94 matches
-
for the Time, care conține doctrine și aspecte ale închinării în Biserica Romano-Catolică, prin care se recomanda întoarcerea la trecut, când ritualul și simbolurile Bisericii erau fundamentale. Adepții și promotorii acestei mișcări s-au numit Tractarieni sau Oxfordieni. S. Neill, Anglicanism (Oxford, 1977). footnote>, care a condus la redescoperirea de către Biserica Anglicană a potențialului simbolismului în închinare. În muzică, dorința de restaurare a elementelor simbolice și contemplație nu a ținut seamă de cerințele retoricii moderne. În sensul celor de mai sus
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
despre Eliphas Lévi (pseudonimul lui Alphonse-Louis Constant), că „dezacordul între idealurile oculte și cele mistice s-a rezolvat prin întoarcerea sa în sânul bisericii catolice“, se poate vedea o solidarizare biografică. Și ea s-a întors de la „Golden Dawn“ la anglicanismul nativ, în care a reprezentat aripa catolicizantă (așa-numiții Anglo-Catholics), ba chiar a aspirat (inutil, căci soțul ei nu era de acord) să treacă la catolicism. Spre deosebire, Nae Ionescu afirmă categoric chiar în acea prelegere: „Eu n-am absolut
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cu instabilul Sebastian), caută, asemenea fratelui ei fluctuant, un echilibru identitar, într-o lume plină de ambiguități și incertitudini. În sfîrșit, părinții, Lord Marchmain și copleșitoarea Lady Marchmain s-au separat de mulți ani (la căsătoria lor, bărbatul trecuse de la anglicanism la catolicism, pentru a-i fi pe plac soției, dar, ulterior, a dezvoltat o antipatie virulentă pentru religie, emigrînd în Italia, unde trăiește acum în concubinaj cu o localnică tolerantă, deși la rîndul său catolică practicantă, și propovăduiește libertatea de
Epifaniile unui ateu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7532_a_8857]
-
lungă de treizeci de metri din sufrageria Colegiului Christ Church, înființat de el în anul 1547, pare că adineauri a terminat cu Roma, și, ca și cum Angliei atât îi mai lipsea, spre a fi cu adevărat o insulă -, inventa o religie: anglicanismul... Scriu rândurile acestea sub un nuc bătrân, la Văleni, păzit de vara lui 2010, în perimetrul de vacanță al marelui jurist român Călin Zamfirescu, iubind ca și mine Anglia lui Henric al VIII-lea pentru răzvrătirea lui care a întemeiat
La umbra nucului bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5892_a_7217]
-
să se strecoare și altfel de scrieri, într-o românească destul de stranie și de greu inteligibilă. Nu sunt puține articolele din presa centrală ori din reviste de specialitate, inclusiv cele literare, unde autorii se exprimă în scrieri în care redundanța, anglicanismele, franțuzismele sau șiruri întregi de barbarisme proliferează, încercând să impună o nouă modă de scriere. Oare de ce trebuie să schilodim această frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
o măsură destul de mare cu specificul dogmatic și ritual al diverselor confesiuni, bisericile istorice punând un mai mare accent pe aspectul public al manifestării credinței, în timp ce bisericile protestante, atât cele ieșite din Reformă, cât și cele apărute ca reacții la anglicanism sau protestantism, predicând posibilitatea unei relații cu Dumnezeu neintermediată de comunitate, pun accentul pe aspectul privat al exprimării religioase. Există în Europa două tipuri ale acestui model de pateneriat dintre stat și biserici (excepție făcând doar Franța unde intersecția dintre
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
o măsură destul de mare cu specificul dogmatic și ritual al diverselor confesiuni, bisericile istorice punând un mai mare accent pe aspectul public al manifestării credinței, în timp ce bisericile protestante, atât cele ieșite din Reformă, cât și cele apărute ca reacții la anglicanism sau protestantism, predicând posibilitatea unei relații cu Dumnezeu neintermediată de comunitate, pun accentul pe aspectul privat al exprimării religioase. Există în Europa două tipuri ale acestui model de pateneriat dintre stat și biserici (excepție făcând doar Franța unde intersecția dintre
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
Anglia, Henric al VIII-lea inițiază reforma anglicană. Contrareforma nu întârzie să apară : în 1540 Ignațiu de Loyola fondează Ordinul iezuit; în 1543 papa Paul al III-lea reorganizează Inchiziția, organism destinat să reprime ereziile (în special luteranismul, calvinismul și anglicanismul) și vrăjitoria; la inițiativa aceluiași papă, între 1545 - 1563 are loc Conciliul de la Trente, care reafirmă dogmele catolice și stabilește reguli pentru reorganizarea învățământului teologic și pentru întărirea disciplinei; în 1571 papa Paul al IV-lea crează congregația Indexului, însărcinată
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
