74 matches
-
Căloiu Oana Rusia forțează mâna SUA cu privire la scutul antibalistic în vederea menținerii poziției economico-militare. Folosindu-se de tratatele SALT și de poziția economică și strategică pe care o poate dobândi China prin ajutorul rusesc, SUA sunt puse între ciocan și nicovală: fie renunță la scutul antirachetă de pe teritoriul european, fie
Șantajul tratatelor: Rusia pasează rachete Chinei, dacă SUA nu renunță la scutul antibalistic by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/56833_a_58158]
-
și structura avioanelor-cisternă, Rusia va vinde Chinei 36 de bombardiere Tu-22M3, a căror rază de acțiune poate ajunge, cu alimentare în aer, la 8.000 de kilometri, adică în Hawai sau Australia. În aceste zone a apărut interes față de scut antibalistic oferit de amercani. Aici se subliniază problema dintre SUA și Rusia. Între cele două puteri există tratate SALT (Strategic Arms Limitation Talks), cu varianta START (Strategic Arms Reduction Talks) printre care s-au angajat, mai întâi, să-și limiteze producția
Șantajul tratatelor: Rusia pasează rachete Chinei, dacă SUA nu renunță la scutul antibalistic by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/56833_a_58158]
-
Amplasarea unei baze pentru rachete americane de interceptare SM-3 în România face și mai necesară primirea unor garanții juridice ferme din partea SUA și a NATO că elementele antibalistice amplasate în Europa nu sunt îndreptate împotriva forțelor nucleare strategice ale Rusiei, se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Reacția diplomației de la Moscova vine după ce România și SUA au semnat marți, la Washington, acordul privind
Rusia cere garanţii juridice "ferme" după semnarea acordului dintre România şi SUA privind scutul () [Corola-journal/Journalistic/59663_a_60988]
-
strategice a apărării globale antirachetă, se arată în comunicatul MAE rus. Acordul cu România privind amplasarea de rachete de interceptare SM-3 la fosta bază aeriană Deveselu și de sisteme Aegis, precum și anunțul referitor la apropiata instalare a unui radar american antibalistic în Turcia arată că SUA își pun în aplicare planurile rapid și metodic, accentuează diplomația rusă. Acest lucru se întâmplă pe fondul lipsei unui progres în dialogul Rusia-NATO și Rusia-SUA pe tema apărării antirachetă', deplânge MAE rus. Este necesară elaborarea
Rusia cere garanţii juridice "ferme" după semnarea acordului dintre România şi SUA privind scutul () [Corola-journal/Journalistic/59663_a_60988]
-
Andreescu, crisan andreescu Dmitri Rogozin a declarat că Rusia a testat o rachetă balistică, supranumită și "ucigașul scutului american antirachetă". Oficialul rus a avertizat Washingtonul că niciun element de apărare antirachetă american nu poate fi capabil să neutralizeze racheta Moscovei. Sistemul antibalistic al SUA nu va fi în măsură să contracareze noua rachetă balistică intercontinentală, testată cu succes de Rusia la 6 iunie, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, vorbind despre arme de înaltă precizie și influența crescândă a rețelelor sociale. " Am
Rusia a testat "ucigaşul" scutului american antirachetă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56082_a_57407]
-
revistei care aborda la nivel politic și geostrategic amplasarea scutului de la Deveselu a fost publicată recent și pe site-ul ziarului Adevărul. Cotidianul este cel care a remarcat pasajele copiate de Vocea Rusiei în articolul „La ce servește americanilor scutul antibalistic de la Deveselu?” fără respectarea normelor de citare a sursei, impuse de legea dreptului de autor. Vocea Rusiei: ”Refuzul SUA de a oferi garanții legale Rusiei că sistemul antirachetă de la Deveselu nu este îndreptat împotriva sa se bazează tocmai pe recunoașterea
"Vocea Rusiei" face playback: a plagiat pasaje dintr-un articol by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/62799_a_64124]
-
pe recunoașterea în subsidiar a faptului că viitorul este imprevizibil și că poziția SUA în ceea ce privește amplasarea scutului se poate schimba la 180 de grade, de la o zi la alta. Concesia făcută gratuit de România intereselor strategice străine prin găzduirea scutului antibalistic de la Deveselu, intitulată «piatra de hotar a parteneriatului cu SUA», expune România la tipuri de amenințări inexistente până acum”, scrie Valentin Vasilescu. Foreign Policy România: „Iar refuzul SUA de a oferi garanții legale Rusiei că sistemul anti-rachetă nu este îndreptat
