150 matches
-
Deși ilegală, antisocială și uneori imorală, activitatea unor secte nu este întotdeauna relevantă în planul securității naționale. În general grupările sectare se clasifică în patru mari categorii: grupări creștine de inspirație biblică; secte pretins creștine, heterodoxe; secte necreștine și curente anomice. Deosebit de virulente sunt cele din a doua categorie, care practică doctrine eclectice (amestec de elemente creștine, budiste, yoga etc.) și se remarcă printr-o "fațadă"religioasă, putându-se ușor discerne eforturile unor centre de coordonare transnațională de a impune o
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
nu acceptă aceste concepții. În România, acțiunile grupărilor sectare de această factură sunt coordonate și finanțate pe două filiere: cea shiită și cea wahabbită, cu implicarea unor emisari și finanțatori din statele musulmane. La nivel european există, însă, și mișcări anomice, mișcări contestatar spiritualiste în sens larg, fără structură clară, care își fac simțită prezența în momente de criză. În cazul în care asemenea momente sunt favorizate de incapacitatea forțelor de siguranță și ordine publică, sau de lipsa de autoritate a
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
la începutul anilor '90, devenise un fenomen de masă, care a antrenat zeci de mii de persoane. Până în prezent, în România nu s-a semnalat apariția unor premise pentru evoluții similare, dar există, diseminate pe ansamblul teritoriului național, nuclee contestatare anomice în mediul cărora ar putea apărea asemenea manifestări. - Sursă bibliografică de referință: “Legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor - Statutele cultelor religioase din România” - Volum realizat de către Ministerul Culturii și Cultelor, București, 2008. Drd. Stelian Gomboș - Consilier la
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
parte deja din istoria României. Pe mine istoria mă va absolvi, va veni ziua în care adevăratele noastre fapte vor fi cunoscute tuturor. Lucrul cel mai trist este că în urmă las o ruină, o românie lipsită de putere, dezbinată, anomică și condusă de străini, cu un popor sufocat de frică, ură și neputință”, spune Adrian Severin într-un video postat acum câteva zile pe contul său de Facebook. „ALARMĂ! Pe când amenințările externe sporesc, atenție la pericolul dinăuntru! Într-un moment
Fostul europarlamentar Adrian Severin a fost condamnat de ICCJ la 4 ani de închisoare cu executare by https://republica.ro/fostul-europarlamentar-adrian-severin-a-fost-condamnat-de-iccj-la-4-ani-de-inchisoare-cu-executare-znu [Corola-blog/BlogPost/339085_a_340414]
-
îndepărtare de valorile consacrate, o desconsiderare a tradițiilor de unde vin cuplurile, o pripeală fără nici un fundament logic? Nevoia de conveniențe a plictisit și “umplut paharele” până peste ca să încercăm alte “forme fără fond” fără relief, tributare unor rânduieli sau vremuri anomice, fără temeinicii ancestrale și fundament civic și comunitar sau chiar religios!? Dar noi nu judecăm aici, ridicăm la fileu mingea neagră (!), poate nevăzută și neînțeleasă în traiectoria ei fără ca aterizarea în teren să fie sigură, necum în marginile prevăzute de
ALTARUL ÎNLOCUIT DE CASINO-URI LA SFINŢIREA CĂSĂTORIILOR ÎN LAS VEGAS ! (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Altarul_inlocuit_de_casino_uri_la_sfintirea_casatoriilor_in_las_vegas_x_.html [Corola-blog/BlogPost/364728_a_366057]
-
promulgate la 13 noiembrie 1997 de Președintele României. Programul Festivalului LUNI, 8 mai 2017, ora 10.00 ADOLESCENȚA, ÎNTRE REAL ȘI VIRTUAL Dezbatere publică despre problemele adolescenților pornind de la cele mai recente studii și cercetări dedicate adolescenților din România (conduite anomice, riscuri privind accesul la educație și cultură, dependențe reale și virtuale). Invitați: Gabriel Cotabiță, Roxana Gabor Iliescu (jurnalist, mediator), Cristian Andrei (psiholog) Moderator: Mădălina Vintilă (Pro Fm) Locul de desfășurare: Sala de Festivități a Colegiului Național „Mihai Viteazul” (Bulevardul Pache
ZIUA ADOLESCENȚILOR. SĂPTĂMÂNA ADOLESCENȚILOR, după 20 de ani! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105549_a_106841]
