29 matches
-
fervoare debordantă, disecția, întrebându-se, pe ton grav, acuzator, de cor din tragediile antice grecești: ,,De ce tratatul lui Robert Sheringham, de la 1670, De Anglorum Gentis Origine Disceptatio, în care se demonstrează, în peste 600 (n.n. șase sute) de pagini că străbunii anglilor au fost geții, NU este cunoscut de istoricii români? Sau Tăblițele de la Sinaia, care confirmă argumentația istoricului italian privind trecutul nostru daco-getic? Și nici constatarea celor de la UCLA, și apoi de la Cambridge privind faptul că în mileniul cinci înainte de Hristos
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
de zale, spadă, sulița, scuturi rotunde din lemn într-o corabie lungă și ușoară. Înaintau pe râurile adânci și pe drumurile române către niște celți dezorganizați, fără instrucție militară. Apoi veneau femeile, copiii, fermierii. Se estimează că întreaga nație a anglilor a pornit la drum, lăsând pustie țară de unde veneau. Saxonii încă mai ocupă un land în Germania. Ei alunga populația celtica din cele mai bogate ținuturi agricole, devenind noii stăpâni ai insulei. Nu cuceresc Scoția, Wales și Cornwall . Trec prin
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
Iordanes; Grigore cel Mare (primul papă medieval) - “Regula pastoralis”, “Moralia in Iob”, “Dialogurile”; Grigore din Tours - “Zece cărți de istorie” sau “Istoria francilor”; Isidor din Sevilla - “Istoria goților, vandalilor și suevilor”, “Cronica majoră”, “Etimologii”; Beda Venerabilul - “Istoria ecleziastică a neamului anglilor”. Pe scurt, în perioada secolelor IV-VIII se abordează diverse genuri (cronici, meditații, povestiri, teologii, chiar enciclopedii) care îmbină noile dogme creștine cu ceva din moștenirea antichității clasice. Cum în evul mediu numărul știutorilor de carte este foarte mic, monopolul asupra
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
Iordanes; Grigore cel Mare (primul papă medieval) - “Regula pastoralis”, “Moralia in Iob”, “Dialogurile”; Grigore din Tours - “Zece cărți de istorie” sau “Istoria francilor”; Isidor din Sevilla - “Istoria goților, vandalilor și suevilor”, “Cronica majoră”, “Etimologii”; Beda Venerabilul - “Istoria ecleziastică a neamului anglilor”. Pe scurt, în perioada secolelor IV-VIII se abordează diverse genuri (cronici, meditații, povestiri, teologii, chiar enciclopedii) care îmbină noile dogme creștine cu ceva din moștenirea antichității clasice. Cum în evul mediu numărul știutorilor de carte este foarte mic, monopolul asupra
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
produce datorită germenilor sădiți cu clarviziune de Grigore cel Mare, grație a ceea ce s-a păstrat cu grijă în mănăstiri ori prin strădania celor câțiva reprezentanți ai culturii laice din regatele barbare. Odată cu Beda - nu întâmplător un creștin din neamul anglilor - și cu civilizația carolingiană se va realiza această renaștere. CAPITOLUL XVI PERIOADA CONCILIULUI DIN EFES TEOFIL ȘI CHIRIL DIN ALEXANDRIA - NESTORIOS 1. Teofil din Alexandria a) Viața Știm foarte puține lucruri despre tinerețea lui Teofil (născut probabil prin 345) pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
se va produce datorită germenilor sădiți de Grigorie cel Mare și a ceea ce s-a păstrat cu grijă în mănăstiri ori prin strădania celor cîțiva reprezentanți ai culturii laice din regatele barbare. O dată cu Beda - nu întîmplător un creștin din neamul anglilor - și cu civilizația carolingiană va avea loc această renaștere. CAPITOLUL XVI PERIOADA CONCILIULUI DE LA EFES TEOFIL ȘI CHIRIL DIN ALEXANDRIA. NESTORIE 1. Teofil al Alexandriei a) Viața Știm foarte puține lucruri despre tinerețea lui Teofil (născut probabil prin 345), pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Wilfried la scaunul din York, foști călugări la Whitby, au continuat tradiția întărind școala. Alcuin s-a format într-un „tărâm al erudiției și moralității”. La York, ca în întreaga Northumbrie și în toate teritoriile populate de irlandezi și angli, se respira atmosfera eterizată de personalitatea copleșitoare a Venerabilului Beda7. Acest gigant al spiritului creștin, care însuflețise arhipelagul britanic, pare să-l fi inspirat și pe episcopul de York din anii 687-721, Ioan din Beverly, el însuși discipol al bedanului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prințul-episcop și, mai apoi, mitropolit de York, în „Vita Alcuini” (Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1887, XV), unde se poate găsi această informație: Beati gentis Anglorum Bedae doctissimi discipulo Hechberto traditis („Încredințat lui Egbert, discipolul preaînvățatului Beda din fericitul neam al anglilor”). Se pare că Beda Venerabilul petrecuse ceva vreme în mănăstirea lui Egbert, pe care îl îndrăgise. În Epistula ad Ecbertum (vezi nota anterioară) găsim mărturisirea nostalgică a Venerabilului: Cum tecum aliquot diebus legendi gratia in monasterio tuo demorareo („Pe când zăboveam
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
