25 matches
-
deloc de invidiat: "Călinescu, deși politicește aparent cu ei (cu diriguitorii comuniști n.m.) este vehement atacat public în presă pentru așa-zisul Ťidealism hegelianť al pozițiilor sale de critic și istoric literar". Și mai grav, "Șerban Cioculescu agonizează moralmente, ținând anticăria lui Sterescu. Bietul Voiculescu capătă o figură tot mai scobită și mai palidă, de Christ în suferință, Teodorenii, de asemenea, puși la index, o duc Ťtârâș-grăpișť". Scriitorul nu era încă dezabuzat. în 1946, își anunța sora și cumnatul, Mihai Fărcășanu
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
august - 4 septembrie 1957, atât Eliade, cât și Wikander participă la al 24-lea Congres Internațional de Orientalistică, organizatla München. Vezi Herbert Franke (ed.), Akten des vierundzwanzigsten internationalen Orientalisten-Kongresses München, Steiner Verlag, Wiesbaden, 1959. „Cu Stig Wikander, priveam astăzi vitrinele anticăriilor. Stig zărește o carte a lui Swami Shivananda, și mă întreabă dacă l-am cunoscut. Da, îi răspund, timp de vreo șase luni mi-a fost un fel de guru, la Svargashram, în Rishikesh. Coliba mea se afla la vreo
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
a venit multă lume. Poeții noștri sunt tot mai mulți, răsar talente noui. Seara, în pofida greutăților, citesc din Baudelaire; în ultimele zile numai despre el am discutat. Vezi deci că nu pierd din interesul literar. Andrei vrea să deschidă o anticărie și Ion nu mai poate merge la liceu, din cauza lui Cioflec. Nu râde de vălmășala în care ți-am dat [ex] abrupto veștile; m’am sculat de multe ori de la biurou și mi am pierdut șirul ideilor. Și asta, tocmai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
despre care se putea spune că dormeai la etaj... Cărăuțeanu știa că obiectele ce atârnau de pereți, cele mai multe ustensile vechi de aramă, ibrice de tot felul, tipsii, pocale, îi fuseseră dăruite bătrânei ghicitoare cu timpul de Sisi, cumpărate de prin anticăriile de pe Lipscani. Nu exista gard sau poartă, când intrai la Menaru. Se intra direct. Fără nici o idee de proprietate ori vecinătate, Alah fiind peste tot Unul și Același. De altfel, în jur nu mai vedeai case, pe un perimetru destul de
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
nimic și este interzis în librării.) De asemenea Călinescu, deși politicește este aparent cu ei, este vehement atacat public și în presă pentru așa-zisul "idealism hegelian" al pozițiilor sale de critic și istoric literar. Șerban Cioculescu agonizează moralmente ținând anticăria lui Sterescu. Bietul Voiculescu capătă o figură tot mai scobită și mai palidă de Christ în suferință, Teodorenii de asemenea puși la index". Deci și Arghezi, și Călinescu, și Voiculescu, și Teodorenii... Treptat instituțiile vieții literare și artistice antebelice - S. S
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
postul de la facultate. începea să se pună problema asigurării zilei de mâine a familiei care se mărise. La 8 oct. 1947 se naște Ioana-Monica. Pentru moment, scriitorul și universitarul șomer, îi scria Nelli Piei Pillat, se gândea să deschidă o anticărie pe care "s-o conducă singur". Dar mai exista încă moșia de la Miorcani, unde în 1948 îl aflăm pe Dinu Pillat în postura de fermier (din păcate, unul ajuns în pragul falimentului). De acolo, îi relatează în scrisori lui Nelli
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
Moșilor, la fel de amestecate. Îndrăznesc să ies din nou, atent la gropi, la băltoace. Delicatul meu baston de cireș nu e făcut pentru asta. Nici ghetele din piele de ied, puțin folosite în toamnă. Mă opresc în pasagiul Macca, răsfoiesc hârțoagele anticăriei Pach. Dau peste o interesantă stampă cu hanul Câmpinencei ars chiar pe acest loc. Sunt smuls brutal de yankeul Comarnescu din studiul desenului; îl însoțesc la Capșa. Nu-l înțeleg - să treci oceanul și să te-ntorci la autorlâcuri autohtone
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
biserica Bălăceanului, fac un ocol, ajung în Covaci. Din Covaci apuc în sus prin Șelari; din Șelari merg la dreapta pe Lipscani; din Lipscani, la stânga, ies în malul gârlii. }in apoi Calea spre centru, ajung în pasagiul Macca; intru în anticărie și răsfoiesc ici-colo până mă încălzesc puțin. Nu-mi scot mănușile cât dau fila, sunt unii cu tot felul de bacili în ei care întorc paginile cu degetul muiat în salivă. La 11,30 închei bucla la Capșa, mă afund
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
