76 matches
-
asa îmi spunea: “Mariano, Dumnezeu ți-a mai dat o șansă. Mariano, Dumnezeu ți-a mai dat o șansă.” în '92 am început să mergem mai des la Elim. în '93 vine Nelutu și-l face cetățean de onoare al Aninei. și ne spune fiul nostru: “am auzit că voi vreți să vă pocăiți”. De parca îi mare rușine să fii pocăit. Să fii beat în șanț nu e rușine deloc, este normal, dar să fii pocăit nu poți să fii acceptat
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
ei. M-am apropiat de ea și am întrebat-o cum o cheamă. Mi-a răspuns că o cheamă Ana. Un nume simplu și frumos, am gândit. A început să-mi povestească că a fost într-o excursie pe Munții Aninei. S-a rătăcit de grup când s-a lăsat ceața peste pădure. A continuat să meargă. A mers până aproape în zori când a dat de sălașul meu. I-am explicat că nu mai e cazul să se teamă de
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
a zâmbit spunându-mi că am în față unicul exemplar existent pe Terra, deoarece era o tipăritură unicat pe care o realizase un călugăr cu mijloace manuale. O procurase contra unei sume modice de la un muncitor miner de prin părțile Aninei cu ceva ani în urmă. Din acest volum își copia acatistele, care aveau atâta căutare. În rest Acatistu nu deținea alte bunuri. Mi-a spus că mai avea ceva rezerve pentru viitor în afara pensiei destul de consistente. L-am avertizat să
ACATISTU! PERSONAJ DE POVESTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361204_a_362533]
-
ale lucrării semnate de Cristian-Liviu Mosoroceanu și Alin Muntean, Anina - geografie și istorie (Timișoara, Editura Eubeea, ISBN 978-973-673-321-5, 2015; pagini B-5: 362), după cum ni se grăiește chiar din titlu, se relevă „binomul geografie - cronologie“, în prima parte / secțiune, cu Geografia Aninei, în cinci cuprinzătoare capitole - 1. Așezare geografică; 2. Solul și subsolul (cu subcapitolele: 2.1. Peștera Bohui și 2.2. Peștera Ponor-Plopa); 3. Clima (cu subcapitolele: 3.1. Fenomene meteo-climatice deosebite; 3.2. Tipuri de formațiuni noroase întâlnite; 3.3
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Terezia; 4.3.8. Pârâul Anina;); 5. Flora și fauna în habitatul biogeografic alpin (cu subcapitolele: 5.1. Habitatul biologic în zona Anina - 5.1.1. Flora; 5.2. Fauna; 5.3. Administrarea, protejarea și conservarea habitatului biogeografic din Munții Aninei) -, și, în secunda parte / secțiune, Istoria Aninei - de fapt, o adâncă și interesantă cronologie, cu capitole / subcapitole punctând și câteva realități care pot fi catalogate drept „extraordinare“, cum, de pildă, capitolul de sub titlul Ion din Anina, primul om din Europa
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Flora și fauna în habitatul biogeografic alpin (cu subcapitolele: 5.1. Habitatul biologic în zona Anina - 5.1.1. Flora; 5.2. Fauna; 5.3. Administrarea, protejarea și conservarea habitatului biogeografic din Munții Aninei) -, și, în secunda parte / secțiune, Istoria Aninei - de fapt, o adâncă și interesantă cronologie, cu capitole / subcapitole punctând și câteva realități care pot fi catalogate drept „extraordinare“, cum, de pildă, capitolul de sub titlul Ion din Anina, primul om din Europa, de fapt, fiind vorba despre o mandibulă
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
circa 40000 de ani, [...] descoperită de către un grup de speologi, din care făceau parte Ștefan Milota, Mircea Gherase și Laurențiu Sarcină, membri ai asociației Pro Acva Grup Timișoara, în anul 2002, într-una din cele 200 de peșteri din Munții Aninei» (p. 89), așadar, „mai exact-herodotic semnalând“, a doua parte a lucrării cuprinzând „istorii“ din cele mai vechi anotimpuri ale planetei, dinspre periodizările geologice, prehercinică, hercinică, alpino-carpatică etc., dinspre preistorie, cu Precambrianul / Azoicul, Paleozoicul, Mezozoicul, Neozoicul etc., și apoi, din zorii
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
ortodox al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, însoțit de către un sobor de preoți format din reprezentanți ai Episcopiei Caransebeșului [...]», la eveniment participând și «reprezentanți ai autorităților române locale din Anina - domnii Gheorghe Românu și Dorinel Ungureanu, primarul și viceprimarul Aninei -, reprezentanți ai Consiliului Local Anina, cât și credincioși români din Anina...» (p. 323) -, urmate de o Bibliografie selectivă și de un număr de 32 de Documente foto[grafice]. Distinsul Receptor al acestor incitante pagini monografice se poate bucura / întrista de
