84 matches
-
care cei mai mulți mănâncă, beau și stau la masa de joc Îi recuperează ca bărbați În accepția clasică. După cum a ști să Încaleci un cal, să-l cravașezi În galop, a putea ține hățurile unui car de curse constituie și pentru antemergătorii dandysmului, ca și pentru viitorii mari dandy ai lumii, nu doar un lucru necesar, ci și de bon ton. Privită din acest unghi, fascinația paradoxală a efeminaților pentru modelul războinic ni se dezvăluie surprinzător. Nu Însă fără a ne lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
atmosfera viitoarelor mari saloane pariziene din veacul al XIX-lea, În care dandy-i se vor simți ca peștii În apă. Lux, voluptate, dar nici pe departe atâta calm cât ar Întrezări peste ani poetul, din simplul motiv că acești antemergători ai dandysmului, Muscadinii, au, dincolo de aparențe, o ciudată cruzime, nici ea străină de spiritul dandy. Iată-l pe Charles Nodier, cel din Souvenirs, portraits et épisodes, amintindu-și-i: „Când detestabila politețe a viciului Îi Împrumută ferocității lustrul său, aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Înfruntarea reiterată a „tradiționaliștilor” și a „modernilor”. Om vechi obsedat de „lumea nouă” a ideilor, Wilde conferă mitului faustic al vânzării sufletului În schimbul tinereții veșnice doza de sfidare, de poză, de artifical, de ireverențios, de lubric pe care nici unul dintre antemergătorii săi n-ar fi Îndrăznit s-o propună. La celălalt capăt, Dorian Gray stabilește un dialog - strict contemporan, de data aceasta - cu Marius Epicureanul al lui Walter Pater, dar, mai ales, cu des Esseintes al lui Huysmans. (Des invocată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
viitor utopic. Gândirea abstractă franceză este combustibilul raționalismului politic. Dezvoltarea de energie vitală fără seamăn pe care o arătase poporul francez se părea atunci lumii întregi a fi rezultatul ideilor abstracte, al formulelor filozofice și sociale, pe care le întrebuințaseră antemergătorii revoluției, pentru a răsturna vechea stare de lucruri, su punândo criticii incizive a gândirii abstracte. Astfel, e ușor de înțeles cum se formase acea școală pentru care omul istoric cu legăturile lui diverse, izvorâte prin de prin deri și tradiții
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
filozofiei, cât și de cei mai înverșunați adversari ai ei, de la existențialiști la reprezentanții Școlii de la Frankfurt. Russell și Wittgenstein erau valorizați sau, dimpotrivă, criticați și respinși ca adversari ai metafizicii, ca empiriști, ca gânditori de orientare scientistă. Adică drept antemergători și inspiratori ai unui nou pozitivism, așa-numitul „pozitivism logic“. Membri influenți ai Cercului de la Viena, cum a fost Rudolf Carnap, l-au văzut pe Wittgenstein, alături de Russell, drept un reprezentant de seamă al „concepției științifice despre lume“. O apreciere
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
evoluția). Aceasta nu a cunoscut războiul mondial, suferințele și lipsurile lui. Este invitată să intre într-o societate care se desfășoară "normal" și care este în plină expansiune. Dar această societate nu îi propune niciun proiect colectiv mobilizator, așa cum pentru antemergătorii acestei generații fuseseră rezistența sau reconstrucția. Această societate este, în exprimarea lui Riesman, "subsolicitată emoțional". Nimeni și nimic nu îi solicită energiile. Or ea nu acceptă fără a proba propunerea de a își lua locul în "sistem", de a acționa
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mare succes în Anglia și în Statele Unite ale Americii. Influența lui J. Locke asupra filosofiei politice a secolelor de după el a fost enormă. Ideile sale despre limitarea și controlarea puterii , despre importanța proprietății private l-au transformat pe Locke în antemergătorul democrației liberale, chiar dacă acest concept era cu totul necunoscut în epoca sa. II.2.1.5. Charles Louis de Secondat Montesquieu ( 1689-1755) Despre spiritul legilor, este lucrarea în care Montesquieu a dezvoltat o teorie antropologico-sociologico istorică care descria cele trei
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
filozofiei, cât și de cei mai înverșunați adversari ai ei, de la existențialiști la reprezentanții Școlii de la Frankfurt. Russell și Wittgenstein erau valorizați sau, dimpotrivă, criticați și respinși ca adversari ai metafizicii, ca empiriști, ca gânditori de orientare scientistă. Adică drept antemergători și inspiratori ai unui nou pozitivism, așa-numitul „pozitivism logic“. Membri influenți ai Cercului de la Viena, cum a fost Rudolf Carnap, l-au văzut pe Wittgenstein, alături de Russell, drept un reprezentant de seamă al „concepției științifice despre lume“. O apreciere
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
al spaimei, se Încheie cu un lamento În care e Închisă Întreaga tragedie a unui scriitor care n-a putut să fie Nietzsche. Drieu la Rochelle nu are nici dimensiunea intelectuală și nici norocul de a trăi, ca ilustrul său antemergător german, Într-o lume Încă tolerantă. El trăiește la o răspântie a istoriei În care opțiunile sunt primejdioase. Admirația pentru Hitler este, la el, oricând interșanjabilă cu admirația pentru Stalin. Pentru simplul motiv că totul e pierdut și că, În afara
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]