78 matches
-
plătiți bugetari În contextele de mai sus, acordul lui cel este considerat neliterar, incorect (din punctul de vedere al normei gramaticale), structura corectă fiind cea fără acord. În schimb, dacă utilizăm aceleași sintagme la genitiv sau dativ și adverbul este antepus, singura construcție posibilă este cu acord: (72) a. bugetarilor celor mai prost plătiți b. ?bugetarilor cei mai prost plătiți (73) a. celor mai prost plătiți bugetari b. *cel mai prost plătiți bugetari c. *cel mai prost plătiților bugetari De ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
când substantivul în genitiv sau posesivul nu sunt adiacente articolului definit al substantivului centru: (a) între substantivul-centru și cel în genitiv sau posesivul intervin alți termeni din GD sau un verb copulativ; (b) substantivul în cazul genitiv sau posesivul sunt antepuse substantivului-centru; (c) substantivul-centru nu este articulat definit: (82) a. prietenul bun al fratelui meu a'. cartea este a mea b. ai mei colegi c. un prieten al meu În general, cazul este o categorie implicată în acord doar la adjectivele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un adjectiv. Un alt motiv pentru care este blocat acordul este acela că, de multe ori, între substantivul centru și al intervin alți termeni care nu marchează acordul în caz, iar distanța favorizează pierderea acordului. Genitivul sau posesivul pot fi antepuse substantivului centru (al Mariei tată, al meu prieten). Într-un context similar, cu antepunere, cel este forțat să marcheze cazul genitiv sau dativ, datorită faptului că este primul element cu trăsături phi din GD. La G/ D, formele de plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fie se folosește o formă neacordată. Două forme tind să se generalizeze ca forme invariabile în limbajul colocvial: forma de masculin singular N/ Ac însuși și cea de feminin singular N/Ac însăși. În majoritatea contextelor semnalate, forma însăși este antepusă nominalului: (110) a. însăși cu domnul președinte Băsescu, ministrul Transporturilor pe vremea aia, am avut meciuri (un politician, Realitatea TV, 2008) b. însăși preceptele noastre biblice spun așa ceva (un cetățean, Realitatea TV, 2007) c. dacă însăși corpul legii nu prevede
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referențial. Uneori, acordul cu N2 este analizat și ca un acord prin atracție (vezi GALR, II, 377; Nedelcu, 2009). Însă atracția nu poate explica nici frecvența ridicată cu care se întâlnește acordul cu N2, nici situațiile în care verbul-predicat este antepus sintagmei partitive subiect (deci mai aproape de predicat este N1, la singular). Frecvența acordului cu N2, indiferent de topică, arată că este vorba de un tip de acord sistematic, nu de greșeli de exprimare sau de fenomene de procesare a enunțului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
15) Faptul că majoritatea lejeră a deputaților a votat pentru respingerea percheziției [...] nu înseamnă neapărat o afecțiune deosebită față de președintele Camerei. (www.romanialibera.ro) În toate exemplele în care acordul se face la plural, cu nominalul în genitiv, subiectul este antepus verbului-predicat, ceea face ca acordul semantic să fie "dublat" de unul prin atracție. Am comparat exemplele cu majoritatea + nominal în genitiv cu cele în care nominalul în genitiv nu este exprimat, ci subînțeles din textul anterior. Dintre cele 30 de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ro) b. Postoral sunt inserate o pereche de mandibule foarte puternice ce servesc la prins și sfărâmat hrana. (www.animalia.go.ro) În 9 dintre cele 30 de exemple, acordul se face la plural, cu nominalul cuantificat, iar subiectul este antepus verbului-predicat în 6 dintre acestea (deci substantivul la plural este mai apropiat de verb, ceea ce poate constitui un motiv în plus pentru realizarea acordului la plural): (18) Dintr-o dată, o pereche de mâini m-au îmbrățișat. (www.flacarainchinarii.ro) Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în enunțurile în care substantivul partitiv este însoțit de adjectiv calificativ: (19) O bună parte dintre intelectualii hușeni provin din familiile evreiești stabilite aici. (www.husi.ro) Doar două exemple sunt cu verbul-predicat la singular și în ambele, subiectul este antepus verbului-predicat; prin urmare, apropierea dintre substantivul la plural și verb nu declanșează acordul dintre cele două: (20) O parte dintre ziarele din Turcia, care au adus pe prima pagină incidentul, a încercat să acrediteze ideea potrivit căreia poliția urmează pista
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
gardianul.ro) Alte două substantive partitive avute în vedere pentru această statistică sunt jumătate și procent. Dintre exemplele cu jumătate (dintre...), 28 sunt cu acord la plural și în toate, substantivul la plural este mai apropiat de verb (subiectul fiind antepus verbului-predicat). Și în cele două exemple cu acord la singular, subiectul este antepus (iar substantivul la plural, mai apropiat de verb): (22) a. Piața asigurărilor crește cu 25%, dar jumătate dintre companii dispare în 2005. (www.9am.ro) b. 8
