151 matches
-
plantă plantă floare, mai întâi întâmplător și apoi obișnuit, se realizează astfel o încrucișare și chiar dacă plantă plantă nouă zecimi din plantă tot va fi plantă plantă câștig pentru plantă; iar plantă care plantă plantă plantă plantă plantă plantă au antere plantă plantă mai mari vor fi plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă Când plantă, datorită plantă plantă plantă plantă plantă de mai sus, plantă devenit plantă atrăgătoare plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o ușoară flexie dorsală din articulația pumnului și trebuie să rămână în această poziție pe toată durata deplasării până la începerea efortului final (Rață G., 2002). Poziția de plecare în elan a aruncătorului Sportivul se așează în poziția stând ușor depărtat antero posterior, la marginea posterioară a cercului, cu spatele la zona de aruncare ( umerii fiind perpendiculari pe direcția de aruncare (Rață G., 2002). Piciorul de aceeași parte cu brațul de aruncare se așează pe toată talpa, cu vârful cât mai aproape de marginea cercului
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
care centrul de greutate cade în mijlocul poligonului de susținere. LUPTA PALMĂ ÎN PALMĂ PE O LINIE /I, II, viteza / lupta pentru prize, formarea echilibrului/ Lupta este asemănătoare celei anterioare, dar jucătorii au tălpile picioarelor dispuse pe o linie în plan antero posterior, iar palmele sunt lipite față în față. În această situație va ataca numai un jucător pe o anumită durată de timp după care se vor schimba rolurile, cine acumulează cele mai multe puncte va câștiga. Jucătorul care se apără poate obține
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
cm cu posibilitatea de a crește, în timpul expulziei, la femei, la 12 cm; - transversal, biischiatic, între fețele interne ale ischionului, de 12 cm; - două diametre oblice, de la mijlocul liaamentului sacro-sciatic la mijlocul ramului ischio-pubian opus, de 11 cm. Suprafața exopelvină (exterioară), antero inferioară, prezintă: simfiza pubiană (medial), corpul pubisului, ramurile acestuia, ramura ascendentă ischiatică și aaura obturatoare. înălțimea simfizei pubiene poate varia de la 4 la 6 cm, înclinarea posterioară fiind între 90° -105°. Reaiunea posterioară este reprezentată de sacrum, articulația sacro-iliacă, marea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse în jos, în spate și spre interior, ducând la scăderea diametrelor toracice antero posterior și lateral. 18.4.3. Volume și debite respiratorii Prin tehnica spirografică se pot înregistra grafic volumele de aer vehiculate prin căile aeriene în diferite condiții (fig. 71). Volumele pulmonare reprezintă cantitățile de aer care pătruns și ies din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
formă de platou aplatizat. Într-o altă etapă apar primordiile petalelor (foto 73), staminelor (ce se insera pe tubul corolei) și apoi a primordiului ovarului în zona centrală. Staminele sunt formate inițial dintr-un filament foarte scurt, gros și o anteră cu țesut omogen (foto 74). Ulterior stamina crește, filamentul se alungește, conectivul se bifurcă; ramura sa anterioară, mai lungă, poartă o anteră fertilă, cu doi saci polinici; cea inferioară, mai scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
a primordiului ovarului în zona centrală. Staminele sunt formate inițial dintr-un filament foarte scurt, gros și o anteră cu țesut omogen (foto 74). Ulterior stamina crește, filamentul se alungește, conectivul se bifurcă; ramura sa anterioară, mai lungă, poartă o anteră fertilă, cu doi saci polinici; cea inferioară, mai scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci polinici fertili, caz mai rar întâlnit la specii ale genului Salvia (S. ringens); la S. sclarea, S. pratensis, S. nemorosa ș.a., fragmentul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
filament foarte scurt, gros și o anteră cu țesut omogen (foto 74). Ulterior stamina crește, filamentul se alungește, conectivul se bifurcă; ramura sa anterioară, mai lungă, poartă o anteră fertilă, cu doi saci polinici; cea inferioară, mai scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci polinici fertili, caz mai rar întâlnit la specii ale genului Salvia (S. ringens); la S. sclarea, S. pratensis, S. nemorosa ș.a., fragmentul de anteră situat la extremitatea ramurii posterioare a conectivului este steril. Primele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cu doi saci polinici; cea inferioară, mai scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci polinici fertili, caz mai rar întâlnit la specii ale genului Salvia (S. ringens); la S. sclarea, S. pratensis, S. nemorosa ș.a., fragmentul de anteră situat la extremitatea ramurii posterioare a conectivului este steril. Primele patru straturi externe de celule ce vor forma peretele anterei încep să se diferențieze (foto 75) primul strat rămâne format din celule mici, iar cele trei ale următoarelor se alungesc
