772 matches
-
M. (coord.), (1979), La cuisine du sacrifice en pays grec, Paris ștrad. it., La cucina del sacrificio in terra greca, Torino, 1982ț. Divinația Bloch, R. (1963), Les prodiges dans l’antiquité classique, Paris ștrad. it., Prodigi e divinazione nel mondo antico, Roma, 1977ț. Del Corno, D. (1992), „Mantica, magia, astrologia”, În M. Vegetti (coord.), Il sapere degli antichi, vol. III, Introduzione alle culture antiche,Torino, pp. 279-294. Edelstein, E.J. și Edelstein, L. (1945), Asclepius. A Collection and Interpretation of Testimonies, Baltimore
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rituri și În propriile privilegii. BibliografieTC "Bibliografie" Sunt semnalate numai lucrările și articolele cu caracter general. Bayet, J. (1929), Herclé. Etude critique sur les principaux monuments relatifs à l’Hercule étrusque, Paris. Bloch, R. (1976), Prodigi e divinazione nel mondo antico, Milano. Catalano, P. (1966), Contributi alio studio del diritto augurale, Torino. Clemen, C, 1936), Die Religion der Etrusker, Bonn. Cornelia, A. (1978), Il materiale votivo tardo di Gravisca, Roma. Cornelia, A. (1982), Il deposito votivo presso l’Ara della Regina
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pro singulis hominibus, familiis, gentibus fiunt). Cultele publice se definesc pe baze teritoriale, cele private, pe baze personale. În exemplele aduse pentru cultele de stat este vorba despre: (a) Septimontium (11 decembrie), celebrat de și pentru montani, locuitorii munților Romei antice, printre ale căror grupuri sacrale conducătoare se află administratori (magistri) și preoți (flamines) (Varro, De lingua latina, 6, 24); (b) Paganalia, pentru locuitorii „satelor” din Roma; (c) Compitalia, pentru cei care se aflau În apropierea răspântiilor (compita); Paganalia și Compitalia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pp. 97-106. Pittioni, R. (1962), „Italien. Urgeschichtliche Kulturen”, În Paulys Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaften - Supplementband, nr. IX, coll. 201 sq.; 277 sq. Poucet, J. (1985), Les origines de Rome, Bruxelles. Prosdocimi, A.L. (coord.) (1978), Lingue e dialetti dell’Italia antica, Roma. Prosdocimi, A.L. (1989), „Le religioni degli Italici”, În Italia omnium terrarum parens, Milano, pp. 477-545. Pugliese Carratelli, G. (coord.) (1983), Megale Hellas, Milano. Pugliese Carratelli, G. (1976), Scritti sul mondo antico, Napoli. Pugliese Carratelli, G. (1985), Santuari di
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
coord.) (1978), Lingue e dialetti dell’Italia antica, Roma. Prosdocimi, A.L. (1989), „Le religioni degli Italici”, În Italia omnium terrarum parens, Milano, pp. 477-545. Pugliese Carratelli, G. (coord.) (1983), Megale Hellas, Milano. Pugliese Carratelli, G. (1976), Scritti sul mondo antico, Napoli. Pugliese Carratelli, G. (1985), Santuari di Magna Grecia, Napoli. Pugliese Carratelli, G. (1989), „Orizzonti mediterranei di Roma arcaica”, În Italia omnium terrarum parens, Milano 1989, pp. 603-617. Pugliese Carratelli, G. (1990), Tra Cadmo e Orfeo, Bologna. Pugliese Carratelli, G.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
regiunile muntoase din Asia Mică, de la care Își ia atributul orèia („munteana”) și numeroasele ei apelative toponimice (Berecyntia, Idea), ba chiar și numele Kybèle (de la muntele Kybèlon) cu care este denumită În mod obișnuit, zeița pare să fie moștenitoarea unei antice figuri siriene (Kubabaxe "Kubaba", „regina din Kargamiș”) introdusă În ambient hitit. Cunoscută grecilor din Asia ca Mareaxe "Marea" Mamăxe "Marea Mamă" și identificată curând cu Rheaxe "Rhea", mama zeilor olimpieni, Cybelexe "Cybele", care Își are unul dintre principalele centre de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
O asemenea definiție, de clară sorginte platonică, exprimă noțiunea conform căreia cosmosul, Împărțitor de viață, este un instrument al manifestării Zeului transcendent, nevăzut (CH, V, 2). În perspectiva tipică a „misticismului cosmic” care inspiră zone mari ale spiritualității elenistice și antice târzii, contemplarea cosmosului Îi permite omului să atingă cunoașterea Zeului suprem (CH XI, 22), configurat adesea ca Demiurg și Tată, Într-un strâns raport cu făpturile sale, perceput uneori În sens monisto-panteist: el este laolaltă Unul și Totul, adică sursa