-
bigotă, complect debusolată!? Să aibă asigurat astfel „asentimentul” acesteia, pentru a evita eventualele dificultăți legate de o opoziție populară bine închegată față de „proiectul sistemic impus de Kremlin” și pentru a face să se creadă că un determinism cu o cauzalitate anomică (alta decât cea implicată de fundamentarea materialist-isorică și dialectică a originii și devenirii vieții și evoluției sociale), aleatorie, din care să fie exclusă finalmente orice intervenție supranaturală, s-o facă să devină posibilă (și, mai ales credibilă!) pentru a motiva
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Confesiunile_unui_nedus_la_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
dreapta ideologică. Noua Republică este un caz similar, care are o vechime de aproximativ un an. Toate aceste mișcări m-au făcut să reflectez asupra situației societății civile în contextul românesc. Sunt lucruri știute că societatea românească este atomizată și anomică, incapabilă să reacționeze față de măsuri abuzive. O privire în trecutul istoric ne poate explica multe lucruri. Statisticile o spun și ele. Dintre tinerii români, 26% consideră că regimul democratic nu este bun pentru România și 40% ar prefera un regim
Despre rostul și rolul societății civile by http://uzp.org.ro/despre-rostul-si-rolul-societatii-civile/ [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
VI. STRUCTURA, STRATIFICARE, MOBILITATE ȘI SCHIMBARE SOCIALĂ - Sistemul rol social - status social; - Stratificare socială; - Mobilitate socială. Mobilitatea teritorială: migrația și navetismul; - Conflicte sociale. Forme de acțiune colectivă. Schimbarea socială și rezistența la schimbare. VII. ANOMIE, DEVIANTA ȘI CONTROL SOCIAL - Fenomene anomice: explicații și cauze. Corupția. Sinuciderea. Delincventa. Fenomenul copiilor străzii; - Studiul comportamentului deviant. Devianta și delict; - Ordine și control social. VIII. FAMILIA, CĂSĂTORIA ȘI VIAȚA PERSONALĂ - Conceptul de familie. Tipuri și structuri familiale; - Alegerea partenerului conjugal; - Violență în familie; - Alternative diadice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
VI. STRUCTURA, STRATIFICARE, MOBILITATE ȘI SCHIMBARE SOCIALĂ - Sistemul rol social - status social; - Stratificare socială; - Mobilitate socială. Mobilitatea teritorială: migrația și navetismul; - Conflicte sociale. Forme de acțiune colectivă. Schimbarea socială și rezistența la schimbare. VII. ANOMIE, DEVIANTA ȘI CONTROL SOCIAL - Fenomene anomice: explicații și cauze. Corupția. Sinuciderea. Delincventa. Fenomenul copiilor străzii; - Studiul comportamentului deviant. Devianta și delict; - Ordine și control social. VIII. FAMILIA, CĂSĂTORIA ȘI VIAȚA PERSONALĂ - Conceptul de familie. Tipuri și structuri familiale; - Alegerea partenerului conjugal; - Violență în familie; - Alternative diadice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
socială - Dinamica vieții sociale 2. Relațiile sociale 3. Instituții și organizații sociale ● Individul - subiect și obiect al acțiunii sociale 1. Status și rol 2. Grupurile sociale (familia, grupul de prieteni, grupuri minoritare ș.a.) 3. Integrare și adaptare socio-profesională 4. Fenomene anomice ● Metodologia cercetării sociologice 1. Etapele investigației sociologice 2. Metode, tehnici, procedee, instrumente de investigare PROGRAMA: EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ BACALAUREAT 2004 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Educație antreprenorială are statut de disciplină opțională. Disciplina Educație antreprenorială poate fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
socială - Dinamica vieții sociale 2. Relațiile sociale 3. Instituții și organizații sociale ● Individul - subiect și obiect al acțiunii sociale 1. Status și rol 2. Grupurile sociale (familia, grupul de prieteni, grupuri minoritare ș.a.) 3. Integrare și adaptare socio-profesională 4. Fenomene anomice ● Metodologia cercetării sociologice 1. Etapele investigației sociologice 2. Metode, tehnici, procedee, instrumente de investigare PROGRAMA: EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ BACALAUREAT 2004 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Educație antreprenorială are statut de disciplină opțională. Disciplina Educație antreprenorială poate fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
