27 matches
-
mint că sunt pe val și, cerându-i o trăsură, sigur o să-mi dea și-un cal. poate fi chiar și o iapă, că armăsar îi zic că-s eu și-atunci dracu de nu crapă o să-i cer un antereu!... să mă fac, desigur, popă, să-i dau cu crucea peste bot și-l voi fugări c-o sopă, de s-o cruci și iadul tot! Referință Bibliografică: anul ăsta, de crăciun... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ANUL ĂSTA, DE CRĂCIUN... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Anul_asta_de_craciun_george_safir_1387179201.html [Corola-blog/BlogPost/363478_a_364807]
-
1840 și 1842 editează două cărți de „Fabule” cu opere proprii și traduceri. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. În creația sa sunt populare fabulele: "Antereul lui Arvinte", "Musca la arat", "Racul, broasca și știuca", "Doi cîini" ș.a. La Iași, deține o funcție în Epitropia școlilor, apoi - cea de asesor al curții de apel, activează și ca membru al divanului obștesc. Se alătură inițiativelor culturale legate
Alecu Donici () [Corola-website/Science/299280_a_300609]
-
În Franța nemulțumirea economică era la culme: căci fiecăruia îi trebuia mai mult decât avea. Luxul și modele istoveau averile cele mai mari. La noi boierul moștenea o blană de samur de [la] străbunu-său, un șal turcesc de la bunu-său, un antereu de citarea de la tată-său, având de gând să le lase toate și nepotu-sa ca să se fudulească și el cu dânsele și fiecare avea strânsură pentru iarnă și parale albe pentru zile negre; c-un cuvânt fiecare avea mai mult
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
neliturgice cu scop numai de câștig compromițător, cum e pomenirea morților a II-a zi de Paști. Să nu cumva să se i se amintească de vreo taxă la Sf. Slujbă. Să nu mai apară nici un preot Îmbrăcat civil cu antereu și giubea scurte, murdare și ponosite, dar tuns și ras ca orice lucrător de rând. La toate oficierile ca și prezentarea la autorități va fi În uniformă completă. Îndeosebi se atrage atenția preoțior fruntași, unii fiind piatră de sminteală prin
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
o lature înaintea sa pe părint ele Nicoară. Clericii se salutară cu frățească dragoste, fiind la o omenească îndeletnicire; și domnul Paul de Marenne observă cu oarecare mirare, însă discret, coada lungă împletită la spate a popei și vârâtă sub antereu, precum și barba revărsată în neor ânduială, ca un măturoi cărunt, pe pieptul și pântecele său. Griga coborî ulciorul cu grijă între ochii ațântiți, și De Marenne așteptă întâi să vadă ce cuprinde, după povestea pe care i o tălmăcise Ruset
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai interesantă pentru începuturile poeziei moderne românești. Originalitatea lui Conachi constă în specializarea erotică, în cultul exclusiv al eului, iar savoarea vine din ineditul mediului. Căci Conachi este un Petrarca ras în cap, cu chip de faun oriental, cu ișlic, antereu și iminei, obișnuit a subtiliza pe sofale și a-și trimite mesagiile prin țiganii lăutari, neverosimil în pădure, ducând omagiul până la târârea în pulbere și la închinarea ortodoxă, și tristețea occidentală până la pandalii și istericale. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii. Alcătuiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
de profesor pe călugărul Gherman, acel care a vândut lui Gr. Ghica-vodă manuscriptul lui Șincai. El ședea la noi și, afară de mine, avea și alți elevi externi, dintre care și pe M. Kogălniceanu. Acesta venea în toate zilele, îmbrăcat în antereu de cutnie și purtând un ișlic rotund de pele de miel sură... Vai de nenorocitul ișlic! El devenise o minge în mânile noastre și ne atrăgea ocări aspre din partea părintelui Gherman, ba uneori chiar și palme.“ Uzura morală a vechiului
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din fața casei. Și cum era cald ei au fugit în grajd. Eu aveam o nueluță de mesteacăn și tot îi băteam pe dinapoi. Și numai ce a venit tata mi-a luat nueluța și cu stânga m-a prins de antereu. Eu am luat mânele înapoi și am eșit din antereu că era de-a mamei larg. Și eu țipam cât puteam. Și a venit bunica și a deschis oleacă poarta de la ocol și zicea: "Aicea Ghiorghi", dar nu aveam când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