concordantă cu imaginea occidentalilor asupra Italiei, imagine care, fără Îndoială, l-a influențat puternic pe Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" . Ardelenii o remarcă În epocă: Laurian se referă la britanicii rezidenți la Roma, iar Codru Drăgușanu amintește afluxul de „lorzi angli” și „principi ruși” de la Napoli. Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" nu ezită, de altfel, să urmeze exemplul acestora la scara posibilităților sale. El vede Pompeiul și Vezuviul exclusiv din această perspectivă turistică, ilustrată de un interes lejer, destins, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
C. au loc primele ciocniri ale unor triburi germanice cu românii. De la începutul erei noastre avem informații istorice despre populațiile germanice de vest: franci, burgunzi, alamani, thuringi. În cursul secolelor V-IX Britania este ocupată de triburile germanice ale saxonilor, anglilor și iuților veniți din nordul Germaniei și din Iutlanda. Ei își impun limba lor populației locale de limbă celtica. La începutul erei noastre, din Germania pornește marea migrare a goților, împărțiți într-o ramură de est (ostrogoții) și una de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
engleză americană. Basic English (850 de cuvinte) - formă simplificată de engleză. Engleză este baza a numeroase variante de pidgin-English și creola engleză. *** După stăpînirea română (100 i.C.-400 d.C.), Britania este cucerita de triburile germanice ale iuților, saxonilor și anglilor, plecați din regiunile Iutlanda, Saxonia și Schleswig-Holstein. Iuții au colonizat regiunea Kent, saxonii - regiunile Essex, Sussex și Wessex, iar anglii - nordul țării pînă în Scoția. Anglii, care au dat numele lor și țării (pînă în sec. X Englaland, apoi England
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pentru ca, din secolul I î.Hr., să devină aproape patru secole provincie romană (Britania) și, prin urmare, să fie introdusă limba latină. După retragerea romană, la începutul secolului al V-lea d.Hr. au venit aici, de pe continent, triburile germanice ale anglilor, saxonilor și iuților, astfel încît prin contopirea dialectelor vorbite de aceștia și pe baza unui substrat celt și latin a luat naștere o limbă germanică cu pronunțate trăsături particulare. Invazia vikingilor, din secolul al IX-lea, și îndelungata ocupație normandă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
zonele în care s-au format limbile romanice. Limba latină a ajuns deci pe teritoriul britanic înainte de a se fi format limba engleză, însă nu a reușit să înlăture în totalitate limba băștinașilor celți, încît, după venirea triburilor germanice ale anglilor, saxonilor și iuților (în jurul anului 450), substratul pe care se va forma viitoarea limbă germanică (engleza) era un amestec de insule celtice și latine. Ca atare, pentru engleză, latina este prezentă și la nivelul substratului 89. Germanii care au venit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu elemente frizone. Limba engleză se bucură de cel mai mare prestigiu între limbile germanice și de un mare prestigiu între limbile lumii. Cele mai vechi producții culturale în această limbă au fost reprezentate de o literatură orală adusă de angli și de saxoni, în cadrul căreia se distinge poemul Beowolf, din secolul al VII-lea, în care se înfățișează viața și moartea regelui legendar din Iutlanda. În anul 1066, Anglia a fost cucerită de către normanzi, vorbitori ai unui dialect francez, care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vas britanic Kent, al Companiei Indiilor Orientale. Chiar dacă mai toate țările care aveau flote aveau și corsari, englezii rămân maeștrii jafurilor pe mare, după cum recunoscuse un cronicar francez, Scaliger, la capătul veacului al XVI-lea : Nulli melius piraticum exercent quam Angli. Gosse plasează aceste performanțe în descendența Romila străvechilor britoni, constructori de corăbii și navigatori foarte pricepuți, pe care englezii i-ar fi moștenit. E adevărat că cele mai multe dintre întâmplările cunoscute cu pirați și corsari ale secolelor al XVI-lea, al
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
waelisc", cuvânt ce se referea la popoarele străine romanizate. Numele nativ în limba galeza este "Cymru", dar se preferă varianta modernă "Cymry" (care înseamnă la modul concret "Țara Cymrilor"). Originea cuvântului "Cymry" provine din termenul britonic "combrogi". Numele galez pentru angli, saxoni și iuți era "sais" (singular) și "season" (plural); acesta este numele galez modern pentru englezi. Numele în limba română al acestei țări a fost, se pare, construit în mod eronat, printr-o traducere greșită a numelui francez al țării
Țara Galilor () [Corola-website/Science/296826_a_298155]
-
