456 matches
-
de cercetare independentă, de îndoială carteziană și de analiză uneori costisitoare din punctul de vedere al timpului și al energiei. Acesta nu este câmpul de acțiune al psihologiei. Psihologia dă frâu liber altor tipuri de „manipulări”, adesea inconștient și aparent anodin. Ea ne ajută să înțelegem de ce acționăm printr-o atitudine de respingere sau printr-o susținere necondiționată a unui mesaj politic televizat, arătându-ne cum gesturile, zâmbetul și mimica exercită o influență subliminală asupra creierului și a gândirii noastre. Tot
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
primește o altă accepție, fiind încărcat cu un plural care a făcut furori: incivilitățile. După Roché (1993, p. 109, p. 142), incivilitățile sunt fapte care nu sunt numaidecât penalizabile, ci "dezordini în comun" care însă, chiar în formele cele mai anodine, sunt intolerabile prin sentimentul de non-respect pe care-l induc persoanei care suferă de pe urma lor. Prin incivilitate Roché înțelege "o gamă largă de fapte, de la grosolănia copiilor la vandalism, trecând prin prezența vagabonzilor, grupuri de tineri ce stau la intrarea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
forță cu fir de borangic/ pe creierul rozaliu s-a așezat un greier” (Poemul meu se desfigurează). În a doua carte, Odyssex (1996), se descătușează energiile unui eu poetic adolescentin, animat de dorința de a-și povesti realitatea, întâmplările, unele anodine. Poemul se alcătuiește din decupaje de real, dintr-o juxtapunere dinamică de imagini și cuvinte. Predomină senzația de materialitate, de concretețe, probabil „efectul artistic” pe care mizează poetica lui Ș., potențată de frecvența enumerărilor și de aglomerările de substantive: „aceleași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o înțelegere mai nuanțată, măi consistentă a intereselor și a obiectivelor ce ii animau pe tinerii români plecați la studii în străinătate. Problemele cotidiene, cu farmecul sau cu anodinul lor, grijile și suferințele "umane", slăbiciunile sau viciile personajelor prezentate în acest capitol, au reînviat fragmente din viața obișnuită, fiind mărturii prețioase pentru o mai bună descriere a practicilor sociale ale acelui timp și ale acelei comunități. Ce însemnă, la
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
o comunicare factuală, printre atâtea altele), nebănuind că dincolo de constatarea unui deces (semnificantul) se ascundea un al doilea nivel (semnificatul) moartea unui om pe care mulți îl considerau trădător. Acestui eveniment i-a urmat o manifestare colectivă de indignare, eveniment anodin, la prima vedere. Numeroase asociații și mulți cititori au pro-testat, demonstrând, astfel, caracterul indicibil al morții unui na-zist convins. Valorile lui DJR se opuneau unor valori ca decența, fidelitatea (față de alte morți cele ale soldaților din 1940 și ale membrilor
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cu o dispoziție fie excitabilă, fie depresivă, cu un caracter permanent oscilant. Le sunt caracteristice fugile, excesele episodice de alcoolism (dipsomanie), stările impulsive subite, în forme diferite. 7) Psihopații explozivi Aceștia sunt indivizii care explodează din orice, la orice motiv anodin. Sunt susceptibili, iritabili și irascibili. Reacțiile acestei categorii de indivizi au un caracter primitiv. 8) Psihopații reci În această grupă sunt incluși oamenii cărora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea, conștiința morală, le lipsesc complet. Ei sunt sobri, reci, insensibili, brutali, cruzi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considerat „ca având conotații ambigue, dacă nu se specifică a cui motricitate și de ce fel este aceasta” (pag.28). În cele din urmă, se recomandă utilizarea termenului de corporal, considerând-se că acesta este cel mai cuprinzător.Ar putea părea anodin subiectul în discuție, dar noi preferăm să utilizăm termenul de activități motrice umane, considerând că acesta face, clar, trimitere la mișcarea corpului omenesc, fără niciun fel de dubiu de natură lingvistică. Domeniul activităților corporale (motrice) este definit de MIHAI EPURAN
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
într-un conflict european, o confruntare în același timp religioasă și politică 210. Incidentul, denumit "Aruncarea pe fereastră de la Praga"211, petrecut în luna mai 1618, reamintește că prevederile păcii de la Augsburg nu au rezolvat problema libertății confesionale. Episod relativ anodin, acesta devine cauza imediată sau mai corect pretextul acestuia, pentru că disproporția este mare între scânteia inițială și gravitatea și durata conflictului, ce nu poate fi înțeles decât prin existența unor cauze profunde, care ating apogeul în această perioadă. Debutul acestuire