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mai rar întâlnit la specii ale genului Salvia (S. ringens); la S. sclarea, S. pratensis, S. nemorosa ș.a., fragmentul de anteră situat la extremitatea ramurii posterioare a conectivului este steril. Primele patru straturi externe de celule ce vor forma peretele anterei încep să se diferențieze (foto 75) primul strat rămâne format din celule mici, iar cele trei ale următoarelor se alungesc radiar. În centru se diferențiază un țesut sporogen, din care se vor forma, prim meioză granulele de polen microsporogeneza. Acesta
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
din celule mici, iar cele trei ale următoarelor se alungesc radiar. În centru se diferențiază un țesut sporogen, din care se vor forma, prim meioză granulele de polen microsporogeneza. Acesta este momentul în care devin vizibile primordiile ovulelor, deci dezvoltarea anterelor precede dezvoltarea ovulului. Antera matură (foto 76, 77) are două lojă delimitate de un perete bistratificat, format din epidermă (cu celule foarte turtite) și un strat mecanic (celule cu îngroșări sub formă de benzi longitudinale în pereții radiari). În observațiile
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cele trei ale următoarelor se alungesc radiar. În centru se diferențiază un țesut sporogen, din care se vor forma, prim meioză granulele de polen microsporogeneza. Acesta este momentul în care devin vizibile primordiile ovulelor, deci dezvoltarea anterelor precede dezvoltarea ovulului. Antera matură (foto 76, 77) are două lojă delimitate de un perete bistratificat, format din epidermă (cu celule foarte turtite) și un strat mecanic (celule cu îngroșări sub formă de benzi longitudinale în pereții radiari). În observațiile electronomicroscopice asupra granulelor de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
facă în apropierea liniei de mijloc a corpului. O foarte mare importanță în execuția corectă a tehnicii de alergare o deține evitarea apariției unor oscilații prea mari ale segmentelor corporale. Aceste oscilații ale corpului (în diferite planuri: transversale, laterale, verticale, antero posterioare) diminuează sau orientează greșit acțiunea forțelor care se creează și astfel, lucrul mecanic dezvoltat poate fi mai mare decât cel necesar, ducând către un consum mare de energie, apariția prematură a oboselii și chiar creșterea nejustificată a tensiunii musculare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse în jos, în spate și spre interior, ducând la scăderea diametrelor toracice antero posterior și lateral. 18.4.3. Volume și debite respiratorii Prin tehnica spirografică se pot înregistra grafic volumele de aer vehiculate prin căile aeriene în diferite condiții (fig. 71). Volumele pulmonare reprezintă cantitățile de aer care pătruns și ies din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
care va lăsa subiectul liber și va porni cronometrul. Exerciții pe placa de echilibru Zador Cu ajutorul acestui dispozitiv se pot efectua execiții specifice schiului (foto 6), folosind bețele sau se influențează echilibrul în mod divers: în sprijin bipodal: în plan antero posterior (foto 97); în plan frontal (foto 98). în sprijin unipodal, celălalt membru iinferior poziționat divers (foto 98; 99; 100) Exerciții pe placa de echilibru Freeman Cu ajutorul acestui dispozitiv se pot efectua execiții specifice schiului (foto 101), folosind bețele sau
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
COVASNA 3509 7918120 WEEKEND SRL COVASNA 3510 913096 AGREMIN SĂ DÂMBOVIȚA 3511 2855390 ALDAVID COM IMPEX SRL DÂMBOVIȚA 3512 908804 ALIMENTARĂ SĂ DÂMBOVIȚA 3513 917713 AMIRAS C L IMPEX SRL DÂMBOVIȚA 3514 15586138 ANK BETA GAS SRL DÂMBOVIȚA 3515 16701065 ANTERA STEEL SRL DÂMBOVIȚA 3516 6855067 ARTPRESS IMPACT SRL DÂMBOVIȚA 3517 14743730 ASCOPA COM S.R.L. DÂMBOVIȚA 3518 914377 AUTO BEST SRL DÂMBOVIȚA 3519 8456844 AUTO CRIS COM SRL DÂMBOVIȚA 3520 13708654 B.A. PRODUCTION SRL DÂMBOVIȚA 3521 920166 BAZA DE ATELIERE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
a asigura funcționalitatea șuntului fiziologic dreapta-stânga, apare apoptotic în partea superioară a septum primum un al doilea orificiu, ostium secundum, caracterizat printr-un rol funcțional similar cu ostium primum. Septul secundum este un sept musculoendotelial, gros, care apare tardiv, din partea antero superioară a atriului drept, se orientează posteroinferior către septum intermedium și delimitează foramen ovale. Septum primum cu ostium secundum și septum secundum cu foramen ovale delimitează fanta interseptală. Între cele două septuri se edifică o structură canaliculară numită canalul lui