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
și credincioși români din Anina...» (p. 323) -, urmate de o Bibliografie selectivă și de un număr de 32 de Documente foto[grafice]. Distinsul Receptor al acestor incitante pagini monografice se poate bucura / întrista de aflarea unor date „certe“, între „istoriile“ Aninei și a împrejurimilor sale carstice, despre cele peste două sute de peșteri (Peștera-cu-Oase, Peștera Ponor-Uscată, Peștera-din-Deal / Dolină, Peștera Hoților, Peștera-cu-Flori-Galbene / Abri / Ambră etc.), în majoritatea lor, „de mărime mijlocie“ (îndeosebi, vizitând Peștera cu Oase, din sectorul montan-aninean Plopa - Ponor, se poate
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
construiau pe atunci. Am cunoscut foarte mulți care au lucrat la hidrocentrala de la Bicaz, și la tunelul de la Salva-Vișeu. Unul dintre primii maiștri cunoscuți la mina Suvarov a fost Gheorghe CARACOANCEA din Coronini, trecut prin minele grele de cărbune ale Aninei și Cozlei. Dumnealui a făcut școala de maiștri la Anina între anii 1958-1961, cum am aflat de la domnul Nelu MARTINOVICI, care a urmat cursurile școlii de ucenici tot la Anina între anii 1959-1962. Nea Gheorghe CARACOANCEA, zis a lui Pârvu
1967, MOLDOVA NOUĂ; PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363153_a_364482]
-
construiau pe atunci. Am cunoscut foarte mulți care au lucrat la hidrocentrala de la Bicaz și la tunelul de la Salva-Vișeu. Unul dintre primii maiștri cunoscuți la mina Suvarov a fost Gheorghe CARACOANCEA din Coronini, trecut prin minele grele de cărbune ale Aninei și Cozlei. Dumnealui a făcut școala de maiștri la Anina între anii 1958-1961, cum am aflat de la domnul Nelu MARTINOVICI, care a urmat cursurile școlii de ucenici tot la Anina între anii 1959-1962. Nea Gheorghe CARACOANCEA a fost detașat de la
PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
-
râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului; ... w) râul Voievodul de la izvoare până la cantonul silvic Cimpa, tot timpul anului; ... x) râul Râușor de la Păltinei până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului; ... y) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului; ... z) râul Cerna Superioară de la izvoare până la lacul Cinciș, tot timpul anului; ... aa) râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciș până la ieșirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului; ... bb) râul Bătrâna de la izvoare până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280206_a_281535]
-
vechi teatru din țară construit în anul 1817 și care astăzi adăpostește Muzeul Culturii Cărășene. Viaductul de cale ferată este un element de arhitectură specific acestor locuri. Terasa curbată arată prezența unui relief colinar, localitatea aflându-se la poalele Munților Aninei. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174131_a_175460]
-
râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului; ... w) râul Voievodul de la izvoare până la cantonul silvic Cimpa, tot timpul anului; ... x) râul Râușor de la Păltinei până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului; ... y) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului; ... z) râul Cerna Superioară de la izvoare până la lacul Cinciș, tot timpul anului; ... aa) râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciș până la ieșirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului; ... bb) râul Bătrâna de la izvoare până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280221_a_281550]
-
face parte din complexul de peșteri prezente în Cheile Carașului, în Munții Aninei din județul Caraș-Severin. Se situează pe raza localității Iabalcea (comuna Carașova), în apropierea Peșterii Comarnic. Are o lungime totală de 1.121 m. Mărimea peșterii crește pe măsură ce se avansează înăuntrul ei, pornind de la o galerie de intrare îngustă, cu săli
Peștera Popovăț () [Corola-website/Science/305636_a_306965]
-