"Vocea Rusiei" face playback: a plagiat pasaje dintr-un articol by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/62799_a_64124]
-
o asemenea situație, cel mai probabil, SUA vor căuta să forțeze un compromis în defavoarea României, dacă nu cumva o va vinde la schimb. Lăsând totodată România să se descurce singură cu resentimentele acumulate de Rusia față de ea, în contul «scutului» antibalistic de la Deveselu”. Foreign Policy România: „Într-o potențială viitoare criză regională în care doar România - nu și SUA - va avea o miză, este de așteptat că Washingtonul nu va permite României să-și urmărească interesul național până la capăt. Cel mai
"Vocea Rusiei" face playback: a plagiat pasaje dintr-un articol by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/62799_a_64124]
-
Rusia va face uz de dreptul său de veto în Consiliul de Securitate al O.N.U. , împotriva unei rezoluții care ar autoriza un atac împotriva Irakului. l Pentagonul a anunțat că S.U.A. intenționează ca până în 2005 să amplaseze rachete antibalistice, nu doar în Alaska, ci și în statul California și chiar pe unele nave. Miercuri, 5 martie l Președintele Ion Iliescu a solicitat Parlamentului să aprobe prelungirea participării României în Afganistan până la 31 decembrie 2003. l Aflat în vizită la
Agenda2003-10-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280761_a_282090]
-
de faptul că poate transporta o încărcătură mai mare, spre deosebire de rachetele pe bază de combustibil solid. În replică pentru inițiativa de modernizare nucleară, Rusia se așteaptă ca SUA să amplaseze sisteme de apărare antirachetă în Cosmos și să consolideze scutul antibalistic din Europa, deoarece o rachetă grea și puternică va putea străpunge aceste mijloace de apărare, potrivit publicației Vocea Rusiei. Din perspectiva României, în proiectul scutului antirachetă dezvoltat de SUA se află și baza de la Deveselu, lângă Caracal. Acordul de Apărare
Rusia pregătește o rachetă nucleară care va străpunge scutul american by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/57082_a_58407]
-
Bratu Iulian Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a anunțat, vineri, că Alianța Nord-Atlantică ar putea accelera instalarea elementelor antibalistice în Europa, în contextul tensiunilor cu Rusia. Pentru moment, continuăm programul stabilit al proiectului 'Abordare adaptivă etapizată', în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate pentru protejarea intereselor Poloniei, României și partenerilor NATO", a spus Chuck Hagel, în cursul întrevederii cu ministrul polonez
Șeful Pentagonului, anunț important ce vizează și România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/54413_a_55738]
-
proiectului 'Abordare adaptivă etapizată', în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate pentru protejarea intereselor Poloniei, României și partenerilor NATO", a spus Chuck Hagel, în cursul întrevederii cu ministrul polonez al Apărării, Tomasz Siemoniak. Întrebat dacă ar putea fi accelerată instalarea unor elemente antibalistice în Polonia, ca semnal adresat Rusiei, secretarul american al Apărării a răspuns: Vom opera modificări unde va trebui. În mod evident, elementele antirachetă sunt pentru amenințări reale. Nu sunt doar la nivel teoretic". Chuck Hagel a subliniat, conform Mediafax, că
Șeful Pentagonului, anunț important ce vizează și România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/54413_a_55738]
-
Polonia, ca semnal adresat Rusiei, secretarul american al Apărării a răspuns: Vom opera modificări unde va trebui. În mod evident, elementele antirachetă sunt pentru amenințări reale. Nu sunt doar la nivel teoretic". Chuck Hagel a subliniat, conform Mediafax, că interceptoarele antibalistice care vor fi instalate în Europa "nu reprezintă amenințări la adresa Rusiei". Proiectul "Abordare adaptivă etapizată" prevede instalarea unor elemente antirachetă în România, până în 2015, și în Polonia, până în 2018.
