30 matches
-
și lacătul... Pe negândite au ajuns la râu. Aici era mai răcoare, pietrișul se vedea, alb, până departe și luna se bălăcea în adânc, plină, netedă, zâmbitoare. — Ce minunăție! șopti Octavia. — E frumos, nimic de zis, confirmă broscuța. Uite, lângă aninii aceia aplecați e căsuța mea. Undeva sub mal, între rădăcini. Mă simt destul de bine acolo, dar sufletul nu mi-e împăcat. Nu sunt fericită, n-am liniște. Și aștept, aștept... — Ce? întrebă Octavia. Broscuța se întoarse spre ea și o
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
în: Ediția nr. 1305 din 28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului SFÂRȘIT DE APRILIE La sfârșit de aprilie Verdele din câmpie E acoperit cu petale Și puf de păpădie. Presuri și mierle, Privighetori și cuci Cântă-n vâlcele Și-n aninii din lunci. În livezile cu pruni Zumzet de albine, Roi de fluturi și tăuni Zboară-n cercuri line. În tarlaua dinspre Șasa Ară un tractor. Tata bate în câmp coasa Sub un strop de nor. Ziua se înalță plină Pe
SFÂRŞIT DE APRILIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1406527577.html [Corola-blog/BlogPost/349522_a_350851]
-
pre jos. Hoțul o luă la vale spre casa lui Ion Săndulescu. Dupa casa acestuia era un pârău și un drum care duceau spre Dobricea care era aproape secată. Hoțul, dacă ajungea aici, era scăpat. Dracul îl mai găsea prin aninii deși ce creșteau pe malul apei și de o parte și de alta! Așa că bietul Niță începu să strige cât îl țineau puterile: “- Sai nea Ioane, sai băăă, hoți! Săriți, fraților, săriți! Hoții, băăă, hoții! Sai nea Ioaneee, sai bă
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1430982726.html [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
Mazar, Iordania, fiul lui Salem și Sharifeh, domiciliat în București, Calea Victoriei 44-46, sc. A, ap. 3, sectorul 1. 250. Smadi Khaled, cetățean sirian, născut la 20 aprilie 1966 în Smad, Siria, fiul lui Mateb și aicheh, domiciliat în București, str. Aninului nr. 28, sectorul 1. 251. Said Ahmad, cetățean sirian, născut la 1 octombrie 1956 în Lattakia, Siria, fiul lui Mohamad și Wajiha, domiciliat ��n Oradea, str. Călărașilor nr. 32, județul Bihor. 252. Massri Ibrahim, cetățean sirian, născut la 1 ianuarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122167_a_123496]
-
sectorul 6. 16. Michici Marinela, născută la 8 septembrie 1974 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Nistor Ion și Mariea-Crucita, cu domiciliul actual în Germania, 76307 Karlsbad-Langensteinbach, Paulusstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Aninilor nr. 12, județul Caraș-Severin. 17. Popa Marius-Catalin, născut la 29 octombrie 1968 în localitatea Ungureni, județul Botoșani, România, fiul lui Tudor și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 85748 Garching, Seilerweg 29, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144727_a_146056]
-
județul Dolj. 189. Beberechi Dănuț, născut la 1 august 1967 în localitatea Soldanu, județul Călărași, România, fiul lui Ion și Dumitra, cu domiciliul actual în Germania, 65795 Hattersheim am Main, Goethestr. 9, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Aninului nr. 44, sectorul 1. 190. Ion Ion, născut la 24 ianuarie 1942 în localitatea Ileana, județul Călărași, România, fiul lui Ion Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 4400 Steyr, Sierningerstr. 48, cu ultimul domiciliu din România în București, Aleea Postăvarului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133445_a_134774]
-
județul Timiș. 210. Weber Valentina, născută la 23 octombrie 1961 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Piriu Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91052 Erlangen, Aufsessstr. 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Aninilor nr. 2, județul Caraș-Severin. 211. Zaharia Doina, născută la 29 octombrie 1966 în localitatea Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, România, fiica lui Cojocariu Aurel și Elisaveta, cu domiciliul actual în Germania, 93197 Zeitlarn, Sudetenstr. 66, cu ultimul domiciliu din România în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