oarecare suspiciune, Ioniță pare a fi mult mai sensibil la la vorbele lui și îl îmboldește să spună mai multe despre cum e la Viena, Paris și Leipzig. „Eu nici măcar din plasa asta n-am ieșit”, mărturisește băiatul, întregind tabloul „anomic”: un rob „țigan”, căruia i se refuzau, prin lege și prin cutume, cele mai elementare drepturi, văzuse mari orașe ale Europei, iar el nici măcar în alt ținut nu fusese. În acea seară, la han, Ioniță e cel care îl roagă
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
și a militarilor cariază de la 25% până la 900%, iar rata sinuciderii creste direct proporțional cu creșterea perioadei de încadrare. În acest fel putem concide că fiecare tip de sinucidere nu este decât forma exagerată sau deviată a unei virtuți. Sinuciderea anomică „Societatea nu este numai ceva care absoarbe, cu intensitate agală, sentimentele și energia individului, ea este și puterea care le reglează.” De obicei, atunci când într-o societate are loc un progres economic sau un cataclism neprevăzut, rata sinuciderii crește. Orice
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
pentru că societatea occidentală descoperise între timp idealul dreptății sociale. Modelul echilibrului, al conservării și al coeziunii promovat de Parsons fusese pus în discuție încă din anii '50, de către Robert K. Merton care a transformat radical analiza funcționalistă, prin cercetarea fenomenelor anomice. Conceptele propuse de Merton ("funcție latentă" și "funcție manifestă", "consecință neașteptată", insiders-outsiders, deprivare relativă, strain theory etc.) sunt orientate spre ideea de ambivalență normativă, în care coeziunea și conflictul sunt posibile în egală măsură, în funcție de interpretarea dată normelor. Schimbarea intervine
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
O întreprindere de același tip este realizată de Ioana Atudorei, care tratează raportul dintre dreptate și coeziunea socială plecând tot de la teoria echității. Autoarea a studiat problema fraudei intelectuale în educația din România, analizând factorii ce pot influența acest comportament anomic. Teoria echității permite evaluarea raportului dintre contribuții și recompense prin comparație cu alți indivizi. Astfel, emoțiile morale de jenă, rușine și vinovăție asociate cu frauda intelectuală au fost analizate în raport cu normele interiorizate de subiecți, dar și în raport cu determinarea motivației de către
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
33, octombrie, pp. 16-20. — (2000), „Le site et l’organisation en économie du développement”, Canadian Journal of Development Studies, vol. 21, nr. 2, iunie, pp. 295-321. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DIVERSITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE Mtc "M" Majoritate nomică/anomicătc "Majoritate nomică/anomică" Φ MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI Management culturaltc "Management cultural" Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ Marginalitate/marginalizaretc "Marginalitate/marginalizare" În limbaj curent, marginalitatea este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În cazul muzicienilor dintr-o orchestră, nu ne gândim niciodată la existența lor privată, ei sunt orchestra. În alte cazuri, sunt În uniformă și nu-i vedem decât În grup” (Canetti, 1966, p. 76). Putem defini mulțimea ca o majoritate anomică. Cu alte cuvinte, ea este caracterizată de norme, coduri și „reguli de compromis precare Între interese conflictuale” (Moscovici, 1979). Ceea ce Înseamnă că nu este sudată decât prin emoții ori extaze comune ori prin conducătorii carismatici pe care și-i alege
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