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Strasbourg (9-11 juin 1971), Paris. AA.VV. (1975), De Jamblique à Proclus, „Entretiens sur l’antiquité classique”, nr. XXI, Fondation Hardt, Geneva. AA.VV. (1986), L’association dionysiaque dans les sociétés anciennes, Roma. „Augustinianum” (1989), „Sogni, visioni e profezie nell’antico cristianesimo”, În Augustinianum, nr. XXIX. Babelon, E. (1900), „Le faux prophète d’Abonouteichos”, În RevNum, nr. 4, pp. 1-30. Babut, D. (1974), La religion des Philosophes grecs de Thalès aux Stoïciens, Paris. Bianchi, U. (coord.) (1979), Mysteria Mithrae, Roma, Leiden
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pp. 646 sqq.; Gray, 1929, pp. 175 sqq.; Lommel, 1930, pp. 93 sqq., Christensen, 1941) este extrem de detaliată și arată tocmai forța simetriei Între lumea binelui și cea a răului, concepută de speculația teologică zoroastriană. Parțial, acestea perpetuează figuri divine antice condamnate de zoroastrism, ca, de exemplu, Indraxe "Indra", Saurvaxe "Saurva" și N³naithya, opuși divinităților Ameșa Spentaxe "Ameșa Spenta" Așaxe "Așa", Khșatra, respectiv Ârmaiti; parțial, sunt exact contrariul unor Ameșa Spenta, ca Aka Manahxe "Aka Manah", „gândul rău” (În limba pahlavi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1973), Le troisième livre du Denkart, Paris. Messina, G. (1930), Der Ursprung der Magier und die zarathustrische Religion, Roma. Messina, G. (1933), I Magi a Betlemme e una predizione di Zoroastro, Roma. Messina, G. (1947), Cristianesimo, Buddhismo, Manicheismo nell’Asia antica, Roma. Mills, L. (1913), Our Own Religion in Ancient Persia, Edinburgh. Mistree, Kh. (1983), „Conversion: a Mandate for Disunity”, În Parsiana, nr. 6, coll. 53-58. Modi, J J. (1903), „The Parsis at the Court of Akbar and Dastur Meherji Rana
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la mediazione iranica”, În L’astrologia e la sua influenza nella filosofia, nella letteratura e nell’arte dall’età classica al Rinascimento, Milano, pp. 9-50. Panaino, A. (1993), „L’innologia avestica”, În L’inno tra rituale e letteratura nel mondo antico, Atti di un colloquio (Napoli 1991), Roma, pp. 107-123. Pavry, J.C. (1929), The Zoroastrian Doctrine of a Future Life from Death to the Individual Judgement, New York. Paymaster, R.B. (1954), Early History of the Parsees in India from their landing in
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aceasta Înseamnă, că germanii puneau ca fundament propriu o genealogie divină din care ne sunt cunoscute cel puțin patru generații: Terra - Tuistoxe "Tuisto" - Mannusxe "Mannus"-*Ing + Irmin + *Ist (cf. Ström, 1975, pp. 79 sqq.). 3. „INTERPRETATIO ROMANA” A RELIGIEI GERMANE ANTICE: DIVINITĂȚILE MAJORETC "3. „INTERPRETATIO ROMANA” A RELIGIEI GERMANE ANTICE \: DIVINITĂȚILE MAJORE" Cele mai vechi informații despre religia germanică provin din izvoarele clasice, care Însă nu numesc zeii majori În forma lor indigenă, ci Îi amintesc sub vălul obișnuit al interpretatio
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
caz avem de-a face, de exemplu, cu Matresxe "Matres" Alagabiae, „care dau totul”, Matres Gavadiaexe "Matres Gavadiae", „care apără legămintele” (În gotică, wadi „angajament”), Matres Mahlinenhae, „care protejează tribunalele” (germanicul *mahl-), Matres Afliaexe "Matres Afliae", „care Întăresc” (În nordica antică, afl - „forță”). În cel de-al doilea caz, referința poate fi toponimică, cum ar fi Matres Iulinehiae, „Iuliacum (astăzi Jülich)”, sau Matres Nersihenaexe "Matres Nersihenae", „ale râului Nersa (astăzi Niers)”, sau etnografică - Matres Frisiave sau Matres Suebaexe "Matres Suebae". S-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
600 10. Preoții 601 11. Regele ca personaj sacru 603 12. Zeii britaniei 606 13. Zeii Irlandei 607 Bibliografie 609 Religia germanilor (Enrico Campanile) 611 1. Numele de „zeu” 611 2. Mitul originilor 612 3. „Interpretatio romana” a religiei germane antice: divinitățile majore 613 4. Spațiile sacre 615 5. Divinități antice „periferice”: mamele 617 6. Preoții 619 7. Religia germanică În evul mediu nordic 620 8. Analiza dumeziliană a religiei germanice. Zeii primei funcții 621 9. Zeul celei de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acest ținut, care (după părerea lui Iorga) a fost relativ puțin influențat de către slavii din jur. Acești români înconjurați de popoare slave erau legați de "Roma de Răsărit" (Bizanțul). Datorită contactului lor permanent cu Bizanțul, ei au păstrat vie Roma antică și moștenirea romană. Reprezentînd astfel echilibrul moral, românii au contribuit la consolidarea națiunilor