cărți ca "Rugăciunea lui Jabez"este un exemplu grăitor despre starea de cădere spirituală prin care trece America. În acest context, din ce în ce mai mulți protestanți americani se convertesc la Ortodoxie. Unii regăsesc credința cea adevărată după ce au cunoscut modernismul și corupția anglicanismului, sărăcia spirituală a protestantismului american și scandalurile care zguduie periodic catolicismul. Vreau să subliniez că majoritatea celor care se convertesc adoptă Ortodoxia cu trup și suflet, iubesc tradiția ei monastică și nu doresc în nici un fel ca Ortodoxia să se
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
să se strecoare și altfel de scrieri, într-o românească destul de stranie și de greu inteligibilă. Nu sunt puține articolele din presa centrală ori din reviste de specialitate, inclusiv cele literare, unde autorii se exprimă în scrieri în care redundanța, anglicanismele, franțuzismele sau șiruri întregi de barbarisme proliferează, încercând să impună o nouă modă de scriere. Oare de ce trebuie să schilodim această frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
să se strecoare și altfel de scrieri, într-o românească destul de stranie și de greu inteligibilă. Nu sunt puține articolele din presa centrală ori din reviste de specialitate, inclusiv cele literare, unde autorii se exprimă în scrieri în care redundanța, anglicanismele, franțuzismele sau șiruri întregi de barbarisme proliferează, încercând să impună o nouă modă de scriere. Oare de ce trebuie să schilodim această frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
ani, fără studii la Eton sau Oxford, dar de o inteligență și o cultură sclipitoare, modest angajat la un birou de avocatură? E fiul lui Issac d’Israël, descendentul unei vechi și bogate familii evreiești alungate din Spania, convertit la anglicanism, posesorul unei biblioteci fabuloase, el Însuși eseist de finețe, care Își educă singur delicatul fiu, Îndrumându-l spre lumea umanioarelor. Debutul tânărului Disraëli cu Vivian Grey - volum taxat mai apoi de critici drept „minor”, „frivol” - e răsunător. Autorul știe prea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
arată că miracolul transformării omului este mereu posibil. Pilde impresionante se găsesc, de asemenea, și în jurnalul misionarilor greci din Africa ultimului veac. În general, convertirea populațiilor băștinașe la ortodoxie a fost lipsită de agresivitatea „imperialistă” cu care catolicismul sau anglicanismul s-au impus în Extremul Orient sau America de Sud, printr-o extensie violentă a proiectului colonialist. Păstorii ortodocși - mulți dintre ei monahi, precum Sf. Herman din Alaska (1756-1837) - au știut să adopte un limbaj dezinteresat, punând accentul pe bunătatea Evangheliei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
catolicismului. Izvorâtă din necesitatea de libertate a expresiei religioase, juxtapusă până la un punct ideii de emancipare socială, reforma lui Luther rămâne în esență doar una confesională (vezi M. Berza, ed. N. Iorga, Pagini alese, pp. 310-319). Ce înseamnă luteranism, calvinism, anglicanism? Reîntoarcerea la textele sacre; mântuirea prin har (spre deosebire de catolici unde aceasta constă în credință și tradiții), reducerea numărului de taine de la șapte la trei (botezul, împărtășania, spovedania), consubstanțiere, în loc de transsubstanțiere, adică prezența lui Isus Hristos în euharistie, în care ar dăinui
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
se admit infailibilitatea Bisericii, instituție care pierdea credibilitate datorită moralității îndoielnice a mai marilor săi, ierarhia bisericească stabilită canonic pe temeiul succesiuni apostolice sau semnul „sfintei cruci” înainte sau după rugăciune. Ulterior, acest cult s-a divizat în ramuri: calvinismul, anglicanismul, luteranismul, prezbiteranismul, anabaptismul și subramuri categorisite drept secte a căror număr nu este nici astăzi cunoscut și care s-au îndepărtat radical de învățăturile originare ale creștinismului. Conflictele care apar atât la nivel ideologico-spiritual cât și la nivel politico social
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
absolut neenglez. Când lumea îi spunea (pentru că, de cum deschidea gura, îl trăda accentul): „Ești irlandez“, iar el răspundea: „Anglo-irlandez“, și auzea comentariul: „A, deci nu ești irlandez curat“, Emma Scarlett-Taylor zâmbea vag și nu mai adăuga nimic. Tatăl lui privise anglicanismul ca pe o religie a iluminismului, în orice caz un protest al rațiunii împotriva superstițiilor care-l împresurau la Dublin. Maică-sa era romantic pioasă, iar la Bruxelles continuase să se ducă la biserica anglicană și să cânte vechile imnuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ochelari fără rame, cu lentile înguste. Arăta ca un cărturar și ca un gentleman. Dar era și sportiv. Tatăl lui fusese un bun jucător de tenis și organiza jocuri de cricket la Dublin. (Pentru tatăl lui Emma, cricketul, ca și anglicanismul, însemnase o activitate de protest.) Și Emma juca bine tenis, iar la școală izbutise să lovească o minge de cricket mai puternic și s-o trimită mai departe decât oricare alt coleg. Fusese însă nevoit să renunțe la jocuri din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