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
jumătate și procent. Dintre exemplele cu jumătate (dintre...), 28 sunt cu acord la plural și în toate, substantivul la plural este mai apropiat de verb (subiectul fiind antepus verbului-predicat). Și în cele două exemple cu acord la singular, subiectul este antepus (iar substantivul la plural, mai apropiat de verb): (22) a. Piața asigurărilor crește cu 25%, dar jumătate dintre companii dispare în 2005. (www.9am.ro) b. 8 modele vor fi lansate în medie pe an [...]. Jumătate dintre acestea va fi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
37) a. E secetă și foamete în nordul Moldovei, din cauza schimbărilor climatice. b. Secetă și foamete e în nordul Moldovei, din cauza schimbărilor climatice. După cum se poate vedea în (37b) și (34b), acordul se face la singular și dacă subiectul este antepus, semn că acordul la singular nu se datorează neanticipării mesajului. Nici în această topică acordul la plural nu este posibil: (37) c. *Secetă și foamete sunt în nordul Moldovei, din cauza schimbărilor climatice. Acordul se face la singular și dacă substantivele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
el trebuie să preia determinantul regentului. În topica sintagmă coordonată + adjectiv, sunt două posibilități de acord: la singular, cu cel mai apropiat conjunct, sau la plural, cu întreaga sintagmă coordonată (vezi infra, 3.2.1.). În schimb, dacă adjectivul este antepus, sunt gramaticale doar exemplele în care acordul se face cu cel mai apropiat conjunct; adjectivul este la singular, la fel și articolul definit. Această posibilitate de acord caracterizează atât sintagmele coordonate cu lectură non-monoreferențială (189)a, cât și cele cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
masculine coordonate, arată că acordul lui al poate fi și de tip default, nemarcat. Prin urmare, putem conchide că al se poate acorda cu sintagma coordonată la plural, pe baza trăsăturilor referențiale. Mai departe, el transmite aceste trăsături posesivului. Dacă antepunem posesivul, obținem structuri agramaticale: (248) a. *ale mele camion și autoturism de teren b. *ale mele mătușă și verișoară din Bacău c. *ai mei unchi și tată vitreg d. *ai mei / *ale mele pantof și ciorap de lână Structurile în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
agramaticale: (248) a. *ale mele camion și autoturism de teren b. *ale mele mătușă și verișoară din Bacău c. *ai mei unchi și tată vitreg d. *ai mei / *ale mele pantof și ciorap de lână Structurile în care posesivul este antepus nominalului sunt marcate stilistic, emfatic (al meu unchi, a mea mătușă etc.). Contrastul dintre posibilitățile de acord în postpunere vs antepunere se datorează relației diferite cu sintagma coordonată: în antepunere, al preia rolul de determinant (nominalul sau nominalele coordonate neavând
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unchi, a mea mătușă etc.). Contrastul dintre posibilitățile de acord în postpunere vs antepunere se datorează relației diferite cu sintagma coordonată: în antepunere, al preia rolul de determinant (nominalul sau nominalele coordonate neavând articol definit). Prin urmare, acordul lui al antepus este de tip morfosintactic, formal, așa cum este în general acordul determinanților. Cum sintagma coordonată nu are trăsături formale, acordul nu se poate face la plural. Dacă acordul s-ar face la singular, prin atracție, posesivul ar avea ca domeniu semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cel mai apropiat conjunct (acord formal); (ii) repetarea posesivului. Acordul cu cel mai apropiat conjunct prezintă problema ambiguității de interpretare - posesivul se poate referi doar la conjunctul cu care se acordă sau la sintagma coordonată în ansamblu. Dacă posesivul este antepus, utilizarea la singular atrage lectura monoreferențială: (252) al meu coleg și prieten Dacă se repetă posesivul, interpretarea preferată este cea cu doi referenți. Nu este exclusă însă nici lectura monoreferențială (dacă enunțul este elaborat "din mers", neanticipat): (253) a. Colegul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
urmărim mai detaliat contextele cu dublare clitică în limba română. 2.1. Complementul direct (CD) 2.1.1. DC este obligatorie Conform GALR (II, 401-402), DC este obligatorie în anumite contexte, rezumate mai jos: (i) CD (prepozițional sau neprepozițional) este antepus verbului, realizat prin substantiv comun (+/-animat) sau propriu inanimat, însoțit de articolul definit sau de alți determinanți definiți, ori prin numeral prepozițional. (ii) CD prepozițional este exprimat printr-un substantiv comun personal ori personificat, substantiv propriu nume de persoană sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