grajd. Eu aveam o nueluță de mesteacăn și tot îi băteam pe dinapoi. Și numai ce a venit tata mi-a luat nueluța și cu stânga m-a prins de antereu. Eu am luat mânele înapoi și am eșit din antereu că era de-a mamei larg. Și eu țipam cât puteam. Și a venit bunica și a deschis oleacă poarta de la ocol și zicea: "Aicea Ghiorghi", dar nu aveam când, că el mă ajungea și iar mă croia. Și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
un taraf de lăutari care ne-au adulmecat cum adulmecă prepelicarul vânatul și începu să ne cânte de inimă albastră. În fruntea tarafului era vestitul, bătrânul Barbu Lăutariul cu cobza în mână, cu fața zbârcită ca o ciupercă, cu poala antereului aninată de brâu, o legendă în carne și oase, o rămășiță uitată de moarte a moravurilor patriarhale dispărute, Barbu, pe care Alecsandri l-a cântat, care a cântat și el la mesele multor boieri și fii de boieri, pe când era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
altar. Lumânări subțiri și încovrigite de ceară galbenă ardeau cu mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele. Buchilat, fornăit, încurca-ntr-o carte, [cu] ochelari pe nas, nebăgând de samă că i se aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lacata de la biserică-n mână, adormise într-o strană și cânta prin somn Doamne miluiește! Când tresărea pe trezite, începea mai tare, când adormea zicea tot mai încet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
uite măcar pe carte. Cine avea să priceapă[?] Deodată-ncepu mai tare: Gaga gagaga! Beh! s-auzi pe fereastra bisericei. Iacă dracul, mă! zic oamenii-n fundul bisericei ș-o tulesc la fugă. Nicodim, cum deschide ochii, miroasă putoarea din antereul lui Buchilat, gândește că s-a aprins biserica, urlă groaznic și fuge. Buchilat dă peste sfeșnic, îl răstoarnă... Întuneric. Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe la fugă. Popa-și ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
altar. Lumânări subțiri și încovrigite de ceară galbenă ardeau cu mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele. Buchilat, fornăit, încurca-ntr-o carte, [cu] ochelari pe nas, nebăgând de samă că i s-aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lacata de la biserică-n mână, adormise într-o strană și cânta prin somn Doamne miluiește! Când tresărea pe trezite, începea mai tare, când adormea zicea tot mai încet
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
uite măcar pe carte. Cine avea să priceapă[? ] Deodată-ncepu mai tare: - Gaga gagaga! - Beh! s-auzi pe fereasta bisericei. - Iacă dracul, mă! zic oamenii-n fundul bisericei ș-o tulesc la fugă. Nicodim, cum deschide ochii, miroasă putoarea din antereul lui Buchilat, gândește că s-a aprins biserica, urlă groaznic și fuge. Buchilat dă peste sfeșnic, îl răstoarnă... Întuneric. - Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe de fugă. Popa-și ia
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pe lângă zidul Sf. Spiridon, și tot suindu-se până-n mahalaua Sărăriei, stătu la portița unei căsuți cu două ferestre cu perdele verzi. Din trăsură se coborî un tânăr elegant coconaș, a cărui costum era după moda curții. El purta un antereu de suvaia alb, era încins cu un șal roș cu flori, din care o poală i se slobozea pe coapsa stângă,iar capitele, alcătuind un fiong dinainte,cădeau apoi peste papucii lui cei galbeni. Pe sub giubeaua de pambriu albastru blănită
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
cam cocoșat și nu tocmai drăgălaș, se duce-n piață și caută în mulțimea de oameni câțiva cocoșați ca el, c-un ochi la făină cu altul la găină, apoi umblă cu ei pe la negustorii de vechituri de le cumpără antereie întocmai ca ale lui, pentru ca niciunul să n-aibă nuri deosebiți de-ai lui. El și cu mosafirii păreau una ș' aceeași caricatură, șchiopătând în șapte chipuri, încît, când porniră din piață, se luară cânii după ei, iar lumea râdea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că i se năzare bărbatu-tău de șapte ori înaintea ochilor. Așa și d. Brătianu cu noul cabinet. Ar da mult cineva să afle deosebirea între d. Aurelian și d. Ureche, între foștii membri și cei actuali ai cabinetului: aceleași antereie, aceleași fizionomii, iar d. I. Brătianu prototipul tuturor figurinelor rânduite pe banca ministerială. D. I. Brătianu, 155 {EminescuOpXIII 156} care preferă atât de mult pe miniștrii necaracterizați, pe cei cari nu răsar c-un lat de deget asupra lui, ar trebui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea." Popa Țuică îi dădu replica dăscălește: - "Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea vavesti lauda Ta!" Și numaidecât bău țuica. Părintele, scuturîndu-și fărămi-turile de pâine de pe antereu și privind la ceas, găsi că e vremea să plece: - Să ne sculăm, cuvioase, să mergem, că s-a făcut amiază. Domnul să binecuvânteze această casă. Moș Costache, foarte serios, întrebă: - Și sufletul vede și aude ca și în viață
