76 matches
-
asa îmi spunea: “Mariano, Dumnezeu ți-a mai dat o șansă. Mariano, Dumnezeu ți-a mai dat o șansă.” în '92 am început să mergem mai des la Elim. în '93 vine Nelutu și-l face cetățean de onoare al Aninei. și ne spune fiul nostru: “am auzit că voi vreți să vă pocăiți”. De parca îi mare rușine să fii pocăit. Să fii beat în șanț nu e rușine deloc, este normal, dar să fii pocăit nu poți să fii acceptat
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_mariana_timofte_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
ei. M-am apropiat de ea și am întrebat-o cum o cheamă. Mi-a răspuns că o cheamă Ana. Un nume simplu și frumos, am gândit. A început să-mi povestească că a fost într-o excursie pe Munții Aninei. S-a rătăcit de grup când s-a lăsat ceața peste pădure. A continuat să meargă. A mers până aproape în zori când a dat de sălașul meu. I-am explicat că nu mai e cazul să se teamă de
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423992254.html [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
a zâmbit spunându-mi că am în față unicul exemplar existent pe Terra, deoarece era o tipăritură unicat pe care o realizase un călugăr cu mijloace manuale. O procurase contra unei sume modice de la un muncitor miner de prin părțile Aninei cu ceva ani în urmă. Din acest volum își copia acatistele, care aveau atâta căutare. În rest Acatistu nu deținea alte bunuri. Mi-a spus că mai avea ceva rezerve pentru viitor în afara pensiei destul de consistente. L-am avertizat să
ACATISTU! PERSONAJ DE POVESTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Acatistu_personaj_de_poveste_mihai_leonte_1375266460.html [Corola-blog/BlogPost/361204_a_362533]
-
ale lucrării semnate de Cristian-Liviu Mosoroceanu și Alin Muntean, Anina - geografie și istorie (Timișoara, Editura Eubeea, ISBN 978-973-673-321-5, 2015; pagini B-5: 362), după cum ni se grăiește chiar din titlu, se relevă „binomul geografie - cronologie“, în prima parte / secțiune, cu Geografia Aninei, în cinci cuprinzătoare capitole - 1. Așezare geografică; 2. Solul și subsolul (cu subcapitolele: 2.1. Peștera Bohui și 2.2. Peștera Ponor-Plopa); 3. Clima (cu subcapitolele: 3.1. Fenomene meteo-climatice deosebite; 3.2. Tipuri de formațiuni noroase întâlnite; 3.3
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Terezia; 4.3.8. Pârâul Anina;); 5. Flora și fauna în habitatul biogeografic alpin (cu subcapitolele: 5.1. Habitatul biologic în zona Anina - 5.1.1. Flora; 5.2. Fauna; 5.3. Administrarea, protejarea și conservarea habitatului biogeografic din Munții Aninei) -, și, în secunda parte / secțiune, Istoria Aninei - de fapt, o adâncă și interesantă cronologie, cu capitole / subcapitole punctând și câteva realități care pot fi catalogate drept „extraordinare“, cum, de pildă, capitolul de sub titlul Ion din Anina, primul om din Europa
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Flora și fauna în habitatul biogeografic alpin (cu subcapitolele: 5.1. Habitatul biologic în zona Anina - 5.1.1. Flora; 5.2. Fauna; 5.3. Administrarea, protejarea și conservarea habitatului biogeografic din Munții Aninei) -, și, în secunda parte / secțiune, Istoria Aninei - de fapt, o adâncă și interesantă cronologie, cu capitole / subcapitole punctând și câteva realități care pot fi catalogate drept „extraordinare“, cum, de pildă, capitolul de sub titlul Ion din Anina, primul om din Europa, de fapt, fiind vorba despre o mandibulă
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
circa 40000 de ani, [...] descoperită de către un grup de speologi, din care făceau parte Ștefan Milota, Mircea Gherase și Laurențiu Sarcină, membri ai asociației Pro Acva Grup Timișoara, în anul 2002, într-una din cele 200 de peșteri din Munții Aninei» (p. 89), așadar, „mai exact-herodotic semnalând“, a doua parte a lucrării cuprinzând „istorii“ din cele mai vechi anotimpuri ale planetei, dinspre periodizările geologice, prehercinică, hercinică, alpino-carpatică etc., dinspre preistorie, cu Precambrianul / Azoicul, Paleozoicul, Mezozoicul, Neozoicul etc., și apoi, din zorii
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
ortodox al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, însoțit de către un sobor de preoți format din reprezentanți ai Episcopiei Caransebeșului [...]», la eveniment participând și «reprezentanți ai autorităților române locale din Anina - domnii Gheorghe Românu și Dorinel Ungureanu, primarul și viceprimarul Aninei -, reprezentanți ai Consiliului Local Anina, cât și credincioși români din Anina...» (p. 323) -, urmate de o Bibliografie selectivă și de un număr de 32 de Documente foto[grafice]. Distinsul Receptor al acestor incitante pagini monografice se poate bucura / întrista de
