10 matches
-
diferă moderat față de comunitățile specifice acestui tip și este mult mai deformată decât în cazul unei stări bune. Apar modificări moderate în abundența medie a macroalgelor care pot duce la deformări nedorite ale echilibrului organismelor prezente în corpul de apă. Angiosperme Compoziția taxonomică corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor neperturbate. Nu există modificări detectabile în abundența angiospermelor ca urmare a activităților antropice. În comparație cu comunitățile specifice acestui tip, în compoziția taxonomică a angiospermelor există ușoare modificări. Abundența angiospermelor indică ușoare
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
Apar modificări moderate în abundența medie a macroalgelor care pot duce la deformări nedorite ale echilibrului organismelor prezente în corpul de apă. Angiosperme Compoziția taxonomică corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor neperturbate. Nu există modificări detectabile în abundența angiospermelor ca urmare a activităților antropice. În comparație cu comunitățile specifice acestui tip, în compoziția taxonomică a angiospermelor există ușoare modificări. Abundența angiospermelor indică ușoare modificări. Compoziția taxonomică a angiospermelor diferă moderat față de comunitățile specifice acestui tip și este substanțial mai modificată decât
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
genul Pereskia a fost un ancestru din care au evoluat toți cactușii. Familia cactaceae există într-o mare formă de varietăți și mărimi. Unele specii au atins mari dimensiuni, cum ar fi: Carnegia gigantea și Pachycereus pringlei. Toate sunt plante angiosperme care înseamnă că produc flori, majoritatea foarte frumoase și la fel ca spinii și ramurile, apar din "areole". Multe specii au florescența noaptea și sunt polenizate de animale nocturne ca fluturi și lilieci. ul, numit și fântâna deșertului, este unul
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
scorpionii pot fi clasificați ca vivipari. Se dezvoltă prin metamorfoză incompletă, completă sau direct. Ele populează cele mai diverse ecosisteme: terestre, marine, aeriene. Artropodele au o mare importanță pentru om. Unele fac parte din dieta omului, sunt polenizatoare ale plantelor angiosperme. Altele ducând un mod de viață parazit, generează boli grave, sau aduc pagube agriculturii. Artropodele sunt nevertebrate cu corpul segmentat și membre articulate. Membrele la fel ca și corpul sunt acoperite cu cuticulă, care este alcătuită în principal din α-chitină
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
le ("Balsaminaceae") sunt o familie de plante angiosperme dicotiledonate cu circa 800 specii, care cuprinde plante ierbacee, anuale, adesea suculente și cu noduri umflate, răspândite mai ales în zonele tropicale având ca tip balsamina ("Impatiens balsamina"). Frunzele sunt întregi, simple, nestipelate, cu dispoziție alternă, opuse sau verticilate. Florile
Balsaminacee () [Corola-website/Science/334230_a_335559]
-
le sau rezedaceele (Resedaceae) sunt o familie de plante superioare angiosperme din ordinul Brassicales, care cuprinde plante erbacee, rar la bază lemnoase, anuale, bianuale sau perene, răspândite în regiunile temperate și subtropicale din Europa, vestul Asiei, Orientul Mijlociu, America de Nord și Africa de Sud, majoritatea fiind mediteraneene. Frunze alterne, simple întregi sau divizate cu stipele
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
de astăzi. Negentropia planetei Întreținea o viață la superlativ; era epoca apogeului marilor reptile. Nu era nevoie de eficiență În producerea negentropiei. De aceea, bradul e nu atât un producător cât un iubitor și păstrător de negentropie. Doar plantele superioare, angiosperme, care abia acum dețin apogeul, sunt producătoare, mai mult, chiar exportatoare de negentropie. De aceea, pe măsura entropizării mediului ele s’au extins, iar bradul s’a retras spre munte, adică În medii negentropice prin excelență, ce seamănă astfel de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
obcordata; ferigi: Aspidium filixmas, Aspidium montanum, Aspidium spinulosum, Asplenium ruta muraria var. matthioli, Asplenium trichomanes var. incisocrenatum, Athyrium filix-femina, Cystopteris fragilis, Dryopteris filix-mas, Equisetum arvense, Equisetum hiemale, Equisetum palustre, Equisetum telmateja, Ophioglossum vulgatum, Phaegopteris dryopteris, Phaegopteris polypodioides, Phyllitis scolopendrium și angiosperme: Achillea setacea, Adoxa moschatellina, Aegopodium podagraria, Agropyron caninum, Agropyron intermedium f. genuinum, Agropyron pectiniforme, Agropyrron repens, Ailanthus glandulosa, Ajuga genevensis, Ajuga reptans, Alectorolophus rumelicus, Allium scorodoprasum, Allium ursinum, Amaranthus retroflexus, Anchusa officinalis, Anchusa x procopiani, Anemone nemorosa, Anemone sylvestris, Angelica
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
aprilie; precipitații medii anuale: 572 mm din care primăvara: 156,5 mm, vara: 210 mm, toamna: 115,5 mm, iarna: 90 mm, în perioada de vegetație: 384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de ferigi (Equisetum sp.), respectiv angiosperme precum: Achillea millefolium, Althaea pallida, Amaranthus albus, Andropogon ischaemum, Arctium minus, Artemisia abrotanum, Artemisia absinthium, Artemisia austriaca, Artemisia pontica, Artemisia salina, Atriplex tatarica, Bupleurum tenuissimum, Camphorosma annua, Carex paludosa, Carum carvi, Centaurea micranthos, Centaurea solstitialis, Centaurea spinulosa, Cerastium anomalum, Chenopodium
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Frumusețea peisajului și bogăția biodiversității pe dealurile din preajma comunei Moara a atras atenția atât simplilor iubitori de natură cât și specialiștilor. În ceea ce privește flora din situl Fânețele seculare Frumoasa, Procopianu-Procopovici A. observă în anul 1882, un număr de 26 de specii angiosperme, iar Gușuleag M. descrie flora cu ocazia propunerii făcute pentru rezervație. Ulterior, Țopa E., Mitiuc N., Mititelu D., Moraru I., Seghedin T., Boșcaiu N. amplifică studiul florei acestor fânețe. Într-o amplă lucrare, Mititelu D. și Cojocaru V. citează 483
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]