mai pregnantă, atât în rândul cititorilor anonimi, cât și în cel al erudiților. Desprind din memorialistică doar două momente semnificative: La 14 februarie 1947 autorul e vizitat de un tânăr funcționar. "De patru ani caută Yoga prin toate librăriile și anticăriile din Paris și provincie. în 1944 a văzut-o anunțată în catalogul unei anticării din Lyon. A luat trenul și s-a dus să-și cumpere cartea. Se vânduse. în sfrârșit, anul trecut s-a hotărât, a început s-o
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
din memorialistică doar două momente semnificative: La 14 februarie 1947 autorul e vizitat de un tânăr funcționar. "De patru ani caută Yoga prin toate librăriile și anticăriile din Paris și provincie. în 1944 a văzut-o anunțată în catalogul unei anticării din Lyon. A luat trenul și s-a dus să-și cumpere cartea. Se vânduse. în sfrârșit, anul trecut s-a hotărât, a început s-o transcrie, pagină cu pagină de pe exemplarul pe care-l găsise la Biblioteca Muzeului Guimet
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
se rezumă la axa TVR 2-Cultural-Discovery- Mezzo-Viasat History, preferând să-nchirieze bine mersi DVD-uri. Dar văd tot mai multă lume cultivându-și la modul binecuvântat maniacal hobby-urile (grădinărit extatic, bucătărie jubilativă în siajul lui Jamie, filatelie, fitness, cartofilie, anticărie, fotografie, climbing, bricolaj, trasee în Alpi la 60 de ani etc.), hotărând să-și serbeze ziua de naștere în fiecare an într-o altă țară, apucându se la 50 de ani să-nvețe limbi străine, să cânte la muzicuță sau
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Saferian). Și ce, o să ne dea ceai în aceleași cești albastre preistorice, a căror porțelană s-a tocit G. Călinescu de buzele a nu știu câte generații? În materie de ceai nu vreau arheologie, doresc igienă, ceașcă nouă Rosenthal, fără pretenții de anticărie. În casa lui, când dă ceai, pute mereu a cafea prăjită. E o combinație de arome care nu-mi convine. Este cum aș mânca portocală cu sardele. Dar nu, la Manigomian nu mai mă duc! Soră-sa e imposibilă. - A
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o mare icoană pe lemn a Sfântului Nicolae se rezema între coloane pe postamentul de sus. O curiozitate pentru neinițiat reprezenta într-un colț un vraf de chilimuri și covoare împăturite și întoarse pe dos, ca într-o prăvălie de anticărie. Mirosea în aer a cafea, dar și a ceva putred și descompus. - Și zi, nu vine Ioanide, regretă Angela Valsamaky, cu glasul ei gros, silindu-se a nu mișca prea mult buzele violent vopsite cu rouge și a nu-și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lung cu scripete. Neglijența era răscumpărată însă de înfățișarea colecțiilor de cărți înșirate, îndesate, puse morman pe jos, pe lângă dulapuri și scaune, pe prichiciul sobei, pe glaful lat al ferestrelor, pe scaune. De obicei, un asemenea cumul face impresia de anticărie, ceea ce nu era cazul aci, căci volumele erau mai toate legate în pergament, piele, pânză și de formate uneori impunătoare. Se vede că o minte le organizase în aparentă dezordine. Afară de asta, Hagienuș poseda un număr nu mic de fragmente
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pe un perete, rafturi adânci ca acele din prăvălii erau pline cu pachete de chilimuri, caramaniuri, șaluri vechi turcești și alte asemenea lucruri de aspect textil. În două vitrine vechi se vedeau îndesate pahare de cristal, șfeșnice, bibelouri, o adevărată anticărie, față de care biroul ordinar, de brad lustruit, al lui Saferian distona. Pe el se înșirau, paradoxal, câteva cupe pline de spițerii, piper negru, scorțișoară, ceai. O candelă proptită de un trepied de sârmă ardea în fața unei icoane bătute în argint
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de a se despărți de ele. Saferian avea spiritul unui negustor nomad. Sub acest trafic distins și amical, înlesnit de întinsele lui relații, Saferian poseda trei magazine în puncte deosebite, al căror beneficiu îi asigura veniturile normale: un magazin de anticărie și obiecte de artă pe Calea Victoriei, un altul de covoare orientale pe aceeași stradă și unul mai modest, de reparații de covoare și obiecte de Orient, într-un pasaj. Prin trei prăvălii de grade felurite, Saferian lua contact cu toate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
orice burghez, îmbrăcîndu-se confortabil și înnoinduse fără a deteriora și arunca constumele vechi. O chibzuială discretă prezida în economia lui. Interiorul său era distins, combinat din piese de familie și mobile noi, dozate cu gust și cu evitarea aspectului de anticărie și a somptuozității deplasate. Însă fațada casei era neglijată, geamurile sparte, cu excepția celor de la apartamentul de strictă folosință, niciodată înlocuite, curtea părăsită buruienilor, poarta de fier masiv înclinată, ieșită din piIoni, stând parcă a se prăbuși peste om. Gaittany nici