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
și credincioși români din Anina...» (p. 323) -, urmate de o Bibliografie selectivă și de un număr de 32 de Documente foto[grafice]. Distinsul Receptor al acestor incitante pagini monografice se poate bucura / întrista de aflarea unor date „certe“, între „istoriile“ Aninei și a împrejurimilor sale carstice, despre cele peste două sute de peșteri (Peștera-cu-Oase, Peștera Ponor-Uscată, Peștera-din-Deal / Dolină, Peștera Hoților, Peștera-cu-Flori-Galbene / Abri / Ambră etc.), în majoritatea lor, „de mărime mijlocie“ (îndeosebi, vizitând Peștera cu Oase, din sectorul montan-aninean Plopa - Ponor, se poate
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
construiau pe atunci. Am cunoscut foarte mulți care au lucrat la hidrocentrala de la Bicaz, și la tunelul de la Salva-Vișeu. Unul dintre primii maiștri cunoscuți la mina Suvarov a fost Gheorghe CARACOANCEA din Coronini, trecut prin minele grele de cărbune ale Aninei și Cozlei. Dumnealui a făcut școala de maiștri la Anina între anii 1958-1961, cum am aflat de la domnul Nelu MARTINOVICI, care a urmat cursurile școlii de ucenici tot la Anina între anii 1959-1962. Nea Gheorghe CARACOANCEA, zis a lui Pârvu
1967, MOLDOVA NOUĂ; PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/1967_moldova_noua_primii_co_mihai_leonte_1384610453.html [Corola-blog/BlogPost/363153_a_364482]
-
construiau pe atunci. Am cunoscut foarte mulți care au lucrat la hidrocentrala de la Bicaz și la tunelul de la Salva-Vișeu. Unul dintre primii maiștri cunoscuți la mina Suvarov a fost Gheorghe CARACOANCEA din Coronini, trecut prin minele grele de cărbune ale Aninei și Cozlei. Dumnealui a făcut școala de maiștri la Anina între anii 1958-1961, cum am aflat de la domnul Nelu MARTINOVICI, care a urmat cursurile școlii de ucenici tot la Anina între anii 1959-1962. Nea Gheorghe CARACOANCEA a fost detașat de la
PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Primii_colegi_primii_prieteni_mihai_leonte_1339214791.html [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
-
râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului; ... w) râul Voievodul de la izvoare până la cantonul silvic Cimpa, tot timpul anului; ... x) râul Râușor de la Păltinei până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului; ... y) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului; ... z) râul Cerna Superioară de la izvoare până la lacul Cinciș, tot timpul anului; ... aa) râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciș până la ieșirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului; ... bb) râul Bătrâna de la izvoare până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280206_a_281535]
-
vechi teatru din țară construit în anul 1817 și care astăzi adăpostește Muzeul Culturii Cărășene. Viaductul de cale ferată este un element de arhitectură specific acestor locuri. Terasa curbată arată prezența unui relief colinar, localitatea aflându-se la poalele Munților Aninei. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174131_a_175460]
-
râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului; ... w) râul Voievodul de la izvoare până la cantonul silvic Cimpa, tot timpul anului; ... x) râul Râușor de la Păltinei până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului; ... y) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului; ... z) râul Cerna Superioară de la izvoare până la lacul Cinciș, tot timpul anului; ... aa) râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciș până la ieșirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului; ... bb) râul Bătrâna de la izvoare până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280221_a_281550]
-
sunt incluse un număr de zece rezervații naturale, constituite în zone de conservare specială strict protejate: Buhui - Mărghitaș, Bârzavița, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarei. Munții Semenic și Munții Aninei (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Carașova. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 578 ha, se află în Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu Carașul și comuna Carașova. au statut de rezervație naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului din care fac parte. Cheile Carașului sunt o formațiune de tip chei situate in Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