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ultime”? Nu intrăm astfel În contradicție cu aparenta lui superficialitate, cu obișnuința lui de a aluneca pe conturul lucrurilor? Cu Înregistrarea, pe jumătate mecanică, a „tocmaitrăitului”? Numai la o analiză superficială. Pentru că jurnalul intim are tocmai funcția unui malaxor al anodinelor evenimente cotidiene și transformarea lor Într-o nouă substanță. Intimitatea nu e materia primă a jurnalului, ci produsul său finit. Ea spiritualizează, Înnobilează (așa cum a dovedit-o Întreaga tradiție a poeziei secolului al XIX-lea), În numele unei idealități nou descoperite
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ambiguu cu „eu”, poemele, mai ales cele din volumele antume, încep invariabil cu o linie de dialog și conțin mărci ale adresării (uneori către cititor). De multe ori, există chiar o tramă epică, uneori în stilul discursiv, colocvial-livresc al biograficului anodin al lui Mircea Ivănescu, alteori, într-un stil traklian, al simbolismului concentrat, tragic-evaziv. Se regăsesc în poezia lui D. multe dintre tehnicile optzeciste: metoda textualistă, stilul ostentativ intelectual, limbajul neologic, folosirea unor cuvinte sau expresii în engleză ori franceză, alternând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
iar mușcăturile dor mai tare parcă atunci cînd sunt acoperite cu un văl democratic și tolerant. Multe s-ar putea scrie doar pe marginea alegerii formulelor de desemnare a personajelor ; în afara celor deja menționate, majoritatea figurilor interșanjabile apar sub inițiale anodine: V, C, Y, acronime Dog, sau, mai rar, cu prenumele, îndeosebi femeile. Doar "victima" aleasă din start este mai apăsat semnalată prin răsunătorul (și interpretabilul!) nume de familie, Grossman. Unicul care beneficiază de nume și prenume, fiind, la început, o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Marie Saint-Aubain anunță pe toată lumea că urmează să se sinucidă, fără ca asta să producă vreo emoție reală, ceea ce o aruncă în ghearele îndoielii existențiale. Cine este ea? Cine este acel eu care vorbește? O adolescentă normală într-un mediu contemporan anodin, sau un membru al unei familii de dezaxați, care își spală picioarele într-o soluție acidă înainte de a intra în casă (pentru a ucide microbii, desigur, chiar dacă își mutilează pielea și degetele dintr-un foc), sau amica unui alcoolic drogat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fază medievală, prin încercarea de a preface materia evangelică și clasică. Amândoi sunt niște remarcabili vulgarizatori, vorbind poporului în limba și ritmica lui. Vasile Aaron († 1822) are chiar noțiunea sonorității ("dulceața versurilor") și dă cititorilor instrucții de respirație, pe versuri anodine: Omul cât să naște... cu cât să mărește, Grija și năcazul... încă cu el crește... Te rog, o, iubite!... mai vină la noi, Să mai grăim ceva... și despre nevoi. Scrierea cea mai notabilă a lui Aaron este Patimile și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
A. Odobescu. Ale sale Modeste încercări poetice (1873) cuprind prozaice instrucții de vânătoare, cu oarecari senzații proaspete de vigoare cinegetică. N. T. ORĂȘANU N. T. Orășanu, imitator al lui Béranger, a fost spaima contemporanilor prin satirele sale astăzi cu totul anodine, lipsite de spirit și de decență. Totul era persiflat. Binișliul regreta vremurile vechi, deputatul, ministrul erau încîntați de slujbele lor. Orășanu nu cruța nici pe liberali ("ceata lui Baboi"), nici pe conservatori și semăna porecle în dreapta și-n stânga. Lascar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în sensul dat conceptului de G. R. Hocke), care, deconcertând prin asociațiile insolite și dezinvoltura (auto)producerii textului, provoacă realul să ia chipul anamorfozelor memoriei. Compozițiile sunt muzicale, contrapunctice, folosind laitmotivul. Decupajul în contingent alternează cu plăsmuirile imaginației deformante, normalitatea / anodinul cu fantasticul, suavitatea arcadică cu violența expresionistă, utopia cu demistificarea ei amară sau ironică - adevărat „bâlci cosmic”, observă Radu G. Țeposu, constatând „incoerența ontologică” a lumii acestor texte. O tensiune între poli opuși, între materie și spirit, îmbrățișare și ironizare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
niciodată. Mi-am reamintit toate acestea (și multe altele) citindu-i ultima carte: Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut (București, Humanitas, 1992, 174 pp.) Document memorialistic important, fără îndoială. Dar inegal, amestec de analize și mărturii esențiale, alături de multe detalii anodine și nesemnificative, de anecdote oarecare și scene nelegate între ele, insuficient elaborate. Uneori se simte și o anumită discreție voită. Alteori, efectul rememorării este predominant, în dauna stilizării și organizării finale a manuscrisului. Este vorba, în mod evident, de o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