Șeful Pentagonului, anunț important ce vizează și România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/54413_a_55738]
-
în mod asumat inclusiv arma nucleară, cealaltă negând astfel de preocupări, dar revendicând toate drepturile conferite prin statutul de membru al Tratatului de Neproliferare. Respingerea, în 1999, a Tratatului Multilateral de Interzicere a Testelor Nucleare, ieșirea din Tratatul privind rachetele antibalistice, în 2002, renunțarea la îndelungata politică de a nu recurge preemptiv la utilizarea armelor nucleare împotriva statelor nenucleare, odată cu promovarea doctrinei Bush, gesturi la care s-au adăugat acordurile cu India, putere nucleară din 1998, demersurile Washingtonului în vederea dezvoltării armelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
criticate pentru faptul că au transmis semnale contradictorii Coreei de Nord, Iranului și altor națiuni care dispuneau de condițiile tehnice necesare fabricării armelor nucleare. Respingerea, în 1999, a Tratatului Multilateral de Interzicere a Testelor Nucleare, ieșirea din Tratatul privind rachetele antibalistice, în 2002, renunțarea la îndelungata politică de a nu recurge preemptiv la utilizarea armelor nucleare împotriva statelor nenucleare, odată cu promovarea doctrinei Bush, gesturi la care s-au adăugat acordurile cu India, putere nucleară din 1998, demersurile Washingtonului în vederea dezvoltării armelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
centrală nucleară a Iranului, iar Coreea de Nord respinge restricțiile impuse de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, mai târziu (2003, respectiv, 2005) anunțând retragerea din Tratatul de neproliferare și deținerea de arme nucleare; Statele Unite optează, unilateral, pentru ieșirea din Tratatul privind rachetele antibalistice ABM din 1972, care limitează folosirea sistemelor antirachetă, iar, în anul următor, ocupă Irakul într-o confruntare criticată de Germania, Franța, Federația Rusă, având drept motivație preocuparea acestui stat pentru dezvoltarea armelor de distrugere în masă. Sub auspiciile Doctrinei Bush
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
a fost subminat, ulterior, de războiul stelelor. Celălalt acord bilateral, Tratatul ABM (Antiballistic Missile Treaty), intrat în vigoare pe 3 octombrie 1972, a reprezentat o formă de echilibru, care descuraja executarea primei lovituri nucleare. Tratatul ABM, privea armele defensive, proiectilele antibalistice, fiind destinat prevenirii situației în care una dintre părți ar fi putut deține un avantaj strategic substanțial asupra celeilalte prin dezvoltarea unui sistem de apărare antibalistică. Tratatul nu interzice dezvoltarea sistemelor antirachetă, ci doar limitează operaționalizarea acestora. Conform prevederilor tratatului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
de echilibru, care descuraja executarea primei lovituri nucleare. Tratatul ABM, privea armele defensive, proiectilele antibalistice, fiind destinat prevenirii situației în care una dintre părți ar fi putut deține un avantaj strategic substanțial asupra celeilalte prin dezvoltarea unui sistem de apărare antibalistică. Tratatul nu interzice dezvoltarea sistemelor antirachetă, ci doar limitează operaționalizarea acestora. Conform prevederilor tratatului, niciuneia dintre părți nu îi este permisă construirea unui sistem antibalistic național, ci doar a două sisteme regionale, unul care să apere Capitala, iar, celălalt, o
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
fi putut deține un avantaj strategic substanțial asupra celeilalte prin dezvoltarea unui sistem de apărare antibalistică. Tratatul nu interzice dezvoltarea sistemelor antirachetă, ci doar limitează operaționalizarea acestora. Conform prevederilor tratatului, niciuneia dintre părți nu îi este permisă construirea unui sistem antibalistic național, ci doar a două sisteme regionale, unul care să apere Capitala, iar, celălalt, o regiune la alegere. Un protocol adițional, semnat în anul 1974, a redus numărul de locații la una, însă a ridicat plafonul înzestrării la 100 de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