62,5 km trecea prin localitățile: Răcășdia, Iam, Jassenova (Jasenovo) și Bela Crkva (Biserica Albă), ultimele două localități aflate în Districtul Banatul de Sud, Voivodina, Serbia. Denumită "Kohlenbahn" (linia cărbunelui) aceasta era destinată înlesnirii transportului cărbunelui de la minele din zona Aninei la Dunăre. Construcția liniei a început în anul 1846, fiind întreruptă în timpul revoluției de la 1847-1848, apoi reluată în anul 1850 și terminată în anul 1854. Până la deschiderea liniei Oravița-Anina cu tracțiune cu abur, pe 15 decembrie 1863, cărbunele era transportat
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
este amplasată la o altitudine absolută de 354m și 10m altitudine relativă în versantul drept al Dealului Cărnipoaia din Cheile Carașului, în Munții Aninei, pe teritoriul satului Iabalcea, județul Caraș-Severin, România. Accesul se face dinspre Cantonul Comarnic, prin Cheile Comarnicului până la confluența cu râul Caraș, drum care se continua apoi cu circa 600m la vale prin Cheile Carașului. Peștera are două intrări la o
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
sunt incluse un număr de zece rezervații naturale, constituite în zone de conservare specială strict protejate: Buhui - Mărghitaș, Bârzavița, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarei. Munții Semenic și Munții Aninei (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Carașova. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 578 ha, se află în Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu Carașul și comuna Carașova. au statut de rezervație naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului din care fac parte. Cheile Carașului sunt o formațiune de tip chei situate in Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
ha, se află în Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu Carașul și comuna Carașova. au statut de rezervație naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului din care fac parte. Cheile Carașului sunt o formațiune de tip chei situate in Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu râul Caraș și comuna Carașova. Cheile Carașului fac parte din rezervația naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, acest parc având o suprafață totală de circa 36.214 ha, cuprinzând foarte multe rezervații naturale precum: Cheile
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată la limita sud-vestică a țării, în sudul Munților Aninei din județul Caraș-Severin. Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Oravița și pe cele ale comunelor: Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Lăpușnicu Mare, Sasca Montană și Șopotu Nou și este străbătută
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
Valea Ciclovei - Ilidia. Parcul a fost instituit ca arie protejată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate în sudul Munților Aninei. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului Clase de habitate semnalate în parc: "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de fag
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline. În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot diferenția Munții Semenic, Munții Almăjului, Munții Locvei și Munții Dognecei alcătuiți din șisturi cristaline, respectiv Munții Aninei alcătuiți din calcare.
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
ei începuturi ca un centru industrial. Orașul se află în apropierea paralelei 45. Este înconjurat de dealuri ca Tâlva Mare, Tâlva Mică, Colilia, Prisaca, Dealul Mare, Lup, Rol, Marila, de o înălțime mai mică, relieful înalt fiind reprezentat de Munții Aninei. Situându-se în sud-vestul țării, Oravița se bucură de influența climei mediteraneene. Aici iernile sunt mai blânde, primăverile mai timpurii, verile mai lungi, toamnele mai plăcute. Totuși în anumite perioade ale anului, se face simțit vântul „Coșava” care uneori ajunge
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
vechi teatru din Banat, construit în anul 1817 și care astăzi adăpostește Muzeul Culturii Cărășene. Viaductul de cale ferată este un element de arhitectură specific acestor locuri. Terasa curbată arată prezența unui relief colinar, localitatea aflându-se la poalele Munților Aninei. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul ca localitatea are rangul de oraș. Cum s-a arătat mai înainte, încă de la primele ei începuturi, Oravița s-a afirmat ca un centru industrial. În afară de aur, ca bogăție a subsolului acestui
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]