Alexandru Făclie Str. Alexandru Lăpușneanu Int. Alexe Marin Str. Alion - nr. 78 - capăt; 87 - capăt Str. Almaș - nr. 2 - 28; 1 - 21 Str. Almaș - nr. 30 - capăt; 23 - capăt Str. Alunului Str. Amforei Str. Amiciției Str. Amintirii Str. Aninoasa Str. Aninului Str. Arcașilor Str. Ariei Str. Aristotel Pappia (fosta Semaforului) Str. Artur Vârtejanu Str. Arțarului Str. Atelierele Noi Str. Atelierului Int. Aurora Str. Avântului Str. Bacului Str. Bahluiului Str. Baia Str. Baia de Criș Str. Baia Sprie Int. Baldovin Pârcălabul Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
bogate, stratul de zăpadă în munți atingând grosimea de 0,75 m-2,5 m. (în anul 1975/1976). Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
nr. 83, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Amurgului, Ds 534"; - la poziția nr. 85, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Amurgului, Ds 530"; - la poziția nr. 89, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Aninilor, Ds 377, Ds 380"; - la poziția nr. 90, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Răchitei, Ds 366"; - la poziția nr. 91, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "str. Vâlcele, Ds 345"; - la poziția nr. 92, coloana nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201763_a_203092]
-
se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și cascade), această vale a fost declarată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervație naturală. În luminișurile pădurilor de fag ca și pe malurile apelor se întâlnește salcia căprească, mesteacănul, plopul tremurător, aninul, zmeură, mure. În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce apare destul de rar. În schimb, locul său este luat de molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape 1.700 m altitudine. În afara de
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
sud-europeni, cer ("Quercus cernis") și gârniță ("Quercus frainetto") până la altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat ("Quercus robur"), fagul, frasinul, arțarul țărănesc ("Acer tataricum"), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică ("Felix silvestris"), ciuful de pădure ("asia oxus"), pițigoiul mare ("Parus major"), căprioare, vulpi, lupi, mistreți, iepuri etc. Solurile zonei
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
cernis") și gârniță ("Quercus frainetto") până la altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat ("Quercus robur"), fagul, frasinul, arțarul țărănesc ("Acer tataricum"), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică ("Felix silvestris"), ciuful de pădure ("asia oxus"), pițigoiul mare ("Parus major"), căprioare, vulpi, lupi, mistreți, iepuri etc. Solurile zonei sunt formate mai
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
1000-1200 m, fagul se gaseste împreună cu coniferele. Extensiunea pădurilor de fag compacte și pure spre sud subliniază cel mai bine în peisaj contactul dintre zona subcarpatica și cea montană pe aliniamentul: Chiojd-Sibiciu-Lopătari. Predomina evident pădurea de fag, în asociație cu aninul (Alnus incana), mesteacănul, paltinul (Acer pseudoplatanus), ulmul și cu arbuștii, (alunul, tulchin, șoc negru și roșu), care în general apar în arealele despădurite și lipsesc complet în interiorul pădurii de fag. În zonele defrișate recent se dezvoltă asociații cu părușcă, fragi
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au dispărut cam de 100 de ani, rămânând doar amintirea lor în toponimicul La Fagi, o tarla de pământ
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
reprezintă agricultura după ce, între anii 1995-2000, industria petroliera a făcut disponibilizări masive iar o mare parte din locuitorii comunei lucrau în această ramură. Toponimia localității provine de la primii locuitori ai zonei care se numeau "Aninoșeanu", aceștia luându-și numele de la aninii care creșteau pe malul pâraielor. După 1990, localitatea a început să cunoască o dezvoltare lentă dar continuă ajungând ca în 2006 locuitorii să aibă acces la gazele naturale, rețea de televiziune prin cablu, telefonie fixă și mobilă, mijloace de transport
