14 matches
-
2-4 cm. Prelungirile formează la capete formațiuni măciucate, de culoare roz ("nr. 9 pe desen"). Aceste formațiuni măciucate sunt constituite dintr-o stromă. În interiorul acestor strome are loc procesul sexual, astfel în urma acestui proces care are loc între ascogon și anteridie se formează hife ascogene. Din hifele ascogene iau naștere ascele. La periferia ascelor se formează formațiuni denumite peritecii. Periteciile sunt așezate una lângă alta. Fiecare peritecie se deschide printr-un osteol puțin proeminent. Forma periteciilor este ovoidă. Ele conțin asce
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
se desprind de plantă, cad la pământ și germinează, dar nu formează o nouă ferigă. Din spor se naște o plantă mică, numită protal, cu totul diferită de sporofit. Protalul duce o viață independentă de ferigă, este haploid și formează anteridii și arhegoane. Prin urmare protalul, generația gametofitică, este totdeauna mult mai mic decât sporofitul. Sporangele (organ în care se dezvoltă sporii) este lenticular și poartă un inel longitudinal, format din celule mecanice îngroșate, în chip de potcoavă (în secțiune). Acest
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
se formează pe pământ din spori. Protalul este turtit, având un parenchim cu clorofilă. De pe fața inferioară lipită de pământ, pleacă rizoizi pentru fixare. Pe fața inferioară a protalului se formează de asemenea organe de reproducere: arhegoane cu oosferă și anteridii cu anterozoizi; ele sunt separate, anteridiile se află răspândite printre rizoizi, iar arhegoanele pe partea liberă mai mult pe lângă știrbitura protalului. Anteridiile sunt organe de înmulțire în care se formează anterozoizii (celulele sexuale masculine). Anterozoizii, eliberați în număr mare de
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
Protalul este turtit, având un parenchim cu clorofilă. De pe fața inferioară lipită de pământ, pleacă rizoizi pentru fixare. Pe fața inferioară a protalului se formează de asemenea organe de reproducere: arhegoane cu oosferă și anteridii cu anterozoizi; ele sunt separate, anteridiile se află răspândite printre rizoizi, iar arhegoanele pe partea liberă mai mult pe lângă știrbitura protalului. Anteridiile sunt organe de înmulțire în care se formează anterozoizii (celulele sexuale masculine). Anterozoizii, eliberați în număr mare de fiecare anteridie, sunt răsuciți în spirală
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
pentru fixare. Pe fața inferioară a protalului se formează de asemenea organe de reproducere: arhegoane cu oosferă și anteridii cu anterozoizi; ele sunt separate, anteridiile se află răspândite printre rizoizi, iar arhegoanele pe partea liberă mai mult pe lângă știrbitura protalului. Anteridiile sunt organe de înmulțire în care se formează anterozoizii (celulele sexuale masculine). Anterozoizii, eliberați în număr mare de fiecare anteridie, sunt răsuciți în spirală și poartă în partea anterioară numeroși cili. Pe fața inferioară, dinspre sol, a protalului se menține
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
anterozoizi; ele sunt separate, anteridiile se află răspândite printre rizoizi, iar arhegoanele pe partea liberă mai mult pe lângă știrbitura protalului. Anteridiile sunt organe de înmulțire în care se formează anterozoizii (celulele sexuale masculine). Anterozoizii, eliberați în număr mare de fiecare anteridie, sunt răsuciți în spirală și poartă în partea anterioară numeroși cili. Pe fața inferioară, dinspre sol, a protalului se menține apa, fiind protejată contra evaporării, astfel încât anterozoizii ieșind din anteridie pot înota până la arhegoane. Arhegonul este organul reproducător feminin, pluricelular
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
celulele sexuale masculine). Anterozoizii, eliberați în număr mare de fiecare anteridie, sunt răsuciți în spirală și poartă în partea anterioară numeroși cili. Pe fața inferioară, dinspre sol, a protalului se menține apa, fiind protejată contra evaporării, astfel încât anterozoizii ieșind din anteridie pot înota până la arhegoane. Arhegonul este organul reproducător feminin, pluricelular, în care se formează oosfera, gametul feminin imobil. Oosferele se află câte una într-un arhegon, așezată în partea bazală, cufundată în țesutul protalului. Prin gâtul arhegonului, aplecat înspre protal
