151 matches
-
bine semnificația lui Eminescu pentru poporul român, prin analogie cu Camoes. Calitatea lor de simbol, omniprezența lor în conștiința națională sînt perfect comparabile, în pofida distanței de secole. Mai există însă un poet portughez, care ne duce cu gîndul la Eminescu: Antero de Quental, contemporan cu el, un veritabil alter-ego lusitan, deopotrivă în virtutea sfîrșitului tragic și a atitudinii lui, care îmbină disperarea și stoicismul în fața unei lumi pe care zeii par să o fi abandonat. Dumneavoastră personal, doamnă Isabel Molina, cum ați
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
publică a grupării literare intrate în istorie sub numele de „generația de la ‘70”. Caragiale debutează ca scriitor junimist, iar prezența lui în cenaclul maiorescian a stat la baza celebrității sale timpurii. Fără a rupe complet cu colegii săi din tinerețe (Antero de Quental, Oliveira Martins, Teófilo Braga), Eça se va detașa treptat de estetica și de politica Cenaclului, pe măsură ce reputația sa de mare prozator se va instaura. Caragiale se va purta ceva mai puțin delicat cu grupul care îi făurise notorietatea
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
formale diferite. Nume bine cunoscute în mediile de specialitate și chiar în cercuri mai largi, cum sunt Gheorghe Iliescu Călinești, Panaite Chifu, Dinu Câmpeanu și Radu Dumitru, cărora li se adaugă mai tînărul Mihai Marcu jr. și sculptorul portughez Joao Antero, participanții la acest simpozion nu au fost simpli invitați la o acțiune a cărei finalitate este doar lucrarea în sine, decontextualizată, ci agenții unui proiect mai amplu, care va fi, probabil, continuat și în anii următori, acela de mobilare a
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
din lemn, căucul, trimite către civilizația rurală și către forma etnografică, după cum friza de ocnițe și sugestiile arhitecturale pe care le conține lucrarea lui Dinu Câmpeanu invocă fără ambiguități formele simbolice ale unor civilizații străvechi. Singurul sculptor străin, portughezul Joao Antero, deși se înscrie firesc în datele mari ale simpozonului, se individualizează, totuși, printr-o grijă extremă pe care o acordă suprafeței, dincolo de preocuparea evidentă pentru volum, realizînd expresiv o anumită ambiguitate între vegetal și mineral, între organic și anorganic. într-
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
firesc în datele mari ale simpozonului, se individualizează, totuși, printr-o grijă extremă pe care o acordă suprafeței, dincolo de preocuparea evidentă pentru volum, realizînd expresiv o anumită ambiguitate între vegetal și mineral, între organic și anorganic. într-un anumit fel, Antero afirmă imensa disponibilitate a materialului printr-o inițială provocare și printr-o intenție polemică. Prin calitatea indiscutabilă a lucrărilor, prin claritatea proiectului și prin perspectiva practică în care a fost organizat totul, această primă ediție a simpozionului de sculptură în
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
ale marginii vestibulului laringian de la baza limbii și laringelui. Peretele anterior al lojei este constituit de sus în jos de osul hioid, membrana tirohioidiană, partea superioară a cartilajului tiroid situat mai sus de inserția epiglotei în unghiul intrând. Artera laringee antero superioară intră în loja preepiglotică, perforând membrana tirohioidiană cu 1 cm în fața bazei cornului superior al cartilajului tiroid. Este însoțită de două vene. Nervul laringeu superior perforează membrana într-un plan situat mai profund și ușor mai sus de cel
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
lui Mircea Eliade; Daniel Perdigao, Trăiri lisaboneze la Mircea Eliade) alături de care au prezentat comunicări specialiști veniți din România (Sorin Alexandrescu, În căutarea unei noi spiritualități: Mircea Eliade, T.S.Eliot și Charles Maurras; Mihai Zamfir, Eliade și Lisabona; și subsemnata, Antero de Quental citit de Eliade). Merită semnalat faptul că acest colocviu, anunțat în presa culturală și cotidiană, a avut un larg ecou, sala fiind arhiplină în ambele zile ale desfășurării lui. În cea de-a doua zi, înainte de începerea lucrărilor
Un centenar și o inaugurare by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9763_a_11088]
-
plantă plantă floare, mai întâi întâmplător și apoi obișnuit, se realizează astfel o încrucișare și chiar dacă plantă plantă nouă zecimi din plantă tot va fi plantă plantă câștig pentru plantă; iar plantă care plantă plantă plantă plantă plantă plantă au antere plantă plantă mai mari vor fi plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă Când plantă, datorită plantă plantă plantă plantă plantă de mai sus, plantă devenit plantă atrăgătoare plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de la următoarele cerințe DUS pentru uniformitate: CPVO nr. 1 - Prima frunză: colorația antocianică a tecii; CPVO nr. 2 - Prima frunză: forma vârfului; CPVO nr. 8 - Panicul: colorația antocianică a glumelor, excluzând baza; CPVO nr. 9 - Panicul: colorația antocianică a anterelor; CPVO nr. 10 - Panicul: unghiul dintre axul principal și ramificațiile laterale; CPVO nr. 11 - Panicul: curbura ramificațiilor laterale; CPVO nr. 15 - Tulpină: colorația antocianică a rădăcinilor aeriene; CPVO nr. 16 - Panicul: densitatea spiculețelor; CPVO nr. 17 - Frunză: colorația antocianică a
