pelagra, anghina difterică și alte epidemii, cari pe atunci erau aproape necunoscute. {EminescuOpXII 23} Dar care era administrația acestei țări de esploatați dată pe mâna esploatatorilor boieri? Să vedem de ex. cum se administra averea publică la anul 1855 sub Barbu Vodă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
capital. Locuitorii produc foarte puțin, ogoarele lor sunt rău cultivate și mulți dintre dânșii au înstrăinat pământurile ce li s-au dat de - abia acum 15 ani. Fizicește vorbind, populațiunile de la țară au fost și sunt bântuite de boale contagioase. Anghina difterică a distrus o mare parte a generațiunii viitoare. Moralicește vorbind, ele nu au făcut nici un progres în cultură; mulți din ei nu au idee de morală; unii muncesc, dar produsul muncei lor îl consumă la cârciumă și se reîntorc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]