propriu nume de persoană sau pronume (personal, reflexiv, de politețe, demonstrativ, nehotărât, pronumele semiindependente al și cel, pronumele relativ sau interogativ care), indiferent de poziția față de verb. Așadar, sunt două tipuri majori de contexte cu dublare obligatorie: (i) CD este antepus; (ii) CD este exprimat printr-un termen cu trăsătura +personal sau un pronume. 2.1.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 402-403), DC nu este posibilă în următoarele condiții: (i) CD este exprimat printr-un nominal neprepozițional, articulat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia sau prin pronume nedefinite (cu excepția lui orice) construite cu prepoziție, antepuse sau postpuse verbului. (iv) CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia fără prepoziția pe, antepuse verbului. Rezumând contextele cu dublare obligatorie în postpunere (topica nemarcată), observăm că se dublează CD care îndeplinește anumite condiții semantice: este un substantiv +personal sau un pronume marcat prin prepoziție. CD postpus dublat este marcat cu prepoziția gramaticalizată pe. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pe (și clitic) este asociată cu specificitatea nominalului CD (cf. Van Peteghem, 2003-2004, pentru valorile nominalului CD în structurile cu DC). DC este imposibilă dacă nominalul CD este postpus și nemarcat cu pe: (3) *Îl chem medicul. Când CD este antepus, dublarea are rolul de a marca faptul că argumentul complement ocupă o poziție noncanonică (pentru această analiză, vezi Van Peteghem, 2003-2004), dar și specificitatea. Un CD nespecific, deși mutat, nu este dublat: (4) a. Jucători ca Hagi nu mai întâlnim
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Am luat. / *Am luat-o. b. Ai luat flori? Am luat. / *Le-am luat. 2.2. Complementul indirect (CI) 2.2.1. DC este obligatorie Conform GALR (II, 432-436), dublarea complementului indirect este obligatorie în următoarele contexte: (i) CI este antepus verbului, pentru reliefare (chiar dacă este un termen "nedeterminat" semantic). (ii) CI postpus are trăsătura semantică +uman. (iii) CI cu trăsătura -animat dacă în aceeași structură avem un complement direct exprimat printr-un substantiv cu articol hotărât care precedă CI (situație
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsătura semantică +uman. (iii) CI cu trăsătura -animat dacă în aceeași structură avem un complement direct exprimat printr-un substantiv cu articol hotărât care precedă CI (situație rară, în care cliticul are rol dezambiguizator). (iv) în enunțurile emfatice, CI este antepus verbului regent și dublat prin clitic. 2.2.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 432-436), dublarea complementului indirect nu este posibilă dacă: (i) CI este exprimat prin clitic deictic, antepus verbului (7) Îmi tună și-mi fulgeră. (ii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
indirect postpus verbului se face în anumite condiții semantice (vezi GALR, II: 433-436): (a) dacă nominalul complement are trăsătura semantică +uman, el se dublează; (b) dacă nominalul complement are trăsătura semantică -uman, +animat, dublarea este facultativă. Când complementul indirect este antepus verbului, dublarea se face în mai multe contexte, inclusiv când este "nedeterminat" semantic. Așadar, la fel ca în cazul complementului direct, dublarea complementului indirect se face în anumite condiții semantice, fiind obligatorie doar în anumite condiții. (iii) Dublarea clitică în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
urmare, este inserată prepoziția (gramaticalizată 171) pe, ca un mijloc de a atribui caz nominalului. Cliticul și nominalul dețin același rol tematic. (iv) În structurile cu complement direct antepus și cu dublare, cliticul marchează poziția noncanonică a complementului, care este antepus, fiind topicalizat. Poziția canonică este postverbală. Cliticul pronominal este inserat pentru a exprima cazul nominalului antepus, care este într-o poziție nespecifică și al cărui caz nu este marcat prin prepoziția gramaticalizată pe (deoarece nu este +personal): (35) a. Scaunul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
rolul de a marca structura argumentală a verbului și de a preciza cazul atribuit de verb. Cliticul este utilizat atunci când argumentul este marcat indirect (prin acuzativul prepozițional), când are anumite caracteristici atipice (este +specific) sau ocupă o poziție noncanonică (este antepus). Capitolul 9. ACORDUL ÎN LIMBA VORBITĂ Observațiile din acest capitol se bazează pe fișele de monitorizare a unor posturi de radio și de televiziune, efectuate în cadrul a două proiecte la care am participat alături de colegii mei de la Institutul de Lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]