175 matches
-
o anexă a bărbatului, identificîndu-se prin el, ca în "interviul exclusiv" intitulat "Femeia de lîngă Mircea Cărtărescu". Sexul frumos și cititor trebuie să cunoască musai romgleaza, acel jargon fițos în care sînt concepute majoritatea articolelor din revistele gen: cu multe anglicisme, cu belșug de prefixe și sufixe care induc superlativul: "Tips & Tricks: Supervacanța" sau ,De la noi pleci cu un look cool și o vestimentație trendy". O altă revistă găzduiește: ,Sexfruntarea: Elena Udrea vs. Robert Turcescu". Evident că bieții de ei nu
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
Rodica Zafiu Am prezentat săptămîna trecută dicționarul de anglicisme europene - Dictionary of European Anglicisms - apărut în 2001 sub coordonarea lui Manfred Görlach și în care sînt cuprinse 16 limbi europene. Volumul de studii apărut că o completare a dicționarului - English în Europe (Oxford University Press, 2002) - este alcătuit din
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
Anglicisms - apărut în 2001 sub coordonarea lui Manfred Görlach și în care sînt cuprinse 16 limbi europene. Volumul de studii apărut că o completare a dicționarului - English în Europe (Oxford University Press, 2002) - este alcătuit din prezentări sintetice ale situației anglicismelor în cele 16 limbi (islandeza, norvegiană, olandeză, germană; rusă, poloneză, croată, bulgară; franceză, spaniolă, italiană, română; finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Lucrarea permite comparații interesante, mai ales datorită modului în care articolele sînt structurate, după o unică schemă respectată cu rigurozitate
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
au determinat accentuarea unor faze puriste și izolaționiste, atribuirea genului gramatical). Se observă cu ușurință că există trăsături și fenomene asemănătoare, care se repetă aproape în toate limbile luate în considerare: în primul rînd cele legate de distribuția stilistica a anglicismelor moderne - în registrele tehnic și colocvial. E aproape generală în momentul de față tendința de a păstra integritatea cuvintelor engleze, mai ales in scriere și - pe cît e posibil - în pronunție. Posibilitatea de a confrunta evoluții paralele demostreaza, de exemplu
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
uneori preferată lui miting). Diferențe mai mari de tratament apar desigur în morfologie, dar și aici există fenomene generale (de pildă, faptul că majoritatea împrumuturilor din engleză sînt substantive). E variabil și raportul dintre purism și toleranța (teamă față de "invazia" anglicismelor se manifestă pretutindeni, dar măsurile explicite de limitare a ei sînt foarte diferite că amploare, fiind de obicei determinate de tradiții locale). Mă opresc asupra unuia dintre aspectele pentru a caror descriere comparația între mai multe limbi mi se pare
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
Se produc astfel forme hibride, în care tendința de a păstra scrierea și pronunția din limba de origine intra în conflict cu necesitatea de a accepta regularitățile morfologice ale sistemului. Compararea secțiunilor din volum dedicate morfologiei substantivului da rezultate interesante: anglicismele primesc plurale noi în limbile cu flexiune - rusă, poloneză - sau în cele în care articolul hotărît este postpus - bulgară, română. Este evident că în română obligativitatea desinenței e legată de postpunerea articolului: articolul hotărît nu se poate adaugă, la plural
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
engleză este însă un fenomen contemporan de proporții, a cărui cunoaștere cîștigă mult printr-o abordare comparativă. Aceasta pare să fi fost ideea care a produs recent un foarte util instrument științific: un triptic solid, alcătuit dintr-un dicționar al anglicismelor europene, un volum de studii și unul de bibliografii - destinate să acopere fenomenul influenței limbii engleze în lexicul mai multor limbi europene contemporane. Cele trei volume au fost redactate sub coordonarea lui Manfred Görlach, profesor la Universitatea din Köln; centrul
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
forță, convergențe și mai ales de a evita generalizările pedante, ușor de contrazis de realitatea diversității limbilor. Pe de altă parte, în domeniul studiilor culturale, se manifestă un interes crescînd pentru Europa - determinat de evidente rațiuni politice internaționale. Pentru dicționarul anglicismelor au fost selectate 16 limbi europene: 4 germanice (islandeză, norvegiană, olandeză, germană), 4 slave (rusă, poloneză, croată, bulgară), 4 romanice (franceză, spaniolă, italiană, română) și 4 de alte origini (finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Simetria schemei se reflectă într-o grilă