țările vecine, pentru unitatea lumii ortodoxe și ca o formă de rezistență față de Imperiul Otoman. religii protestante - religii creștine, desprinse din religia catolică prin mișcarea de Reformă (vezi Reformă), începând cu secolul al XVI-lea. Ele sunt: luteranismul, calvinismul, unitarismul, anglicanismul și presbitarianismul. Există și religii neoprotestante, apărute în secolele XIX-XX. Renaștere - mișcare culturală și socială, desfășurată între secolele XIV-XVI în Europa, caracterizată prin redescoperirea valorilor culturale a Antichității grecești și romane și crearea unor mari valori culturale, considerate inegalabile. S-
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
cu instabilul Sebastian), caută, asemenea fratelui ei fluctuant, un echilibru identitar, într-o lume plină de ambiguități și incertitudini. În sfîrșit, părinții, Lord Marchmain și copleșitoarea Lady Marchmain s-au separat de mulți ani (la căsătoria lor, bărbatul trecuse de la anglicanism la catolicism, pentru a-i fi pe plac soției, dar, ulterior, a dezvoltat o antipatie virulentă pentru religie, emigrînd în Italia, unde trăiește acum în concubinaj cu o localnică tolerantă, deși la rîndul său catolică practicantă, și propovăduiește libertatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Supremație și Actul de Succesiune, prin intermediul cărora regelui i se conferă, unilateral, autoritatea supremă asupra Bisericii din Albion și capacitatea de a anula dreptul succesiunii la tron al unui copil dintr-o căsătorie anterioară; a fost aici, fără îndoială, debutul anglicanismului și al luptei feroce pentru putere în monarhia engleză, totul legîndu-se, conform romanului, de manipulările și sugestiile răutăcioase ale Annei Boleyn). Tensiunea psihologică și morală din spatele evenimentului istoric e admirabil surprinsă de autoare, care nu reconstruiește propriu-zis un timp, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
fratele mai mic al lui Arthur, care avea la rândul său interese de natură literară, se afla și el acasă, pentru vacanța de Crăciun. Reședința arhiepiscopului de la Addington, În Kent, era frumos proporționată și dotată cu tot confortul, iar atmosfera anglicanismului cultivat Îi alina spiritul ofensat. Însăși expresia „reședința arhiepiscopală“ Îi suna, când o rostea Încet, pentru sine, ca o binecuvântare. Dar nici pe perioada acestei scurte vizite nu fu lăsat să uite cu totul de Guy Domville: gazdele citiseră cronica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
alte fracțiuni. Ortodoxia îi invită pe toți să se unească cu ea, în numele unirii cu Hristos în Adevărul Revelat, păstrat pe calea succesiunii, fără modificări și acționând în numele grației divine. În schimb, filosoful Thomas Greenwood publică un studiu esențial despre anglicanism (Le Nouveau Prayer-Book). Vasile Gheorghiu 16 propune studiul Le Royaume de mille ans et le dernier combat, un comentariu aplicat pe marginea Apocalipsei Sfântului Ioan. P. Partenie 17 publică studiul Le rôle actuel de la confession dans l'Église Orthodoxe; ce
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu decapitarea lui Charles I, în 1648, și terminînd cu exaltarea patriotică a anilor 1689-1709, "glorioasa revoluție" engleză a consolidat împotriva monarhiei un sentiment de apartenență politică comună insuficient servit pînă atunci numai prin strategia regală și particularismul religios al anglicanismului. Din timpul acela, Anglia s-a identificat cu un regim de guvernare pe care-l considera destinat Parlamentului de la Westminster, și aceasta în pofida extremei limitări a dreptului de vot pe care o impusese pairul o dată cu revolta endemică a statelor în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
contradicție dintre identitatea lor politică și religioasă în măsura în care acestea erau atît de amestecate, încît se întreceau una pe alta. La rîndul său, chiar dacă n-a beneficiat de aceeași omogenitate culturală, socială și religioasă, Marea Britanie și-a manifestat totuși adeziunea față de anglicanism, criteriu indispensabil al unei naționalități britanice depline și neștirbite în anii 1820129. 3 Naționalizarea societăților Cu o singură excepție, țările protestante au inaugurat premizele statelor-națiuni. Ele nu s-au considerat, la început, drept promotoare ale ideii de națiune, deși locuitorii
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
intra în totalitate în subordonarea Angliei în 1949. Colonizarea sa va în-cepe puțin după aceasta, în 1541, cînd Henri VIII va desfășura o politică de aservire pe plan uman și religios. Fenomenul va continua și sub Elisabeta I. În timpul acesteia anglicanismul se va erija în confesiune oficială care respinge catolicismul considerat drept religie tolerată, cu toate că în comitatele din nord-est încep să se așeze colonii scoțieni ce vor forma populația protestantă a Ulster-ului. Din acest moment se declanșează reacția irlandezilor de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]