ha, se află în Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu Carașul și comuna Carașova. au statut de rezervație naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului din care fac parte. Cheile Carașului sunt o formațiune de tip chei situate in Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu râul Caraș și comuna Carașova. Cheile Carașului fac parte din rezervația naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, acest parc având o suprafață totală de circa 36.214 ha, cuprinzând foarte multe rezervații naturale precum: Cheile
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
este amplasată la o altitudine absolută de 354m și 10m altitudine relativă în versantul drept al Dealului Cărnipoaia din Cheile Carașului, în Munții Aninei, pe teritoriul satului Iabalcea, județul Caraș-Severin, România. Accesul se face dinspre Cantonul Comarnic, prin Cheile Comarnicului până la confluența cu râul Caraș, drum care se continua apoi cu circa 600m la vale prin Cheile Carașului. Peștera are două intrări la o
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
avut denumiri diferite, o parte din ei fiind atașați Munților Semenic. În prezent această unitate muntoasă, în cadrul limitelor pe care le vom prezenta, este cunoscută sub numele de , după orașul cu același nume care se află in centrul lor. Munții Aninei, cu înălțimea cea mai mare în vârful Leordiș (1160 m), au o suprafață de 770 kmp. si o formă alungită pe direcția NNE-SSV. În cadrul lor, cea mai mare suprafața (600 kmp) o ocupă calcarele care se întind și în Munții
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
în Munții Locvei, pană la Dunăre, fiind cea mai mare și mai compactă suprafață calcaroasă din România (807 kmp). Deși au o înălțime mică, ei cuprind numeroase obiective turistice care sunt din ce în ce mai căutate de către drumeți. În partea de nord,Munții Aninei sunt despărțiți de culmile piemontane prelungi și joase (300-400 m.) de la bordura Semenicului și de Depresiunea Ezeriș de râul Bârzava. Limita de est este formată din două sectoare distincte: în primul sector Bârzava prin cursul superior și Poneasca, pană la
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
care domină dealurile amintite (cu 150-200 m.), începând din valea Minișului pană în valea Nerei. În partea de sud-vest, cheile adânci ale Nerei, cuprinse între confluența pâraielor Bresnic (la est) și Beu (la vest) cu Nera, formează limita dintre Munții Aninei și cei ai Locvei. Contactul cu Dealurile Oraviței și Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcată de abruptul calcaros al Munților Aninei care le domină (cu 200-500 m.), de la Nera pană la nord de localitatea Gârliște, ce se desfasoară
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
cuprinse între confluența pâraielor Bresnic (la est) și Beu (la vest) cu Nera, formează limita dintre Munții Aninei și cei ai Locvei. Contactul cu Dealurile Oraviței și Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcată de abruptul calcaros al Munților Aninei care le domină (cu 200-500 m.), de la Nera pană la nord de localitatea Gârliște, ce se desfasoară în lungul unei mari dislocații tectonice marcată de roci eruptive. La nord de Gârliște limita vestică este pusă in evidența de ruptură de
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
tectonice marcată de roci eruptive. La nord de Gârliște limita vestică este pusă in evidența de ruptură de panta dintre munte și Depresiunea Lupacului, după care ea urmează vaile Lupacul Mic și Bârzăvița pană la confluența acesteia cu Bârzava. Munții Aninei, cu înalțimea lor maximă în vârful Leordiș (1160 m.), au trăsături geomorfologice caracteristice, ca o consecință a alcătuirii lor geologice. Roca predominantă este calcarul dispus în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
calcarul dispus în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii geologice, și din întinse podișuri calcaroase "ciuruite" de doline. La nord-vest și nord, în Munții Aninei apar gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și granit. La est de localitatea Doman se
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Între aceste culmi se află mai multe podișuri carstificate dintre care amintim: Râvniștea Mare, Colonovăț, Ceresnâia, Cârneala, Ponor și altele. La sud de valea Minișului culmile sunt mai puțin numeroase, dar aici se află cele mai mari înalțimi din Munții Aninei. Astfel, în vest se desfașoară culmea Cuniuma (1046 m.), iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.) - Leordiș (1160 m.) - Pleșiva (1144 m.) care se ramifică spre Nera. În afară de aceste două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]