activa și alte suferințe din trecut și care au stat lăcătuite în subteran. Așa cum am mai menționat, potențialul traumatizant al unui avort la cerere este mai redus, comparativ cu moartea copilului în uter, dar, contrar aparențelor, nu este însă deloc anodin, acompaniindu-se uneori de o corozivă culpabilitate. încercând să deceleze cauzele subtile pentru care o femeie aptă de a deveni mamă refuză totuși această șansă, literatura de inspirație psihanalitică, mai precis M. Bydlowski (2000) evocă resentimentele adânci față de propria mamă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o oră de vârf, 12 colegi, un profesor și au rănit alți 24 elevi, după care s-au sinucis. Autorii abominabilei crime în serie aveau o fascinație maladivă față de Hitler, așa se explică de ce ziua tragediei nu a fost una anodină, deoarece reprezenta împlinirea a 110 ani de la nașterea temutului lider nazist. înfățișarea și stilul lor vestimentar era nonconformist și șocant (dominat de culoarea neagră). De asemenea, apelau la un machiaj strident prin contrastul dintre alb și negru. Cât privește preocupările
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de oră, în viața cîte unei familii oarecare. Pe rînd, aleatoriu (oare?), o familie din milioanele continentului american se supune unei radiografieri permanente, zi și noapte, în care viața se consumă, firesc (un firesc filmat!), în datele ei cele mai anodine. Protagoniștii devin astfel eroi de-o zi ai planetei. Ce,-i puțin lucru? În care din noi nu stă pitită această devoratoare dorință de a fi... văzut? Mistuitorul ambîț e cu atît mai acut cu cît persoana/persoanele sînt oameni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În Regulamentul de bloc, același joc de planuri, cu acea glisare a firescului în absurd care e una din iscusințele de tehnică dramatică ale lui Constantin Popa. În cotloanele diurnului pîndesc, beckettian (filiație la care autorul ține), umbre amenințătoare, sub anodinul părelnic sălășluiește neobișnuitul, realul filtrîndu-se în alegoric. Strategi aparte pe care dramaturgul o aplică este aceea că întîmplările, mărunte dar cu tîlc, ce se petrec nu dau în vileag chiar de la început, de la primele replici, distorsiunea universului palpabil. Se alunecă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
G. Călinescu însuși rezerva „epigramistului” un paragraf în Istoria literaturii... Poetul pragului de veac, vetust, dispare, repede uitat, în schimb, în valul marelui lirism adus de anii interbelici. În Zale roșii (1919), grupase versuri așa-zis „eroice”; o ultimă plachetă, anodină, Aripi albe (1932), pretinde să exprime, în serbede pastișe, trăiri subtile și extaze mistice. Sub nume propriu ori sub varii, fanteziste semnături-inițiale, prescurtări, multe ca variante la Cridim, sau Keops (Cheops), Kapa, Kapa-Ro, Aferim, Moș Cuminte, Lacrima Christi, Palma Christi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
mai degrabă graiul nostru familial. La urma urmei, fiecare familie își are micile ei manii verbale, ticurile ei de limbaj și poreclele care nu trec niciodată dincolo de pragul casei, argoul ei intim. Imaginea bunicii noastre era întrețesută cu aceste ciudățenii anodine - originalitate în ochii unora, extravaganță pentru ceilalți. Până în ziua în care am descoperit că o pietricică acoperită de rugină putea face să-i mijească lacrimile printre gene și că franceza, graiul nostru de acasă, putea - prin vraja sunetelor sale - să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
regenera forma dramatică, deoarece constituienții de bază ai morfologiei sale tradiționale acțiune, personaj, dialog nu sunt aboliți, ci modificați esențial. Acțiunea neunitară, logic nemotivată sau statică este, deci, substituită printr-o "nonacțiune", personajul, oglindire a individului "fără calități", fără biografie, anodin, apatic și amorf, definit doar prin trăirea propriei angoase, este înlocuit prin "nonerou" sau "antierou", iar straniul dialog nonconversațional și noncomunicativ din dramele absurde nu poate fi numit decât "antidialog". Astfel, teatrul încetează de a mai fi discursiv, analitic sau
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
clasele mijlocii care trăiau temporar acolo, fiind în trecere prin aceste mari ansambluri o etapă provizorie înaintea achiziționării unei locuințe mai bune -, manifestau și ei mari rezerve față de acest tip de locuință. În contextul în care "comportamentele sociabilității cele mai anodine angajau poziții sociale și raporturi cu alte grupuri sociale"199, relațiile erau precare, iar stilurile de viață, cu atât mai vulnerabile cu cât locuitorii nu aveau o vecinătate omogenă. Confruntarea moralei micii burghezii cu condiția populară conducea la conflicte între
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și eroii din Reconstituirea. În această din urmă proză, combustia psihologică depășește observarea simplei agitații nervoase, a pripelii și radicalismului juvenil, caracteristice mai tuturor personajelor de prim-plan ale scriitorului, și evoluează abil, printre detalii speculate realist-cinematografic, către o tragedie anodină. Doi tineri sunt aduși de poliție să filmeze reconstituirea unui incident pe care îl provocaseră, la beție, într-un mic local. Scopul acțiunii - un film educativ. „Interpretarea” împrejurărilor tulbură însă profund echilibrul celor doi care, umiliți, devin victimele unui bizar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]