19 matches
-
Azi sunt în livada spre muguri/ îmi dau viața să fiu numai dragoste!” (Renaștere) În lirica feminină de azi, versurile Angelei Nache sunt o surpriză pozitivă, atrăgând atenția prin sinceritatea mărturisirii, prin sobrietatea cu care exprimă o biografie contemporană, prin anticalofilia lor constantă. EMIL MANU Referință Bibliografică: EMIL MANU. FEMINA de Angela Nache România literară / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Aurel Avram Stănescu : Toate Drepturile Rezervate
EMIL MANU. FEMINA DE ANGELA NACHE ROMÂNIA LITERARĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Emil_manu_femina_de_angela_nache_romania_literara_.html [Corola-blog/BlogPost/359529_a_360858]
-
prioritatea lui Eminescu în unele probleme extra-poetice; apetitul asociativ șochează până și un lector antitradiționalist. Nu este vorba atât de afirmații de genul "Eminescu oferă o soluție confină cu unele intuiții ale gramatologiei lui J. Derrida" (p. 30), "Eminescu anunță anticalofilia camilpetresciană (p. 129), "Eminescu nu îl anticipează pe Kafka, dar amândoi ajung la atari regresiuni..." (p. 127), de relațiile Eminescu-Léo Spitzer (p. 47), Le Clézio (p. 154) ș.a. Astfel de corelații pot avea unele și au! anume funcționalitate. Dar cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
388. Din acest punct de vedere, sunt edificatoare exact considerațiile referitoare la pretențiile absurde ale Conservatorului, ale institutelor de teatru, pe care le comentează, după cum se observă, critic și polemic. Un alt deziderat preferat, o dominantă stilistică camilpetresciană, rezidă în anticalofilie, chiar dacă aproape orice observație cu privire la tehnica narativă din Patul lui Procust nu are șanse a se dovedi operantă și în cazul Ultimei nopți.... Camil Petrescu schimbă radical punctul de vedere referitor la rosturile literaturii, subliniind necesitatea redării sincere a adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mister, care ține în același timp și de acadea și de parfum prost. Mă gândesc iar: cap de pisică de lemn cu coc la spate."424 Referirea ironică la desenarea parcă prin mâna unui "profesor de caligrafie" accentuează nu numai anticalofilia camilpetresciană, dar și o împărtășire a unei opinii cvasigenerale despre speculațiile care se pot face, în baza ironiei, pe marginea artei. "Ironia este o bună conștiință ludică: nu o bună conștiință simplă și directă, ci o bună conștiință șireată și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Faustus sau Calea cea mai lungă (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), unde limita este resimțită la toate nivelurile. Revolta în fața alterării condiției umane dă naștere unor imagini de un dramatism intens, simțurile sunt violentate de aspectele dezgustătoare și deprimante ale existenței. Anticalofilia, formulele sfidătoare contribuie la întărirea sentimentului de revoltă. În poezia lui V. limbajul frust elimină retorica, iar dificultatea rostirii se întrevede în sincopele expresiei. Limita impusă de cuvânt, neputința acestuia de a sugera starea, presiunea semiotică („Noi am avut pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
de tehnoredactarea computerizată a jurnalelor. IV.2. La apa Vavilonului Eugen Simion recurge la modelele oferite de Stendhal și Flaubert pentru a împărți în două categorii tipurile de jurnale. Stilul lui Stendhal presupune diacronie, spontaneitate, originalitate, etică, autocunoaștere și autoperfecționare, anticalofilie, iar stilul lui Flaubert înseamnă livresc, epic fictiv, calofilie, construcția atentă, menit unui receptor. "Într-o literatură fără regulă (literatura subiectivă) și într-un gen literar în care se manifestă pe față oroarea de literatură este dificil să folosim stilul