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ocoli severitățile fiscale. Află că Demirgian urmase Academia Comercială și Dreptul în timpul când era la Saferian, și-l găsi destul de cultivat. În odaia pe care o locuia la Saferian, în fundul curții, își compusese un interior sobru, dar cu gust, fără anticării, cu excepția câtorva obiecte. Citea numai romane de aventuri, alese cu grijă, și avea o motocicletă, dezideratul imediat consecutiv fiind o barcă cu motor. Convorbind din ce în ce mai strâns cu Demirgian, Sultana descoperi că idealul său era de a nu avea nici un ideal
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tânăr artist care copia mobile vechi și supraveghea execuția în atelier. Sultana cumpăra cu toptanul mobile de nuc complet degradate, cariate, ciuruite. Bucăți din lemnul acestora erau introduse în structura mobilelor noi, în așa fel încît magazinul pretindea a vinde anticărie restaurată. - Priviți aici, nu vedeți găurile de cari? Mobilă autentică.Nucul rezistă. Piesele au fost completate pe liniile lor vechi. Aveți o garnitură solidă, cu tapiserie modernă, copiată după cea veche și istorică. Unde era interesantă Sultana, era la reclama
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
redat așa-zisa libertate, România ți s-a părut mai pustie ca niciodată, Bucureștiul un oraș cufundat în beznă, dispăruseră toate firmele particulare, magazinele luxoase, viața de noapte, afișele colorate care invitau la spectacole și evenimente, chioșcurile de ziare, vechile anticării, într un cuvînt tot ce ar mai fi putut satisface micile pofte burgheze. Într-o așa situație nici nu-i de mirare cum de cariera militară pentru care ți ai sacrificat tinerețea și ai suportat atîtea privațiuni ți-a apărut
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de muchia filelor. Privea mai cu seamă desenele. Trecură câteva zile în care Felix se sfii să se ducă la Aglae nechemat. În acest timp ieșise de câteva ori în oraș, luase G. Călinescu unele informații cu privire la universitate și colindase anticăriile așezate pe cheiul Dâmboviței. La început, ceruse voie lui moș Costache să iasă, obișnuit cu normele internatului, însă bătrânul, surprins de această cerere, îi spuse că poate să lipsească și ziua, și noaptea... chiar și noaptea. La această expresie, clipi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dominate de steme ce nu se mai puteau citi acum, deveniseră case de toleranță. A treia zi l-am Însoțit pe ghidul nostru la barul unui hotel din orașul de sus, În partea deja restructurată, pe o stradă plină de anticării de lux. Trebuia să se Întâlnească cu un domn italian, ne spusese el, care voia să cumpere, fără să discute prețul, un tablou de-al lui de trei metri pe doi, În care șiruri Îndesate de Îngeri dădeau o bătălie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ar fi, pereții, dușumelele, tavanele, ușile, lucarnele, ferestrele sunt elemente perimate și fosile ale tradiționalismului funcțional care, după ce-l dăm afară pe ușă, intră pe geam. El anunță cu surle și trâmbițe un nou nelocuibil, care se lipsește de atari anticării, fără a ajunge să fie, de altfel, o simplă măgăoaie. Așteptăm cu constant interes machetele, planurile și fotografiile acestei expresii, una dintre cele mai noi. Gradus ad parnasum La Întoarcerea dintr-o scurtă, dar deloc nemeritată, vacanță petrcută la Cali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de ghiulea, dintr-un tun. 11. Am umblat mult, ostenisem. Pe Agrippa nu l-am întâlnit. Aș fi vrut să fiu cu Zenobia, să dau vina pe ea, să spun că numai din cauza ei... Spre seară am intrat într-o anticărie, o dugheană, în care nu mai intrasem de când găsisem ploșnițe în cotorul unei cărți cumpărate de acolo. „N-ai mai trecut de mult pe la noi“, spunea anticarul. Nu i-am răspuns, m-am dus direct la raftul din dreapta, ceva mă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
redat așa-zisa libertate, România ți s-a părut mai pustie ca niciodată, Bucureștiul un oraș cufundat în beznă, dispăruseră toate firmele particulare, magazinele luxoase, viața de noapte, afișele colorate care invitau la spectacole și evenimente, chioșcurile de ziare, vechile anticării, într un cuvînt tot ce ar mai fi putut satisface micile pofte burgheze. Într-o așa situație nici nu-i de mirare cum de cariera militară pentru care ți ai sacrificat tinerețea și ai suportat atîtea privațiuni ți-a apărut
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]