caracterizează prin reguli sau coduri comune puternic interiorizate (Biserici, partide, mișcări sociale etc.)”. A se smulge din rândurile masei Înseamnă, pentru muzicienii underground, să se dezbare de o identitate flotantă, prost croită. Înseamnă de asemenea că aceste minorități sunt profund anomice Încă de la constituire, prin Însăși originea membrilor lor. Acest lucru explică tonalitatea emoțională, furioasă, violentă și disidentă a subculturilor. Astfel de minorități (techno, rap, rock) se opun atât maselor anomice care admiră idoli, cât și ansamblurilor nomice (familie, școală, slujbă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
prost croită. Înseamnă de asemenea că aceste minorități sunt profund anomice Încă de la constituire, prin Însăși originea membrilor lor. Acest lucru explică tonalitatea emoțională, furioasă, violentă și disidentă a subculturilor. Astfel de minorități (techno, rap, rock) se opun atât maselor anomice care admiră idoli, cât și ansamblurilor nomice (familie, școală, slujbă, partide), prea convenționale și conformiste din punctul lor de vedere. Obiectivul lor principal este să inverseze procesul de influențare muzicală și culturală. Muzica va veni de la ele și se va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și se va propaga de jos În sus. Nerecunoașterea valorilor estetice la modă și opoziția față de acestea le desemnează ca minorități. Faptul că sunt atrase de reușita socială, vedetismul și dominarea maselor În concerte ne permit să le calificăm drept anomice, pentru că aceste elemente, simboluri ale influenței majoritare, le tulbură obiectivul de a inova și „puritatea minoritară”, creând confuzie În limbajul și atitudinea lor. Incertitudinea și analiza anxioasă de sine pe care o implică ea caracterizează o experiență numită stare acidă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a inova și „puritatea minoritară”, creând confuzie În limbajul și atitudinea lor. Incertitudinea și analiza anxioasă de sine pe care o implică ea caracterizează o experiență numită stare acidă (Seca, 2001), care formalizează recunoașterea socială, devenirea publică a unei minorități anomice. Această stare se caracterizează prin două trăsături esențiale: a) o ambivalență În desemnarea scopurilor și, mai ales, a codului unei minorități; b) o experiență modernă a transei (sau efervescență socială), adică a socializării unei senzații, a unei emoții (ca și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
moduri, fie intrând În rândurile crimei organizate, fie integrându-se În violența punctuală a anumitor bande, fie adoptând comportamente de evadare de tipul consumului de droguri sau de alcool. Această teorie a răspunsului la frustrări trebuie completată prin examinarea alternativelor, anomice sau nu, oferite tinerilor În interiorul structurilor sociale și economice, dificultățile de integrare nedând naștere decât rareori unor noi forme de expresie culturală. Pe de altă parte, trebuie ținut cont de rețelele de influență și de sărăcia afectivă și conativă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
mai scăzută În 1975 decât În 1825! Calculele guvernanților sunt influențate de capacitățile de a face rău ale unor grupuri mici, a căror periculozitate este adesea orchestrată de mass-media și de opinia publică, ceea ce sfârșește prin a banaliza acțiunea violentă. Anomică, proliferarea agresiunilor indică dereglementarea unei societăți sub efectul pasiunilor antagonice și al absenței sancțiunilor. Tâlhărieila drumul mare de altădată i s-au substituit astăzi bandele de răufăcători (care iau ostatici sau jefuiesc bănci), precum și facțiunile, fundamentaliste sau nu, care comit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
incriminat de ideologii liberali (4a, p. 82, passim) nu este doar amenințător, ci tinde să devină uneori dominator. Credința mereu zdruncinată în posibilitatea diminuării răului, prin ostilitatea des afișată față de îmbunătățirea pregătirii teoretice și practice a multor politicieni, amplifică stările anomice din societate. Unii scriitori, purtători de cuvânt, jurnaliști și analiști contribuie la accentuarea neîncrederii oamenilor prin incompletele descrieri ale faptelor a- și imorale, prin exagerări monocolore ale realității, dar mai ales prin scepticism demobilizator. O frecventă pornire a unora mai
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]