acesta a fuzionat cu Scoția, dând astfel naștere Regatului Marii Britanii. Pentru unii, Anglia este sinonim cu Marea Britanie sau chiar cu Regatul Unit, lucru care însă este incorect și-i atinge pe scoțieni, galezi și nord-irlandezi. Numele „Anglia” vine de la „Țara anglilor” (în Engleză: "England" pentru "Land of the Angles") referindu-se la angli, trib germanic de vest, care s-a așezat în insulă în secolul V și care provenea din peninsula Iutlanda (azi Germania și Danemarca). Alături de aceștia s-au așezat
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]
-
Anglia este sinonim cu Marea Britanie sau chiar cu Regatul Unit, lucru care însă este incorect și-i atinge pe scoțieni, galezi și nord-irlandezi. Numele „Anglia” vine de la „Țara anglilor” (în Engleză: "England" pentru "Land of the Angles") referindu-se la angli, trib germanic de vest, care s-a așezat în insulă în secolul V și care provenea din peninsula Iutlanda (azi Germania și Danemarca). Alături de aceștia s-au așezat încă alte 2 triburi germanice de vest: Iuții (tot din peninsula Iutlanda
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]
-
care să poată ne conducă și să ne judece conform obiceiurilor noastre". De aceea ei au mers peste mări până la varegi, la rusi. Acei varegi anume se numeau rus", așa cum alții se numeau "suedezi", iar alții se numeau "normanzi" și "angli", iar alții "goți"... Ciudii, slavii, krivicii și vesianii le-au spus "rusilor": "Țara noastră este vastă și bogată, dar nu este ordine în ea. Vino și domnește ca prinț, condu-ne! " Trei frați cu rudele lor s-au oferit voluntari
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
au fost ulterior chemați în Marea Britanie ca mercenari pentru regele breton Vortigern și au primit teritoriile sud-estice în zona unde astăzi se află Kent și Insula Wight, printre altele, unde s-au stabilit. Ei au fost asimilați sau înlăturați de angli și saxoni. O scurtă notă despre "Dani" în „Getica” istoricului Jordanes este bănuită a fi o primă menționare a danilor, unul din grupurile etnice din care provin danezii actuali. Structurile defensive de la Danevirke au fost construite în etape începând cu
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
miliard de oameni din întreaga lume vorbesc engleza măcar la un nivel de bază. Engleza este de asemenea una din cele șase limbi oficiale ale Națiunilor Unite. Engleza este o limbă anglo-frizonă. Popoare vorbitoare de limbi germanice din nord-vestul Germaniei (angli și saxoni) și din Iutlanda (iuți) au invadat ceea ce astăzi este partea de est a Angliei, în jurul secolului V d. Hr. Încă se dezbate dacă vechea engleză s-a răspândit prin dispersarea vechii populații sau dacă celții nativi au adoptat
Limba engleză () [Corola-website/Science/296521_a_297850]
-
națiunea. Din acest termen provin o serie de expresii că: Termenul de popor a fost folosit și în propagandă naționalistă, rasistă antisemita pentru legitimarea masacrelor întreprinse contra altor popoare. abazi, abisinieni, afar, afgani, afifi, ainu, akka, albanezi, alemani, americani, amoriți, angli, anglo-saxoni, apași, arabi, arieni, armeni, arverni, așa, asirieni, asmați, așanti, australieni, austrieci, avari, aymara, azteci babilonieni, baltici, bantu, basci, basuto, bașkiri, bavari, beciuani, belgieni, beluci, bengalezi, berberi, birmanezi, bisaya, boșimani, botocuzi, bretoni, britoni, bulgari, burgunzi, burhikuni, buri, buriați cabili, cafri
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
învins pe picți, au chemat întăriri de pe continent, informându-i de bogăția Angliei și de incapacitatea locuitorilor ei de a o apăra. Au început decenii de invazii și cuceriri a teritoriilor din sudul și centrul Angliei, de către germanici, în principal angli, iuți și saxoni, de la romano-celți. Cel puțin 50% din locuitorii celți ai Angliei au fost uciși în acest proces. În cele din urmă, anglo-saxonii au creat mai multe regate, de importanță și longevitate diferite. Unificarea Angliei a luat sfârșit în
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
în Spania, și împotriva uzurpatorului Iovinus (413). Între timp, un alt uzurpator, Constantin (406-411), a debarcat din Britania cu trupele sale în Galia, în 407, lăsând populația romanizată în mâinilor invadatorilor, în primul rând de către picților și apoi de către saxoni, angli și iuți care au început să se stabilească definitiv în aprox. 440. Moartea lui Honorius în 423 a fost urmată de criză până când guvernul roman răsăritean, cu forța armelor l-a instalat pe Valentinian al III-lea ca împărat occidental
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
a fost unul dintre regatele medievale al anglo-saxonilor, care a făcut parte din așa-zisa Heptarhie. Numele reflectă de asemenea și granița sudică a regatului, formată de estuarul Humber. a fost întemeiată de către angli pe teritoriul Marii Britanii în vremuri anglo-saxone, prin unificarea, la începutul secolului al VII-lea, regatelor Bernicia și Deira. Bernicia cuprindea teritoriile de la nord de râul Tees, iar Deira teritoriul de astăzi al comitatului Yorkshire. Bernicia și Deira au fost unite
Northumbria () [Corola-website/Science/308806_a_310135]