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
respective, cordul prezintă diametru anteroposterior de 14 - 16 cm, diametru transversal de 12 - 15 cm și circumferința maximă de ~ 25 cm, cu dimensiuni ceva mai reduse la sexul feminin. * Formă și orientare Cordul se aseamănă cu o piramidă triunghiulară aplatizată antero posterior, cu baza orientată posterior. Vârful se orientează sub un unghi de 400 anterior, inferior și la stânga. * Morfologia cardiacă externă Cordul prezintă pentru descriere: * fața sternocostală sau anterioară, convexă, formată din atriul și auriculul drept, șanț atrioventricular, ventricul drept, tract
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
coronare dreaptă și stângă pot fi semnificative în evaluarea funcției cardiace și a bolilor vasculare coronare. Anastomozele intercoronare apar la nivelul următoarelor situsuri cardiace: la baza conului pulmonar, între ramul descendent anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse în jos, în spate și spre interior, ducând la scăderea diametrelor toracice antero posterior și lateral. 18.4.3. Volume și debite respiratorii Prin tehnica spirografică se pot înregistra grafic volumele de aer vehiculate prin căile aeriene în diferite condiții (fig. 71). Volumele pulmonare reprezintă cantitățile de aer care pătruns și ies din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mișcări de rotație din a căror înlănțuiri pot lua naștere mișcări de translație. Mișcările realizate din articulațiile corpului pot crea grade diferite de libertate datorită unor particularități anatomice locale. Astfel, distingem articulații care pot crea: a) trei axe de rotație: * antero posterioară (abducție -adducție); * transversală (flexie - extensie); * verticală (de rotație). Din combinarea acestor trei axe de rotație rezultă mișcarea de circumducție. b) două axe de rotație: * antero - posterioară; * transversală; c) o axă de rotație: * fie transversală; * fie verticală. În general, prin
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
particularități anatomice locale. Astfel, distingem articulații care pot crea: a) trei axe de rotație: * antero posterioară (abducție -adducție); * transversală (flexie - extensie); * verticală (de rotație). Din combinarea acestor trei axe de rotație rezultă mișcarea de circumducție. b) două axe de rotație: * antero - posterioară; * transversală; c) o axă de rotație: * fie transversală; * fie verticală. În general, prin aplicarea legilor pârghiilor la segmentele corpului omenesc, ceea ce se câștigă în amplitudine se pierde în forță și invers. În acțiunile de efectuare a mișcărilor atletice (din
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aer, răsturnare dorsală, etc.). Mișcările corpului uman, în activitățile motrice în general, se realizează în diferite planuri, la intersecția cărora sunt determinate axele de mișcare ale corpului. În poziția ,,stând cu mâinile pe lângă corp”, biomecanica identifică trei planuri: * planul sagital (antero posterior) - acesta este planul care împarte corpul uman în ,,partea stângă” și ,,partea dreaptă”; în cazul în care corpul este împărțit în mod egal în dreapta și stânga, planul se numește medio - sagital. * planul frontal - acesta este planul vertical; el este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aruncării. Acesta este structurat pe d in unilateral și o fază de sprijin bilateral. Faza sprijinului unilateral prezintă următoarele particularități: * imediat ce atletul ia contact cu solul pe piciorul drept, acesta declanșează o rulare de pe muchea externă pe călcâi, pe partea antero naintarea genunchiului și coapsei spre piciorul stâng. Șoldul stâng se menține evident înaintea celui drept; * în acest timp piciorul stâng continuă acțiunea de înaintare rapidă, “căutând” solul cu călcâiul, într un pas * acțiunea conjugată a picioarelor permite bazinului să înainteze
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
posibilitățile maxime ale atletului, considerăm că este necesar să atragem atenția asupra următoarelor elemente de ordin tehnic, care joacă un rol important și trebuie supravegheate: * în punctul cel mai înalt al traiectoriei ciocanului, piciorul stâng aflat în pivotare pe cantul antero extern al plantei execută o flexie pronunțată, mai ales la nilateral, pe piciorul stâng, elemente caract toriei; * o nouă fază de sprijin bilateral, faza activă de maximă angajare a atletului, pentru crearea unei accelerații maxime obiectului de aruncat. Din cauza creșterii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]