înconjurătoare. Primul volum este intitulat Strămoșii care i-au precedat pe romani, iar cel de al doilea, Amprenta Romei. Urmează apoi Întemeietorii și (mai important) cel de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în partea stângă a tabloului și care a stârnit nenumărate controverse. Klimt bulversa încă odată convențiile canonice ale picturii academice înfățișând o anatomie completă a nudului feminin. Femeia imponderabilă a filozofiei și pozitivismului pare să exibe propria sexualitate ca și antica Baubo, dar, spre deosebire de gestul grotesc care stârnește râsul Demetrei, aici el este generator de anxietate. O altă figură care a stârnit oprobiul a fost cea a femeii însărcinate din colțul din dreapta sus al tabloului. Moartea, mai precis craniul scheletului, stă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
factorului autohton, ajungându-se în final către asimilarea slavilor și consolidarea modelului substrat-strat-adstrat. Istoriografia comunistă a operat în cadrul acestei paradigme triale substrat-strat-adstrat, însă a revizuit-o prin două modificări substanțiale: i) antagonizarea daco-romană, realizată prin injectarea istoriei, inclusiv a celei antice, cu principiul antagonismului de clasă, care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a manuscrisului. Despre memoria națională românească se poate spune, așadar, fără riscul infirmării, că este o memorie întipărită. Palimpsestul prototipic al memoriei istorice moderne îl formează versiunile succesive ale Marii Enciclopedii Sovietice, tipărită între 1921 și 1990, celebră pentru perfecționarea anticei practici de damnatio memoriae, pe măsură ce versiunile reeditate eliminau, la comanda imperativelor politice ale zilei, bucăți întregi din memoria textualizată în edițiile mai vechi. Spre deosebire de palimpsest, ștergerea nu se manifestă la nivelul aceleiași pagini, ci poate fi descoperită doar cu ajutorul arhivei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Fortificație dacică Comuna Săsciori, satul Căpâlna Alba (în punctul "La Cetate") e)2. Fortificație dacică; Orașul Cugir Alba necropolă tumulară (în punctul "Cetățuie") e)3. Cetatea dacică Apoulon Comuna Cricău, satul Craiva Alba (în punctul "Piatra Craivii") e)4. Davă antică; complexe Comuna Negri, satul Brad Bacău arheologice reprezentând așezări succesive din neolitic (Cucuteni A-B) și epoca bronzului (cultura Costișa și Monteoru) (în punctul "Zargidava") e)5. Dava antică Tamasidava; Comuna Horgești, Bacău necropolă tumulară; satul Răcătău de Jos fortificație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Cricău, satul Craiva Alba (în punctul "Piatra Craivii") e)4. Davă antică; complexe Comuna Negri, satul Brad Bacău arheologice reprezentând așezări succesive din neolitic (Cucuteni A-B) și epoca bronzului (cultura Costișa și Monteoru) (în punctul "Zargidava") e)5. Dava antică Tamasidava; Comuna Horgești, Bacău necropolă tumulară; satul Răcătău de Jos fortificație din epoca bronzului, cultura Monteoru (în punctul "Cetățuie") e)6. Fortificație dacică, zona Comuna Ormeniș, satul Augustin Brașov sanctuarelor e)7. Davă dacică (în punctul Comuna Vernești, satul Cârlomănești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
31. Cetatea romană Aegyssus Municipiul Tulcea Tulcea g)32. Cetate traco-getică; Comuna Turcoaia, satul Turcoaia Tulcea oraș roman; două cetăți romano-bizantine (în punctul "Iglița") g)33. Castrul roman Arutela Orașul Călimănești, Vâlcea (în punctul "Poiana localitatea Căciulata Bivolari") h) Orașe antice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── h)1. Apulum; orașele române Municipiul Alba Iulia Alba Colonia Nova Apulensis și Colonia Aurelia �� Apulensis (în punctul "Partoș") h)2. Vestigii ale orașului Municipiul Cluj-Napoca Cluj antic Napoca - zidul de incintă, locuințe, cartier de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
fi menționate: - Educație pentru sănătate, clasele V-VI, VII-VIII; - "Creează-ți mediul!", clasele III-IV, V-VII; - Educație ecologică și de protecție a mediului, clasele V-VII; - Lectura și abilitățile de viață, clasele V-VI, VII-VIII; - Limba neoelenă și civilizația Greciei antice (doi ani de studiu); - Rădăcini latine în cultura și civilizația românească (doi ani de studiu, clasele V-VI, VII-VIII); - Mituri și legende greco-romane, clasele V-VI; - Expresii și proverbe latine, clasa a VII-a; - Cultură și tradiții aromâne, clasele V-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272579_a_273908]