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
indică gradualitatea de acceptare a termenilor proveniți din engleză în cele 16 limbi: de la cuvintele folosite doar de bilingvi, trecînd prin statutul intermediar al termenilor tehnici, pînă la integrarea celor pe care vorbitorul mediu nici nu le mai percepe ca anglicisme. Gradul de acceptare e comparat cu cel al sinonimelor, mai ales al calcurilor concurente. Unde este cazul, sunt indicate și derivatele și compusele. Pentru a ilustra interesul dicționarului, aleg un singur exemplu, rezumînd o parte din informația concentrată în cîteva
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
Telefil Îngrijorat de anglicismele publicitare care ne-au invadat limba, dl Pruteanu nu are, s-ar zice, ureche pentru cum se vorbește românește. Cu o zi înainte de summit-ul de la Praga (cum să-i zic altfel, domnule senator?), la emisiunea dlui Tucă a fost
Gînd la gînd și șold la șold by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14531_a_15856]
-
actuale au în vedere ceea ce textul nu spune explicit, dar pare să implice; ceea ce îi și dă ocazie autorului său să se declare rău înțeles. Ceea ce textul chiar spune mi se pare însă mai absurd chiar decît presupusa vînătoare a anglicismelor sau decât recomandarea traducerilor bufe. În primul său articol - bineînțeles, în cazul în care versiunea de care dispun e cea definitivă - se afirmă că "Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
Rizul. Orânduiră și muscalii pă Grigorie Orlov și pă Abreșcov" (p. 111). Abundența turcismelor apărute ca efect al familiarității cu terminologia politică a epocii și care au dispărut apoi i-ar putea liniști pe cei îngrijorați azi de abuzul de anglicisme din diverse domenii de specialitate. Al doilea fragment pe care l-am ales e total diferit, din punct de vedere lexical și stilistic: " Am răspunsu cu multă smerenie că: «Un prințip plin dă jale și un prințipat plin dă întristăciune
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
cel al românilor. De exemplu, în ciuda istoricei adversități franco-engleze, englezii spun și scriu la fel ca în franceză fiancé și chargé d'affaires ! Și dacă francezii au ambiția să spună souris la mouse, în schimb se resemnează în fața multor altor anglicisme, precum hard, soft sau rock'n roll. Apropo, n-ar trebui traduse și numele de genuri muzicale, acolo unde se poate? Că aici s-ar putea: piatră și rostogolire sau pietros și rostogolit. Pe de altă parte, nu mă îndoiesc
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
fenomenului, acum 30 de ani, de Gr. Brîncuș, care a observat că în „perioada de acomodare” a neologismelor tiparul dominant este cel regulat (cu -ez), iar ulterior, în funcție de multe alte criterii formale și stilistice, tinde să reapară oscilația. Într-adevăr, anglicismele recente sînt azi masiv încadrate în tiparul -ez (accesez, formatez, printez), în vreme ce la împrumuturile mai vechi oscilația persistă și se înregistrează chiar tendințe de impunere a formelor (mai „elegante”) fără -ez. Aceste tendințe sînt ilustrate și de două studii recente
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
Rodica Zafiu Actualitatea limbii readuce inevitabil în discuție anglicismele recente, cu deosebire cele din limbajul computerului și al Internetului. Dintre acestea, un caz caracteristic - destul de recent și cu frecvență în creștere - îl constituie verbul a downloada: adaptare tipică a formei englezești (to download) la morfologia românească, prin încadrare în
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
it). Chiar în franceză, în ciuda substitutului oficial, clar dominant - télécharger -, nu e imposibil să găsim unele adaptări spontane - „Downloadez (= „downloadați”) des fichiers légaux” (zonehd.net); „Downloader (= „a downloada”) pour Macintosh” (thetascan.fr). În textele românești se poate urmări și relația anglicismului cu termenul sinonim, cu posibilul sau substitut, produs prin calc semantic - a descarcă -; acesta are avantajul formei autohtone, dar dezavantajul polisemiei și al lipsei de specializare. De fapt, ambele cuvinte circulă în paralel; chiar în mesaje practice, putin atente la
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