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
I-aș fi iertat, măcar de m-ar fi și omorât pe urmă! ― Bine zici, Petrică, bine! încuviință Chirilă umil. 2 Titu Herdelea se pomeni într-o bună zi cu preotul Belciug din Pripas. Era îmbrăcat bine, cu palton nou, antereu nou, barba tunsă frumos, în sfârșit curat și gătit ca un pețitor, cum nu-l văzuse niciodată pe acasă. ― Mi-am luat congrua pe șase luni și am venit, că tot mi-era frică să nu mă strângă Dumnezeu și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
social izolat, asistăm astăzi la spectacolul curios al unui întreg popor, care nu mai are nimic mai grabnic de făcut, decât de a condamna, de a renega întreg trecutul său istoric, de a schimba, precum părinții au schimbat ișlicul și antereul cu pălăria și surtucul, toată legislația, toate moravurile, toată viața, întrun cuvânt, a poporului.<ref id=”1”> Theodor Rosetti, „Despre direcțiunea progresului nostru“, reprodus în Ioan Stanomir, Laurențiu Vlad, A fi conservator..., ed. cit., p. 77.</ref> Elita pe care
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
spune despre naaseeni că preoții și conducătorii acestora pretindeau a cunoaște toate adîncurile înțelepciunii și de aceea și-au spus gnostici. Ei și-au adunat aceste înțelepciuni din Inițierile grecilor și negrecilor dar și din Mistere și Oracole. Purtătorul de antereu iudeo-creștin, clocotind de venin împotriva acestora se chitește și își zice în sine: ,,să vedem cum, prin strîngerea laolaltă a Misterelor tainice ale tuturor neamurilor despre care nu trebuie să se vorbească...” se va pune capăt ereziilor. Vedem că ivritul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mergând de la faza "dulcelui stil" până la poza melancolică: Înnoptez printre prăpăstii, printre râpi, printre ponoară Că doar oi uita degrabă dorul care mă omoară... Cum poetul nostru e un Petrarca ras în cap, cu chip de faun oriental, cu ișlic, antereu și iminei, ducând omagiul până la târârea în pulbere și la închinarea ortodoxă și tristeța occidentală până la pandalii și istericale, efectul e dintre cele mai originale. Prețiozitatea, obișnuită în această poezie, se răscumpără printr-o mare gingășie, vrednică de un Chiabrera
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de basma și de sac, unde pun multe povoare, și de șal și de blană." Dealtfel stilul acesta bătrânesc mai poate avea și altă pricină. Aga Ilie Kogălniceanu își crescuse odrasla cu strășnicie, după tipicul vechi, trimițînd-o la școală în antereu de cutnie și cu ișlic de piele de miel sură, care se prefăcea în minge pe mâinile copiilor. N. BĂLCESCU Deși foarte aprins, mesianismul lui N. Bălcescu (1819-1852) e tot atât de pozitiv. În 1844 începu să publice în Propășirea studiul Puterea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Iorgu de la Sadagura și seria peripețiilor cucoanei Chirița (Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă, Chirița în provincie, Cucoana Chirița în balon). Cea dintâi înscenează conflictul între tombatere și bonjuriști. Pitarul Enachi Damiean, om de modă veche, cu antereu, blană și căciulă brumărie, își așteaptă cu masă întinsă pe nepotul Iorgu de la "afcademiile din Sadagura". Pentru a scoate în evidență înapoierea pitarului, prin care se apără caricat o teză, autorul scoate pe scenă pe Gahița Rosmarinovici, femeie cu idei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
altfel foarte adevărat că epoca 1821-1848 a fost de un mare pitoresc prin repezile prefaceri și întrepătrunderea de elemente contrarii, și străinii înșiși au rămas impresionați. Trebuie să ne gândim că Kogălniceanu, omul saloanelor berlineze, debutase pe scena vieții cu antereu. Deceniile sunt însemnate în biografia acestor oameni cu mereu altă coloare violentă. Colecția lui Ghica este distribuită pe săli și epoci, formând serii pe generații. Într-un loc dăm de Radovanca, vrăjitoare, locuind în ruinile palatului Dudeștilor; după ea vine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]