acestuia, îndeosebi câtă vreme persistă controversele/negocierile privind sistemul de apărare antirachetă. Dimitri Medvedev a declarat că țara sa poate ridica oricând problema retragerii din noul tratat ruso-american START, în cazul în care va remarca o schimbare calitativă în privința scutului antibalistic american, liderul rus accentuând asupra faptului că documentul stipulează că circumstanțele care au stat la baza semnării sale se consideră formulate și acceptate de părți, iar dacă aceste circumstanțe suferă modificări, acest lucru poate fi considerat un pretext ce ar
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
și apărării, Marea Britanie, prin decizia de reînnoire a programului nuclear bazat pe submarinele Trident, își propune să mențină și să consolideze autonomia sa militară. La rândul său, senatul francez a lansat (15 noiembrie 2010) o misiune de informare asupra protecției antibalistice, după ce, în prealabil, a dat publicității (10 noiembrie 2010) raportul intitulat Condițiile angajamentului Franței în apărarea antirachetă a NATO, redactat de Josselin de Rohan, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe, Apărare și Forțele Armate 215. Documentul detaliază mizele militare, economice și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
în apărarea antirachetă a NATO, redactat de Josselin de Rohan, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe, Apărare și Forțele Armate 215. Documentul detaliază mizele militare, economice și strategice, evaluează riscurile unei astfel de investiții și condițiile unui angajament francez în apărarea antibalistică a NATO, susținând necesitatea reafirmării rolului central al disuasiunii în protecția teritoriilor și populațiilor împotriva amenințării balistice (apărarea antirachetă nu poate fi decât complementară disuasiunii și nu un substitut al acesteia). La Lisabona, în conformitate cu intenția lor de a-și consolida
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
de Achiziție al Departamentului de Apărare a aprobat un plan prezentat de SDIO pentru a trece de la cercetare la implementarea, în etape, a apărării strategice, la dezvoltarea unui sistem de apărare strategică. Astfel, SDIO a finalizat un concept de apărare antibalistică la nivel național, denumit Strategic Defense System Phase I Architecture, potrivit căruia un sistem de apărare este format dintr-o multitudine de senzori și platforme de armament, terestre sau spațiale, a căror funcționare este dirijată de un sistem central de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Oficialii MDA au mers mai departe cu detaliile, eșalonând derularea programului pe două direcții distincte, una strategică și cealaltă tehnică. Direcția strategică se referă la definirea amenințărilor și a zonelor protejate. Conform fundamentării bugetării activităților MDA, evoluția sistemului de protecție antibalistică se împarte în cinci etape: Block 1.0 apărarea SUA împotriva unor atacuri balistice limitate ale Coreei de Nord; Block 2.0 apărarea statelor aliate și a forțelor dislocate într-un singur teatru de operațiuni împotriva SRBM și MRBM; Block
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
1.0 apărarea SUA împotriva unor atacuri balistice limitate ale Coreei de Nord; Block 2.0 apărarea statelor aliate și a forțelor dislocate într-un singur teatru de operațiuni împotriva SRBM și MRBM; Block 3.0 extinderea capabilităților de apărare antibalistică a teritoriului SUA împotriva atacurilor iraniene; Block 4.0 apărarea aliaților europeni și a forțelor dislocate în Europa de atacurile iraniene, în paralel cu întărirea apărării teritoriului național; Block 5.0 atingerea capabilității de protecție a aliaților și a forțelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]