7 matches
-
bună educație, care persiflează ridicolul provenind din imitația de suprafață a Apusului. Dacă sunt luate în derâdere ifosele boierimii și limbajul ei împestrițat cu franțuzisme, nici apucăturile ilare ale burgheziei nu sunt trecute cu vederea. În fond, B. este un antibonjurist, un conservator, iritat și amuzat deopotrivă de metehnele prezentului, dar cu o vagă, dacă nu inexistentă, idee de progres. SCRIERI: O bună educație. Poezii și fabule, București, 1845; Poezii inedite, pref. I. Heliade-Rădulescu, București, 1860; Culegere de fabule, București, 1895
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
șarlatanului (1851), unde sunt puși față în față un june franțuzit, abia întors din străinătate, cu ifose cosmopolite, și bătrânul său părinte, păzitor al vechilor și bunelor obiceiuri, amintește de Iorgu de la Sadagura a lui V. Alecsandri. H. este un antibonjurist convins, suspicios și ricanator în fața unor semne de înnoire. Un fel de cânticel comic ar fi Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu (1871), unde, la fel ca la Alecsandri, sunt luate în răspăr falsul patriotism, demagogia, parlamentarismul. În teatrul istoric, rezultatele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
sânul Societății) ia în derâdere franțuzomania - motiv pentru care I. Heliade-Rădulescu îi va schimba denumirea în Franțuzitele -, deschizând o serie de succes în dramaturgia satirica pașoptista. Înrâurita de Leș Précieuses ridicules a lui Molière, comedia se inspiră din realitățile românești. Antibonjurist, autorul persiflează apucăturile cosmopolite ale generației tinere, sesizează ridicolul încercărilor micii boierimi și ale burgheziei ajunse de a mima obiceiurile protipendadei. Comicul vine din caricarea nu atât a gesturilor, cât a limbajului. Din împerecheri de arhaisme, neologisme și expresii populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
latinism, să lepădăm limba română și să luăm limba latină, și prin urmare să schimbăm pantalonul și surtucul pe togă, să ne chiemăm Cincinatus și Brutus în loc de Costachi și Dimitrachi, și să cerem înapoi stăpânirea lumii de odinioară." Capitolul V ANTIBONJURIȘTII C. FACA Liniile liberalismului și conservatorismului, ale modernismului și tradiționalismului se disting de la început. Cu toate că reformele fuseseră făcute de boieri, reacțiunea porni chiar din mijlocul lor, mai mult în sens moderator decât retrograd. Fură totuși și protestatari, dar aceștia aparțin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu parapon, îmbinișați și îngiubelați. E caracteristic că de înveșmîntarea europenească râd nu boierii mari, ci vătafii, vizitiii. Occidentalizanții sunt numiți la început "nemți", "capete stropșite", "franțuzi", ei înșiși considerîndu-se "tineri", apoi spre 1848 sunt porecliți bonjuriști, creîndu-se astfel mentalitatea antibonjuristă, care, ascunsă în felurite formule, se va regăsi până azi în literatura română. C. Faca e un astfel de antibonjurist. Comodia vremii, scrisă în aprilie 1833, este o piesă molierescă, imitată în chip izbitor după Les précieuses ridicules. Tehnica e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numiți la început "nemți", "capete stropșite", "franțuzi", ei înșiși considerîndu-se "tineri", apoi spre 1848 sunt porecliți bonjuriști, creîndu-se astfel mentalitatea antibonjuristă, care, ascunsă în felurite formule, se va regăsi până azi în literatura română. C. Faca e un astfel de antibonjurist. Comodia vremii, scrisă în aprilie 1833, este o piesă molierescă, imitată în chip izbitor după Les précieuses ridicules. Tehnica e a teatrului francez. De o parte bătrânul boier Ianache și confidentul său Pavel, înfățișînd bunul-simț, pe de alta fetele sale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Jos ristocrații, Ei ne mănâncă, să punem p-alții". Clopote urlă, sunet de glasuri, Pe uliți, poduri, certuri și harțuri... "Să cază neamul (zicea țiganul), Toți suntem una, nu mai e banul." C. BĂLĂCESCU C. Bălăcescu (c. 1809-1880) e un antibonjurist integral, luîndîn deriziune totul, instituțiile regulamentare, profesorii de la Colegiul național, ideea de progres însăși (uneori în maniera șansonieră a lui Béranger): Azi ucigașul e dregător, Furul de frunte judecător, Azi criminalul e virtuos, Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]