Comuna Aninoasa, Gorj () [Corola-website/Science/298744_a_300073]
-
situată în NE Poloniei reprezentând 30 % din numărul lacurilor acestei țări și 45 % din suprafața lacustră. Cea mai mare cuvetă lacustră ca suprafața este Smiardwy - 110 km2 , iar cea mai adâncă Hancza-108 m. Pădurea formată din pini, mesteacăn argintiu și aninul cenușiu imprimă un farmec deosebit peisajului regiunii mazuriene. MJOSA - lac glaciar de forma literei Y din SE munților Scandinaviei, la confluența văilor Vorma și Glloma din Norvegia, văi ce se unesc și se varsă în golful Bohus. Este al doilea
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Moldova Izvorăște din masivul Giumalău și se varsă în Moldova, în comuna Pojorâta. Cele două pâraie principale, Putna Mică și Putna Mare, își unesc apele în amonte de Poiana Ițcani formând valea Putnei, care curge printre poieni șerpuind la umbra aninilor, primind ca afluenți pâraie lipsite de importanță ca: Văcăria și Pârâul lui Iacob. Trece apoi pe lângă păstrăvărie ca să iasă în satul Valea Putnei, lângă șoseaua Câmpulung - Vatra Dornei, pentru a primi apele pâraielor Putnișoara și Hău. De aici însoțește
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
mai scunde și cu o valoare nutritivă mai mică. Este cazul stepelor asiatice sau a Câmpiilor înalte ale SUA. Vegetație lemnoasă se poate întâlni doar în lungul arterelor hidrografice care traversează stepele, pe solurile mai umede. Sunt comuni plopii, sălciile, aninii. Spre poli, stepele pot intra adesea în contact direct cu pădurile de conifere, iar spre ecuator, se pierd treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi continui din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura între
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vie prin baricade de crăci uscate... Mai bine că nu le poate vedea... Iubea prea pasionat Florica pentru a putea îndura un astfel de spectacol. Nu mai vorbesc de zăvoi. Acolo făcuse un bazin cimentat, cu apă curgătoare, care cu aninii dimprejur formau un frumos parc. Azi bazinul nu mai există, iar copacii - toți tăiați și arși la curte. Aci și Dinu a fost vinovat. Când i-a cerut voie să taie din zăvoi, trebuia să se ducă și să specifice
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
un moment dat i se apreciază întinderea, orientarea și profunzimea “suprafețelor de uzură”. Morfologia “suprafețelor de uzură” exprimă caracteristicile efectului funcțional al mișcărilor mandibulare. Marginile incizale se transformă în suprafețe mai mult sau mai puțin înclinate oro-vestibular. Vârful și pantele aninilor se aplatizează. Relieful ocluzal se aplatizează și suprafețele ocluzale capătă diferite orientări. O sistematizare a efectelor pe care le poate avea uzura tuturor fețelor ocluzale se regăsește în clasificarea lui BARADUN: Grupa I - atriția fețelor ocluzale cu orientare de jos
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Polyphylla fullo și alte specii de cărăbuși, Orchestes fagi - trombarul frunzelor de fag, Stereonichus fraxini - trombarul frasinului, Lytta vesicatoria - gândacul frasinului, Galerucella luteola - gândacul de frunză al ulmului, Melasoma sp. - gândacii roșii ai plopului, Agelastica alni - gândacul de frunză al aninului etc. se face numai în anumite stadii de dezvoltare ale insectelor, pentru fiecare specie separat, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
Polyphylla fullo și alte specii de cărăbuși, Orchestes fagi - trombarul frunzelor de fag, Stereonichus fraxini - trombarul frasinului, Lytta vesicatoria - gândacul frasinului, Galerucella luteola - gândacul de frunză al ulmului, Melasoma sp. - gândacii roșii ai plopului, Agelastica alni - gândacul de frunză al aninului etc. se face numai în anumite stadii de dezvoltare ale insectelor, pentru fiecare specie separat, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]