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mult sau mai puțin perceptibile. Oricare ar fi deci domeniile oferite succesiv criticii sale, textul e acela care va juca întotdeauna acest rol analitic"390. Faptul că nu acordă importanță formei exterioare, lingvistice a romanului, ascunde accederea la autenticitate, la anticalofilie. În ceea ce privește situarea istorico literară a Monicăi Lovinescu, trebuie spus că, în ciuda formării în spiritul "Sburătorului", experimentează teoriile noi, se informează permanent. Romanul plin de umor negru, de inspirație suprarealistă, urmuziană, fără intrigă sau acțiune programată, fără figuri individuale și cu
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îndepărtate/ fără a avea totuși prea mult din aspectul/ altădată atât de negrelor păduri nibelunge” (Vis cu Pan). Surprinde adoptarea livresc-halucinantă a unui limbaj tehnic, specializat, care, departe de a afecta claritatea imaginii, conduce textul către o expresivitate concordantă cu anticalofilia structurală a poetului: „vuietul centrifug al poemului/ în toate direcțiile basculând forțe/ [...] ființe bastarde imagini tranzistorizate/ și bineînțeles Maestrul dar ca și absent” (Veto!). Mult mai relevante se dovedesc versurile din volumul Ca un vagabond într-o flanelă roșie (1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
cu aceeași amenitate și cu aceleași inatacabile standarde formale. Mai puțin eterogen decât o afirmă titlul, volumul Eclectica, apărut de curând la Cartea Românească, continuă să evite tocmai notele specifice ale generaționismelor de dată recentă: supralicitarea afectivității, confesiunea zguduitoare, aparenta anticalofilie, ambiguizarea - deci poetizarea - cotidianului, narativitatea. Să refuze emoționarea publicului și violentarea lui. Cu alte cuvinte, să stea, ritos și simpatic, în calea tăvălugului - eficace ori nu, valoros ori nu neapărat - de clișee. În mod clar, o asemenea atitudine devine interesantă
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
experiență socială similară. De ce au jurnalele și memoriile un mai mare succes de librărie decît literatura de ficțiune? Ce elemente asigură atractivitatea acestor formule literare aflate sub semnul autenticității absolute (altminteri, în plan practic, un deziderat utopic) și, adesea, al anticalofiliei? Cu siguranță, publicul nu este omogen și motivele pentru care oamenii citesc memorii, jurnale, amintiri, autobiografii, corespondențe sînt diferite. O categorie de cititori de astfel de lucrări cu substrat autobiografic este formată din oameni care savurează faptele relatate în sine
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
realismul e caracterizat drept "viață eternizată în mișcări sufletești". Normal că asemenea opinii nu puteau a nu intra în conflict cu modernismul înfloritor al contextului. Rebreanu își asumă cutezător postura de contestatar la scenă deschisă al acestuia, sub chipul unei anticalofilii susținute. Criteriul suprem de evaluare a literaturii care ar fi capacitatea sa de-a "crea viață" nu-i mulțumește, în vederile sever dojenitoare ale romancierului, "nici pe superesteții ce savurează numai rafinăriile stilistice sau extravaganțele sentimentale, nici pe amatorii de
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
se referă la sufletele celor îngropați în Cimitirul San Michele din Veneția. Altminteri, stilul minimal, lipsa oricărui patetism, abolirea punctuației (cu excepția unor poeme din final - excelent este abuz de virgule, unde reintroducerea semnelor grafice are menirea să potențeze absența, tăcerea), anticalofilia, ironia tristă, cinismul fin disipat în materia lirică au un rol cât se poate de clar. Ele nu fac decât să sublineze faptul că miza acestei poezii stă în plan existențial, nu în plan estetic. Un teatru de altă natură
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
numele adevărat al incorectitudinii scrisului Hortensiei Papadat-Bengescu”. Stilul ei servește “materia degradată, insană și respingătoare” a operei. La remanierea vechiului vocabular critic a contribuit în mare măsură și Camil Petrescu; el a impus, cum se știe, termenii de “autenticitate” și “anticalofilie”. Autorul Ultimei nopți de dragoste... crede că “talentul nu trebuie să existe ca preocupare” și că “stilul frumos e opus artei”. Ideea venea de la A. Gide; la el “instinctul expresivității pe care-l respinge apare totuși și în frază”. Nu