fixează sînt semi-generice și se repetă tipologic: în jurul aproape fiecărui bloc se găseau Vulpița, Ursache, Lupache, Negruța (nume sugerate de culoare, formă etc.). Animalele cele mai predispuse să primească nume - animale de companie, în formula "oficială", pet-uri, cu un anglicism antipatic, pentru că prin pluralul tipic neutru le obiectualizează, sau animăluțe, cu diminutivul cel mai simpatic, caracteristic limbii populare și familiare, sînt adesea prezentate pe forumuri din internet; exemplele de mai jos provin de pe forumul motociclism.ro. Din examinarea eșantionului destul de
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
standard. Dintre concurentele sale, cash este desigur unul de temut: e un cuvînt scurt, ușor de adaptat fonetic în română, cu uz adverbial sau de adjectiv invariabil; poziția îi e întărită de statutul său de termen internațional și de moda anglicismelor. Cuvîntul (care circula de mai multă vreme în română) a fost cuprins în noul DOOM (2005), cu indicație de pronunțare și cu două intrări, ca adjectiv și adverb și ca substantiv neutru (ipostază mai rară, dar nu lipsită de atestări
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
cu două intrări, ca adjectiv și adverb și ca substantiv neutru (ipostază mai rară, dar nu lipsită de atestări recente: "Până la urmă, cardul va învinge cash-ul și pe piața românească", Ziarul financiar, 25.03.2003). Sinonimul mai vechi al anglicismului cash, termenul de origine turcă peșin, atestat din secolul al XVIII-lea, devenit cu timpul popular și familiar, se mai folosește, pentru pitorescul său, cu intenție stilistică: "Românii preferă plata cu bani Ťpeșinť. Românilor le place să plătească în numerar
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
tipări. Desigur, dacă am fi în fața unei posibilități de alegere, fiecăruia dintre verbe i s-ar putea aduce unele obiecții: a tipări e impropriu (nu se mai folosește tiparul), a imprima e polisemantic și deci ambiguu, a printa e un anglicism prea evident. Cu ce ar fi însă mai bun, în această competiție, a lista? Mi se pare cel mai puțin fericit din întreaga serie: e un cuvînt polisematic cu sens înșelător, în contrast cu etimologia transparentă, cu ideea de listă (dacă un
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
DOOM: parching, cocher, scheting) n-au prins, preferîndu-se scrierea cu k (parking, cocker, skating). În momentul de față, fenomenul a luat proporții considerabile și are și unele manifestări cu totul noi. În primul rînd, s-au înmulțit foarte mult împrumuturile, anglicismele neadaptate grafic și care nici nu par să se adapteze prea curînd, atîta vreme cît tendința culturală - întemeiată pe prestigiul cultural al englezei - este de a respecta forma (scriere și pronunția) de origine: look, market, killer, broker, desktop etc. Uneori
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
unui cîmp semantic foarte bine reprezentat în limba respectivă. Astfel, un termen în plus adaugă o nouă posibilitate expresivă unei zone lexicale deja constituite, corespunzînd unei tradiții, unei mentalități, unei anume ierarhii de valori. Așa se explică, probabil, apariția între anglicismele foarte recente a termenului loser: care se adaugă unei serii foarte bine reprezentate în română, în limbajul standard dar mai ales în registrul familiar-argotic. O obsesie națională poate mai veche, dar în orice caz afirmată în epoca modernizării rapide, a
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
Acum, la faza cu manualele, sunt sigură că nu există manuale în lumea asta care să zică despre propria țară, națiune că sunt un neam de loseri" (aiudonline.ro). Apare și în texte moldovenești, în care contrastul se stabilește între anglicism și elementele popular-regionale: Da, iaca să-ți spun că sînt un loser. Păi m-am săturat să mă tot hrănesc cu grîne și în special cu răsărită" (ournet.md).
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
al unei trăinicii interioare impresionante. Mioara Avram știa tot, citise tot, își amintea tot: o mare putere de muncă se unea cu o curiozitate tinerească pentru cele mai diverse manifestări lingvistice ale prezentului - de la argou la limba de lemn, la anglicisme, la creațiile jurnalistice recente. Despre biblioteca sa mentală fabuloasă circulau multe povestioare ilustrative: într-adevăr, era suficient ca un tînăr cercetător să-și expună o idee, pentru a primi, din memorie, indicațiile bibliografice necesare - desigur cu anul de apariție, uneori
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
Rodica Zafiu În fața mulțimii anglicismelor din ultimul deceniu, alte surse de împrumuturi aproape că trec neobservate. Deși internaționalizarea lexicului nu se reduce la engleză, cel puțin în sfera culturii, a consumului și a divertismentului. Dintre italienismele relativ recente preluate de alte limbi și devenite termeni
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]