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da naștere unei plăntuțe numită protal. Aceasta are organe sexuale bărbătești (anteridii) și femeiești (arhegoane). Prin fecundație, ele dau naștere celulei-ou. La rândul ei, aceasta dă naștere unei noi plăntuțe și atunci protalul va muri. Ciclul de dezvoltare este diferit prin generația sexuată (protalul) și asexuată (celula-ou) față de mușchi, deoarece generațiile sunt
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
În vârful tulpinii se află un buchet de frunze mari. Spre deosebire de mușchi, ferigile dispun de țesut conductor, reprezentat de traheide și tuburi perforate fără celule anexe. Ferigile se înmulțesc "vegetativ" (prin fragmente de rizomi),asexuat (prin spori) sau sexuat (gameți - anteridii și oosfere). Pentru realizarea reproducerii sexuate este necesară prezența apei, prin care anterozoizii se deplasează cu ajutorul flagelului spre oosfera. Ferigile sunt mai evoluate comparativ cu mușchii prin prezența țesuturilor și a organelor adevărate (frunze,tulpină și radăcină) care formează cormul
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
numindu-se macrogameți, iar cei mai mici microgameți) și oogomie (când există un gamet mare, imobil, numit oosferă, format într-un organ feminin al plantei - oogon - și un gamet mic, mobil, numit anterozoid, format într-un organ masculin al plantei - anteridie). În afară de cele arătate, la algele mai există și conjugarea, cand celulele sexuale nu sunt celule specializate, dar care prin contopire dau naștere la un zigot. Zigotul va intra în diviziune și dacă aceasta este normală (cariochineză), rezultată va avea numărul
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
5 µm. Formarea sporangioforilor și a sporangilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore), dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) și temperatura este cuprinsă între 1824oC. Către toamnă în spațiile intercelulare ale frunzelor mozaicate ciuperca formează oogoane și anteridii și ca urmare a procesului de oogamie sifonogamă, apar oosporii, organe de rezistență și de iernare ale acestui agent patogen. Oosporii sunt sferici, bruni, prevăzuți cu un endospor, un exospor gros și un epispor rezultat din resturile de citoplasmă a
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
incubație, pentru ca la apariția sporangioforilor și a sporangilor, când în mod real există pericolul unei noi invazii, organele viței de vie să fie acoperite cu o peliculă de fungicid. Spre toamnă, după efectuarea ultimei contaminări secundare, ciuperca formează oogoane și anteridii și are loc procesul de fecundație, iar în frunze, în special în țesutul lacunar, apar oosporii sub forma cărora ciuperca iernează. Deși, unii autori au susținut ca există forme specializate ale ciupercii, cercetările dovedesc că acest agent patogen nu prezintă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciuperca iernează. Deși, unii autori au susținut ca există forme specializate ale ciupercii, cercetările dovedesc că acest agent patogen nu prezintă nici o specializare fiziologică (C.Rafailă și col., 1962) . Spre toamnă, după efectuarea ultimei contaminări secundare, ciuperca formează oogoane și anteridii și are loc procesul de fecundație, iar în frunze, în special în țesutul lacunar, apar oosporii sub forma cărora ciuperca iernează. În ceea ce privește comportarea soiurilor la atacul de mană, soiurile superioare de masă și de vin sunt mai sensibile la atac
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
puful cenușiuviolaceu, alcătuit din sporangiofori dicotomic ramificați în porțiunea terminală, de 130-700 x 10-18 µm. Ultimele terminații sub formă de sterigme, susțin sporangii eliptici, unicelulari, ușor cenușii, de 35-60 x 22-35 µm . În urma procesului de sexualitate desfășurat între oogoane și anteridii, în țesuturile ce se usucă, apar oosporii globuloși, de 30 µm în diametru, de culoare galben-brună. Epidemiologie. Transmiterea patogenului de la un an la altul este asigurată pe două căi: prin oosporii ce rămân în resturile vegetale și prin bulbilii și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]