ORDIN nr. 61 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265343]
-
lespezi de morminte/ Și numai eu, rapsodul în veci nemuritor,/ Pășind pe ieroglife de albe oseminte, / Mai cînt un miserere în amintirea lor". Poezia e din 1913, un an înaintea morții. Această involuntară parafrază, perfect inocentă, după Evolugăo a lui Antero de Quental, ne arată că aceeași stare de spirit avea ecouri similare, literar vorbind, pe tot teritoriul european. Într-un tîrziu, accentele lui Anghel devin baudelairiene - în asemenea măsură, încît poetul își permite să-l pastișeze pe Baudelaire contrazicîndu-l. Poezia
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
șansă Dom Miguel, izolatul inteligent Dom Carlos I, care vedea venind nenorocirea și nu putea face nimic contra ei, sînt figuri de tragedie, asupra cărora Eliade se oprește înduioșat. În schimb, marile personalități din generația de aur a anilor ’70 (Antero de Quental, Oliveira Martins, Eça de Queirós) își schimbă, sub pana lui Eliade, identitatea: ar fi fost doar niște idealiști naivi și iresponsabili, care au contribuit prin talentul lor la decăderea Portugaliei. Iar figurile masoneriei politice de la începutul secolului XX
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
facă în apropierea liniei de mijloc a corpului. O foarte mare importanță în execuția corectă a tehnicii de alergare o deține evitarea apariției unor oscilații prea mari ale segmentelor corporale. Aceste oscilații ale corpului (în diferite planuri: transversale, laterale, verticale, antero posterioare) diminuează sau orientează greșit acțiunea forțelor care se creează și astfel, lucrul mecanic dezvoltat poate fi mai mare decât cel necesar, ducând către un consum mare de energie, apariția prematură a oboselii și chiar creșterea nejustificată a tensiunii musculare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a construit mobilierul sacru al templului). Echipat cu opinci de fier (tipice încălțări pentru o călătorie în Lumea de dincolo), Väinämöinen - după o serie de întâmplări semnificative, pe care nu le mai trecem în revistă - ajunge în pântecele uriașului geoantropomorf Antero Vipunen, pe care îl constrânge, în final, să-i destăinuie tainicele rune (59). Acestea se dovedesc a fi chiar povestea facerii lumii : 107Legenda românească a potopului Cântece preaminunate, Despre-a’ lumii-adânci obârșii, Vrăji ce fost-au la-nceputuri, Ce nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse în jos, în spate și spre interior, ducând la scăderea diametrelor toracice antero posterior și lateral. 18.4.3. Volume și debite respiratorii Prin tehnica spirografică se pot înregistra grafic volumele de aer vehiculate prin căile aeriene în diferite condiții (fig. 71). Volumele pulmonare reprezintă cantitățile de aer care pătruns și ies din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
motorii, manifestat prin prelungirea timpului de latență, întârzierea răspunsurilor la stimuli, evocarea greoaie a cuvintelor, monotonia mimicii vocale, explicații lente și amănunțite etc. brahicefalie - conformație a capului în care craniul se dezvoltă preponderent în diametrul lateral, rămânând turtit în diametrul antero‑posterior. cadre didactice itinerante și de sprijin - cadre specializate ale școlii speciale care desfășoară activități de recuperare și dezvoltare psihofiziologică a copilului cu dizabilități și acordă asistență psihopedagogică sau de consiliere curriculară elevilor cu dizabilități integrați individual în școala obișnuită
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
recuperatorii și a receptării modificărilor ambientale produse de intervenția serviciilor/programelor de sprijin/suport, care favorizează un nivel optim de autonomie și participare a persoanei cu cerințe speciale la activități socioprofesionale. dolicocefalie - modificarea formei craniului caracterizată prin alungirea diametrului său antero‑posterior. echipamente și dispozitive de sprijin - echipamente și dispozitive auditive, fotolii rulante, bare sau cadre speciale, panouri cu imagini sau diagrame cu simboluri etc., care au scopul de a compensa și/sau a reduce incapacitatea consecutivă unor deficiențe. ecoharta/ecomap