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
Mie îmi place mult ce fac aici”, scria el pe coperta a patra.) Or, lirism elementar, în accepție stilistică, Marius Ianuș a făcut dintotdeauna. Recitit astăzi, Manifestul anarhist (2000) surprinde tocmai prin dezinteresul sincer față de limbaj. Nu e vorba despre anticalofilie. E mai mult decât atât. Indiferență sadea. Fundamentală pentru Ianuș rămâne notarea riguroasă a crizei. Pur și simplu, poemele de aici (și din volumele următoare) nu se pretează analizei de text. Par scrise din prima. Fără reveniri. Fără adaosuri și
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
există conflicte, tranzacțional și adaptabil cum e românul. Dar românul românesc a devenit, totuși, o realitate impunătoare, s-a citadinizat, încît s-a ivit necesitatea opțiunii între diferite modalități tipologice. Se știe, Camil Petrescu era partizanul românului autenticității și al anticalofiliei. Independent de el, dar alături de el, se aflau și romancierii noii generații, la care se adaugă Anton Holban, Octav Sulutiu și C. Fîntîneru. Romancierii noii generații (Eliade, Sebastian) și ceilalți, pornind de la experiența lui Gîde și Papini, propuneau formulă românului
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
în România tranziției (din care a dispărut orice speranță) și un dezastru să devii cetățeanul viitoarei Europe unite. Nenorociri mai mari decît acestea nu par să existe și o întreagă generație poetică se aliniază disciplinat în spatele acestei psihoze generalizate și anticalofilii ce riscă să dea în manierism. Versurile Elenei Vlădăreanu nu conțin nici o urmă de îndoială sau de reflexivitate. Ele au cadența marșului și zgomotul asurzitor al alămurilor. Un patetism viril, de pluton militar în mișcare, un militantism ce duce cu
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
punctul forte al lui Jean-Lorin Sterian îl constituie nu atât producția literară în sine, cât secvențele programatice sau extratextuale, cum este, de pildă, tabelul cronologic care familiarizează cititorul cu biografia literaturizată a autorului, sau bucata finală, intitulată El, profesiune de anticalofilie reiterând motivul obsesiv al cărții, moartea. Un volum aparent nihilist și cinic, din care răzbate mai degrabă spiritul de frondă decât deziluzia tăcută, lipsită de spectaculos, a autenticului sinucigaș, fie el și unul literar. n Radu Lupan, Proust / Joyce: anticipări
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13814_a_15139]
-
sa dominație asupra Tu-ului, nu mai crește la umbra acestuia, ci îi transmite acestuia spaima de abis. Tu-ul ca nivel dialogic al textului este transformat într-un simplu pol retoric, într-o entitate superfluă. 6. Tehnica scrisului. Antilirism, anticalofilie, sărăcia epicului Anton Holban putea figura la fel de bine ca membru al tribului Marcel, cât și ca membru al tribului André așa cum considera contemporanul său G. Călinescu, cel care observa unele paralele tematice în Istoria literaturii române de la origini până în prezent
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
a rostirii narante, dialogale și reflexive, știe să-și înzestreze definițiile lirice suculente, figurările imaginative și arsenalul acribiei perceptive cu armătură alegorico-parabolică ce merită a fi menționată, apelează fără intermitențe contraproductive la fulgurațiile expresivității și valențele de precisă circumscriere a anticalofiliei limitate, iar asintaxismul său postmodern se relevă, din capul locului, ca teribil(ist)ă aglutinare de imagini expresionist-simpatetice mulate pe vectorii sintagmelor nominale cu predicativitate «extirpată» - sau numai «înjumătățită» - prin interactive funcționalizări dinamice ale modurilor nepersonale.“ Dincolo însă de lungimea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]