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în viața publică portugheză are loc prin așa numita "generație de la Coimbra". Semnalul îl dă seria de conferințe organizate la Cazinoul din Lisabona, în 1871, de către un grup de intelectuali democrato-revoluționari, în fruntea căruia se aflau patru tineri scriitori: poetul Antero de Quental, romancierul Eça de Queiroz, istoricul și economistul Oliveira Martins și poligraful Teofilo Braga. Patru nume care, douăzeci de ani mai târziu, vor fi luceferii culturii portugheze. Patru scriitori care au avut nu numai un extraordinar răsunet prin operele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lua cunoștință de faptele care ne înconjoară, în Europa; să agite în opinia publică marile chestiuni ale filozofiei și științei moderne; să studieze condițiile transformării politice, economice și religioase ale societății portugheze" (Programul Conferințelor democratice). Prima conferință a ținut-o Antero de Quental și e intitulată: "Cauzele decadenței popoarelor peninsulare în ultimele trei secole". Augusto Soromenha a vorbit despre "Literatura portugheză contemporană", Eça de Queiroz despre "Realismul în Artă", iar Adolfo Coelho - profesor, poligraf și etnolog - despre "Chestiuni de învățămînt". A
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
semnalul atacului masiv împotriva stării de lucruri în prezent. Ce se ataca? Totul. Pentru "generația de la Coimbra", Portugalia se afla atunci în ultima fază a decadenței. "Decadența națională e marele fapt inexorabil al istoriei noastre, de trei secole încoace", scria Antero de Quental. Tinerii intelectuali formați la Coimbra se zbat între un exasperant complex de inferioritate - care-i face să privească scârbiți și cu ură moravurile, instituțiile și cultura tradițională - și un profetism revoluționar plin de candoare. Cincizeci de ani de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ochi cu care au văzut-o și înaintașii lor. Parazitismul burgheziei, indiferența nobilimii, decadența clerului, apatia maselor, mediocritatea culturii, - sunt vicii reale, împotriva cărora s-a ridicat cu vehemență generația de la Coimbra, dar împotriva cărora luptau și făuritorii "Statului Nou". Antero de Quental e prin excelență poetul filosof și revoluționar. Bogat, catolic practicant, își pierde credința la Coimbra, în timpul studenției și se convertește la noua religie a umanității, socialismul. Antero "iubește umanitatea mai mult ca pe o femeie". Își ia în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
generația de la Coimbra, dar împotriva cărora luptau și făuritorii "Statului Nou". Antero de Quental e prin excelență poetul filosof și revoluționar. Bogat, catolic practicant, își pierde credința la Coimbra, în timpul studenției și se convertește la noua religie a umanității, socialismul. Antero "iubește umanitatea mai mult ca pe o femeie". Își ia în serios apostolatul; se adresează mulțimii pe străzi, în versuri profetice; face parte dintr-o societate secretă studențească "Fulgerul"; deși foarte bogat, refuză să trăiască din veniturile lui - pe care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o viața întreagă să-și găsească echilibrul zdruncinat prin pierderea credinței. Amână mereu expunerea sistemului lui de filosofie. "Sunt un filosof inedit", mărturisește cuiva. Dar este nefericit, neliniștit și abulic. Geniul lui își dă toată măsura în admirabile, obsedante poeme. Antero de Quental este poate cel mai genial poet pe care l-a creat pesimismul, alături de Leopardi și Eminescu. Nimeni n-a cântat mai frumos ca el neantul cosmic - MIRCEA ELIADE "noaptea neagră, sora deznădejdii, noaptea solitară, nemișcată, densă, vidul mut
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
unde astrul nu respiră nici pasărea nu cântă, nici vântul nu tresare și adoarme până și gîndul..." Nihilismul său filozofic îl facă să-și sfârșească astfel marea sa poemă "Imnul dimineții": Symbolo da existencia, sê maldito! Simbolul existenței, blestemat de Antero, era lumina. Nu era numai o simplă expresie poetică. Neurastenia, care-l rodea încă din vremea studenției la Coimbra, îl biruie și, într-o bună zi, la 11 februarie 1891, în vârstă de 49 de ani, se sinucide. Antero de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de Antero, era lumina. Nu era numai o simplă expresie poetică. Neurastenia, care-l rodea încă din vremea studenției la Coimbra, îl biruie și, într-o bună zi, la 11 februarie 1891, în vârstă de 49 de ani, se sinucide. Antero de Quental a contribuit enorm la lichidarea monarhiei constituționale și a liberalismului. Socotea "bietul popor portughez slăbit moralmente și dezorientat intelectualicește, după 50 de ani de mizerii partidiste și iluzii liberale". Era antiparlamentar pentru că "în mediul subtil și sterilizant al
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
I se părea mai importantă distrugerea "oligarhiei birocratico-financiare, care ne domină și ne demoralizează", decât facerea sau desfacerea legilor. Și toate ideile acestea au rodit, căci în timp ce Parlamentul legifera, forțele revoluționare se pregăteau să răstoarne obositele așezări politice. Ca și Antero de Quental, istoricul Oliveira Martins lucrează din răsputeri la dezagregarea statului liberal și constituțional portughez. Critica pe care o face liberalismului, mai ales în cele două volume ale Portugaliei Contemporane, găsește un extraordinar ecou. Edițiile se epuizează în timp record
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]